Page 104 - Drumul_socialismului_1967_12

2 DRUMUl SOCIAUSMUIUI ww Vineri 29 decembrie 1967

LUCRĂRILE SESIUN iA R ii adunări isătionăle

economic şl pentru desfiinţa­
Expunerea ia Proiectul de lege privind organizarea rea verigilor Intermediare, se Raportul Comisiilor econoir.ico-fitîanciară
propune extinderea şi la seo-
torid cinematografiei a siste­
mului existent în domeniul e-
şi funcţionarea Comitetului de Sfat pentru Cultura dlturllor, difuzării cărţii şl al şi juridică la Proiectul de iege privind
poligrafiei, de grupare a uni­
tăţilor din sectorul respectiv
şi M ă şi a comitetelor locale de cultură şi artă într-o instituţie centrală cu o mărcile de fabrică,
mai mare autonomie şi răs­
pundere, avînd gestiune econo­
mică, ce va fl organizată — ca
prezentată de tovarăşul POiPILIU MACOVB, pre­ şi celelalte centrale existente,
corespunzător specificului fie­
cărui sector — pe baza mă­ de comerf şi de serviciu
surilor de perfecţionare a con­
şedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Arta ducerii şi planificării econo­
miei naţionale, adoptate
ea
urmare a hotâririlor Conferin­
ţei Naţionale a Partidului Co­
Tovarăşe deputate, tovarăşi tuţiilor culturale de toate fe­ din sistemul organelor locale creaţie şi a reprezentanţilor munist Român. prezentat de deputatul TR W 101 ,:5CU
deputaţi, lurile. ale administraţiei de stat Consiliului Central a>l Uniunii Proiectul de lege mal cu­
Lucrările Conferinţei Naţio­ In aceste condiţii de neînce­ Pentru remedierea acestei Generale a Sindicatelor, ai prinde propunerea de a se în­
nale a Partidului Comunist tat avînt al societăţii noastre, situaţii şi, ţinînd seama de Uniunii Naţionale a Coopera­ credinţa Comitetului de Stat
Român din 6—8 decembrie au apărut sarcini noi, nume­ cerinţele aotuale ale activităţii tivelor Agricole de Producţie pentru Cultură şi Artă atribu­ Tovarăşe preşedinte, mite Individuale, apatllnind u­ vlzulrile succesive ale aces­
1967, au evidenţiat o dată în roase şl variate, pentru toate artistice şi culturale, este ne­ şi al Comitetului Central al ţii sporile şi răspunderi direc­ nei anumite întreprinderi de­ tor acte Internationale, inclu­
plus atenţia deosebită pe care seotoarele vieţii culturale, atît cesar să se oidopte o serie de Uniunii Tineretului Comunist, te în domeniul comerţului ex­ Tovarăşi deputaţi şl depu­ terminate, s-a reglementat şl siv revizuirea de H Lisabona
partidul şt statul nostru o a- în domeniul creaţiei, al inter­ măsuri, începînd cu modifica­ caro vor avea drept de vot de­ terior de bunuri cultural-ar- tate. proteclia mărcilor denumite co­ din 1958. Această aderare are
cordâ culturii şi artei, grija pretării artistice, oît şi în sfe­ rea actelor normative pe baza liberativ şi pe de altă parte tistice, preluînd activităţi oare Comisiile economlco-îlnan- lective, înreqlstrote de orga­ numeroase Incidente asupra le­
permanentă pentru asigura­ ra râspîndirii culturii în maso. cărora a fost constituit şi func­ a cadrelor împuternicite să în prezent nu se desfăşoară de ciarfl şl juridică ale Marii nizaţii care nu exercită direct gislaţiei noastre Interne, făcînd,
rea celor mai bune eondiţiunî Pentru e face faţă acestor ţionează Comitetul dc Stat conducă pe linie de stat aces­ către Comitetul de Stot pentru Adunări Naţionale, întrunite o activitate economică, dar ca­ si sub acest raport, necores-
creaţiei artistice şl literare, noi situaţii şi sarcini comple­ pentru Cultură şi Artă. In a­ te activităţi. Prin participarea Cultură şi Artă. Prin punerea în şedinţă comună în zilele de re slnt îndreptăţite să acorde, punzfitoare legea în vlqoare.
preocuparea pentru realizarea xe, a devenit necesară îmbu­ cest scop, a fost întocmit pro­ nemijlocită a preşedinţilor U­ în practică a acestei preve­ 14 si 23 decembrie 1967,. nu organizaţiilor o căror activitate Noul proiect pune, sub toa­
cadrului corespunzător unei nătăţirea organizării şi mun- iectul de lege care este supus niunilor de creaţie şi a repre­ deri trebuie să se realizeze şi discutat proiectul de leqe pri­ o coordonează sou membrilor te aspectele, legislaţia Internă
largi difuzări a culturii fn oii Comitetului de Stat pentru astăzi dezbaterilor Marii Adu­ zentanţilor celorlalte organi­ în acest domeniu o dezvoltare vind mărcile de fabrica, de lor, dreptul de a folosi marca în acord cu "aranjamentele in­
mase. Cultură şi Artă, îndeplinirea nări Naţionale. zaţii Ia activitatea de conduce­ substanţială, care să corespun­ comerţ şl de serviciu. colectivă, cu condiţia respec­ ternaţionale.
Aceasta este o expresie a po­ în mai bune conditiuni a ro­ Pe baza experienţei de pînâ re a organului de stat, va creş­ dă relaţiilor largi pe care ţara Dispoziţiile noului proiect tării prescripţiilor de calitate, Adăugăm că proiectul re­
ziţiei sale profund principiale lului său de coordonator al în­ acum şi pentru a corespunde te rolul şi răspunderea lor în noastră le are cu un număr slnt menite să răspundă cerin­ prevăzute prlntr-un regulament zolvă şi situaţia mărcilor înre­
oare consideră că progresul ne­ tregii actîvităti cultural-artis- mai bine rolului şi sarcinilor cuprinderea şi rezolvarea pro­ din ce în ce mai mare de ţâri ţelor actualei etape de dezvol­ care se depune cu prilejul gistrate naţional sau Interna­
întrerupt al societăţii socialis­ tioe de pe tot cuprinsul târli. noi ce revin Comitetului de blemelor din toate sectoarele din întreaga lume, intensîfi- tare a economiei noastre na­ înregistrării mărcii. tional pînâ în 1945 de titularii
te spre faza sa superioară, so­ In primul rind trebuie îm­ Stat pentru Cultură şi Artă, creaţiei artistico-literare şi ale cîndu-se schimburile de cărţi, ţionale. urmărind, pe de o par­ Părăsind sistemul legii încă lor şl transmise României prin
cietatea comunistă, necesită, bunătăţită structura Comite­ prin proiectul de lege s-au difuzării culturii. In felul a­ filme, discuri, lucrări Şi obiec­ te, stimularea îmbunătăţirii ca­ în vigoare în ce priveşte do- acte de drept International, sta­
pe de o parte, crearea bazei tului ; formele organizatorice precizat în mod corespunzător cesta, lucrînd cu consecvenţă te de artă şi artă populară, lităţii produselor prin efectul bîndirea dreptului la marcă bilind că aceste mărci sînt şl
tehnico-materiale, prin dezvol­ adoptate cu 5 ani în urmă, ca­ atribuţiile, principiile organi­ pe baza principiului conduce­ schimburi de o deosebită im­ pe care 11 are asupra cererii prin prioritate de folosinţă, sis­ rămin dobîndite fără îndepli­
tarea impetuoasă a forţelor de re funcţionează greoi şt sînt zării şi funcţionării sale, pre­ rii colective, Comitetul de Stat portanţă în popularizarea pes­ consumatorilor, posibilitatea de tem părăsit de legislaţiile mo­ nirea nici unei formalităţi.
producţie şi perfecţionarea depăşite, nu mai corespund cum şi atribuţiile şi modul de pentru Cultură şi Artă va pu­ te hotare a ţării noastre şi a o Identifica uşor prin marcă derne, întrucît este de natură Întrucît urt. 41 al proiectu­
continuă a relaţiilor de pro­ actualei etape de dezvoltare. organizare a comitetelor lo­ tea să-şi îndeplinească în prac­ potenţialului său creator. produsele întreprinderilor ce să creeze Incertitudini cu pri­ lui trimite, printre altele, la
ducţie, iar pe de altă parte, Consiliile de specialitate, cu cale de cultură şi artă. tică rolul său de coordonator îmbunătăţirile propuse a se si-au stabilit o bună reputalle vire la situaţia unei mărci, dispoziţiile legii penale în ce
formarea unei înalte conştiin­ un număr prea mare de mem­ In vederea rezolvării cores­ al întregii activităţi cultural- aduce atribuţiilor, structurii si. pe de altă parte, transfor­ noul proiect adoptă sistemul priveşte sancţionarea neres-
ţe socialiste a poporului, pen­ bri, cu răspunderi care s-au punzătoare o problemelor pri­ artistice; se vor crea condiţii organizatorice şi modului de marea mărcii într-o garanţie doblndiri! dreptului la marcă pectârii dispoziţiilor sale, iar
tru a asigura participarea sa diîuat — întrucît reprezintă vind stimularea şi îndruma­ pentru o conducere şl o îndru­ funcţionare a Comitetului de de calitate şl. deci. asigurarea prin înregistrare, urmată de un codul penal în vigoare nu cu­
conştientă *la opera de desă- uneori paralelisme şi dublări rea activităţii de creaţie ar­ mare unitară a acestei activi­ Stat pentru Cultură şi Artă realizării principalei funcţiuni a examen al îndeplinirii condi­ prinde nici o dlspozîlie privitoa­
vîrşire o noii orînduiri. ale atribuţiilor Uniunilor de tistică şi literară şi de difuzare tăţi complexe, evltîndu-se pa­ trebuie să fie însoţite de mă­ mărcii în socialism. ţiilor de validitate o mărcii. re lo sancţionarea contrafacerii,
Procesul de dezvoltare a creaţie, ale altor organizaţii a culturii, trebuie îmbunătăţi­ ralelismele şl dublările de a- suri corespunzătoare şi în ce Ţinînd seama tocmai de a- Pentru a putea asigura apli­ imitării sau folosirii fără drept
conştiinţei socialiste a oame­ obşteşti sau ale organelor lo­ tă şi întărită colaborarea Co­ tribuţiuni. se vor putea solu­ priveşte comitetele locale de ccastă funcţiune a mărcii, de carea noului sistem si totodată, a unei mărci, comisiile noastre
nilor din ţara noastră se des­ cale — nu mai asigură posi­ mitetului de Stat pentru Cul­ ţiona concret, mai competent cultură şi artă. In mod simi­ principiile care stau astăzi la posibilitatea exercitării unul reunite propun completarea
făşoară Gang, pe multiple pla­ bilitatea de cuprindere opera­ tură şi Artă ou Uniunile de şl mai operativ problemele lar, prin desemnarea în con­ baza leqislatiilor moderne $1, control al statului asupra ac­ art. 41 cu un alin. 2, care să
nuri, un rol important reve­ tivă şi eficientă a întregii ac­ creaţie şi cu organizaţiile ob­ din diversele domenii de acti­ ducerile acestora a reprezen­ în ocelaşi timp, de proqresul tivităţii în acest domeniu, im­ aibă următorul cuprins!
nind culturii, artei şi litera­ tivităţi. şteşti care au sarcini pe pla­ vitate. tanţilor locali ai Uniunilor de realizat de către tehnica mon­ portant 'atît pentru viata eco­ „Contrafacerea. Imitarea sau
turii. Intre rolul cu caraoter con­ nul educării şi ridicării nive­ Proiectul de lege prezentat creaţie, ai Organizaţiilor ob­ dială, noul proiect de leqe a nomică Internă cît sl pentru folosirea fără drept a unei
In ultimii ani, toate dome­ sultativ ol Consiliilor şi răs­ lului cultural-artistic al mase­ prevede de asemenea îmbună­ şteşti şi ai oamenilor de cul­ extins sfera noţiunii de mar­ relaţiile noastre de comerţ ex­ mărci de fabrică, de comerţ
niile de activitate eultural-ar- punderea aparatului Comite­ lor, prin atragerea lor mai di­ tăţirea structurii organizatori­ tură şi artă. se vor asigura că, reqlementînd marca de ser­ terior, atribuţiile legate de a­ sau de serviciu, pentru a In­
tistică au cunoscut o intensă tului pentru îndeplinirea sar­ rectă şi mai efectivă la activi­ ce a aparatului Comitetului de condiţii ca ele să devină insti­ viciu, marca sonoră şl marca sigurarea proiecţiei mărcilor duce în eroare asupra calităţii
şi continuă dezvoltare. Artiş­ cinilor şi a hotâririlor luate, tatea Comitetului. Stat pentru Cultură şi Artă, tuţii executive, cu o autono­ colectivă, forme necunoscute pe teritoriul Republicii Socia­ produselor, lucrărilor sau ser­
tii, scriitorii şi oamenii de cul­ nu s-a putut trasa întotdeauna In acest scop, proiectul de prin înlocuirea actualelor con­ mie sporită, bazată pe creş­ lerjU încă în vlqoare. liste România s-au dat în sar­ viciilor, pentru "a obţine anu­
tură participă activ la acest o delimitare precisă, ceea ce lege prevede îmbunătăţirea silii, care nu mai pot face faţă terea competenţei şi a răs­ Considerîndu-se că marca tre­ cina Direcţiei Generale pen­ mite avantaje, se pedepseşte
proces înnoitor, îşi aduc con­ a avut efecte nefavorabile asu­ componenţei organelor de con­ necesităţilor şi sarcinilor în punderii în stimularea activi­ buie să Individualizeze rezul­ cu închisoare de la o lună la
tribuţia lor entuziastă la ope­ pra stilului de muncă ol Co­ ducere ale Comitetului de Stat continuă creştere, cu direcţii, tăţilor şi rezolvarea tuturor tatele tuturor formelor pe cara tru Metrologie, Standarde şi un an sau cu amendă de la
ra de construire a socialis­ mitetului, asupra disciplinei, pentru Cultură şl Artă, prin birouri şl alte diviziuni de spe­ problemelor locale din dome­ le îmbracă activitatea econo­ Invenţii. 300 la 1.000 lei".
mului. Numeroase şi valoroase răspunderii şi eficacităţii şl a crearea unui cadru care să îm­ cialitate, reorganizîndu-se şi niile cultural-artistice. mică a întreprinderilor, şl nu In sffrşlt, spre a asigura Tlnînd seama câ noua re­
creaţii artistice şl literare văd dus Ia tergiversări în soluţio­ bine creşterea competenţei şi regruipîndu-se cele existente şi Iml exprim convingerea — numai fabricarea şl desface­ funcţiunea mărcii, aceea de glementare propusă corespunde
lumina zilei, răspunzînd aspi­ narea unor probleme impor- răspunderii în problemele de reduoîndu-se sensibil ponderea şi vreau să asigur Marea Adu­ rea produselor, au fost regle­
raţiei oamenilor spre frumos tan te. orientare cu o mai mare ope­ serviciilor şi aparatului teh- nare Naţională — că întreg mentate, pe linqă mărcile do stimulare a întreprinderilor în cerinţelor dezvoltării econo­
şi adevăr. Dorinţei lor de a-şi In acelaşi timp. unele ten­ rativitate şl eficacitate în re­ nico-adminîstrativ faţă de di­ personalul Comitetului de Stat fabrică şl de comerţ, şi măr­ ridicarea calităţii produselor fa­ miei noastre naţionale şl asi­
îmbogăţi viaţa interioară, do dinţe de centralizare excesivă zolvarea problemelor curente. recţiile de specialitate. pentru Cultură şi Artă va de­ cile de serviciu, al căror scop bricate, in noul proiect de le­ gură transpunerea în legislaţia
a-şî apropia şi a se bucura de au fost însoţite de un sprijin Aceasta S2 asigură prin pre­ Tn vederea unei mal bune pune eforturi sporite pentru este Indlviduolizarea prestări­ qe, spre deosebire de legea internă a obligaţiilor asumate
marile valori ale culturii, artei slab şi sporadic dat instituţii­ zenţa în Biroul Executiv a) cuprinderi a Instituţiilor şi în­ îmbunătăţirea organizării . şl lor de servicii sl a executări­ încă în vigoare, marco de fa­
şi ştiinţei, ile-a corespuns o lor artistice şi culturale, co­ Comitetului, pe de o parte a treprinderilor ce desfăşoară aotlvîtaţii sale, va munci neo­ prin aderareo la revizuirile sus­
puternică dezvoltare a insti­ mitetelor de cultură şi artă preşedinţilor Uniunilor de activităţi care au şl caracter bosit şi din ce în ce mal bine lor de lucrări. brică devine obligatorie, rămî- menţionatelor convenţii Inter­
pentru îndeplinirea sarcinilor Alături de semnele qraflce, nînd facultative numai marca nationale, Comisiile economi-
ce-l revin de a pune în prac­ vor putea fl folosite, ca mărci, de comerţ sl cea de serviciu. co-financiarfi şi juridică pro­
tică cu consecvenţă şi răspun­
nr. 427/1963,
Prin decretul
Raportul Comisiei pentru cultură Cuvînfai deputatului dere politica principială şi în­ datorită progreselor tehnicii tara noastră, membră a Uniu­ pun ca Marea Adunare Naţio­
moderne în domeniul mijloa­
nală să "adopta proiectul de
ţeleaptă a Partidului Comunist
celor de înregistrare şl difu­
nii de la Paris pentru proiec­
şi invăţămînt şi ai Comisia RADU m m Român, pentru a contribui In zare, progrese devenite astăzi ţia industrială încă din J920. lege, în forma prezentată, cu
completarea ce au recoman­
înflorirea cît mai deplină a
curente, şi mărcile sonore.
României
precum şi o Aranjamentului
artelor şl culturii
dat a se introduce, ca alin.
juridice la Proiectul de lege Persistă în toate conştiinţele caţie de urgenţă îmbunătăţi­ socialiste. Dar, pe lingă mărcile denu­ do la Madrid, o aderat la re 2, la ari. 41 din proiect.
— a spus vorbitorul — şi vor rea struoturil organizatorice a
privind organizarea şi funcţio­ dăinui încă multă vreme e­ comitetului, eliminarea tutu­ Tovarăşi deputa(i,
courile istoricei Conferinţe a
ror verigilor intermediare ce
Partidului Comunist Român, riscau să se transforme în Un obiectiv de seamă care Expunerea la Proiectul de lege
narea Comitetului de Stat eveniment de însemnătate fun­ frîne, evitarea paralelismelor stă în faţa întreprinderilor din
damentală pentru creşterea şl
ce nu făceau decît sâ îngreu­
ţara noastră, în etapa actua­
ieze rezolvarea operativă a u­
dezvoltarea României socia­ nor sarcini la zi. lă, este creşterea continuă şi
pentru Cultură şi Artă şi a liste. dată de partid pentru o mal sistematică a calităţii produse­ privind mărcile de fabrică, de comerţ
rapidă a eficientei activităţii
Raportul tovarăşului Nicolae
Indicaţia atît de înţeleaptă
lor economice. îmbunătăţirea
Ceauşescu, secretar general al
comitetelor locale de cultură partidului nostru, celelalte do­ bună şi mai intimă conlucra­ lor constituie una din căile de şi de serviciu
re a conducerii comitetului cu
cumente prezentate Conferin­
atingere a acestui important
reprezentanţii uniunilor
ţei, rezoluţia adoptată cu a­
de
celaşi prilej, au definit un creaţie, prezenţa unor repre­ obiectiv. al
Hotăririle Congresului
si artă prezentat de deputatul complex de măsuri şi preve­ zentanţi autorizaţi ai organi­ IX-lea al Partidului Comunist
deri menite să asigure econo­
zaţiilor de masă în conducerea
miei naţionale un mare avînt, comitetului, cultivarea cu şl Român şi recentele documen­ prezentată de tovarăşul
te referitoare la măsurile pri­
ION CREANGĂ odinioară de negîndit, de nes­ mai multă temeinicie a unui vind perfecţionarea conduce­
spirit de muncă colectivă, sînt
perat şi să ne deschidă o per­
rii şi planificării economiei
spectivă de o vastă amploare măsuri menite sâ asigure un naţionale, aprobate de Confe­
în car© îşi vor găsi motive de climat de muncă dintre cele rinţa Naţională a partidului, GKEORGHE OOARfl,
Comisia pentru cultură şt Central nfl Uniunii Tineretu­ stimul şi de originală Iniţia­ mai stimulatoare în cadrul Co­ au subliniat necesitatea Inten­
învătămînt şi Comisia juridi­ lui Comunist. tivă creatoare toate îndelet­ mitetului pentru Cultură şi sificării acţiunilor de ridicare
că, întrunite în şedinţă comu­ îmbunătăţirea activităţii co­ nicirile. Artă, cu repercusiuni pozitive, a nivelului calitativ al produ­
nă în zilele de 22 şi 26 de­ mitetelor locale pentru cultură Intr^un asemenea context de concrete şi imediate în activi­ selor în toate ramurile econo­ ministrul comerţului exterior
cembrie 1967, au examinat şi şî artă se realizează şl prin In­ entuziasm, culbura patriei tatea creatorilor. miei naţionale.
dezbătut Proieotul de lege pri­ cluderea în componenta lor a noastre e chemată să urce o Am sentimentul ferm că In complexul de măsuri des­
vind organizarea şi funcţiona­ reprezentanţilor filialelor uniu­ nouă treaptă, spre bucuria in<splrîndu-ne din documente­ tinate a conduce în final la o desfacere mai largă şi la că putea fi întrebuinţată con­ brică se va face cu acordul
rea Comitetului de Stat pentru nilor de creaţie, ai unor insti­ creatorilor şl — ca să mă ex­ le Conferinţei Naţionale a creşterea rapidă a eficienţei preţuri mai puţLn supuse os­ comitent şi independent dc Ministerului Comerţului Ex­
Cultură şi Artă şi a comite­ tuţii cultural-artlstîce şi ai al­ prim şi eu cu un termen eco­ partidului, vom găsi şi alte activităţii economice, un loc cilaţiilor de conjunoturâ, obţi- mai multe întreprinderi, pe terior. *
telor locale de cultură şi artă, tor organizaţii obşteşti locale. nomic — a beneficiarilor ei. măsuri oare să facă activitatea însemnat îl ocupă contactul nînd o rentabilitate sporită. baza unei simple înregistrări, — Se instituie marca colec­
constatînd că reglementarea In ceea ce priveşte orga­ Fiindcă, şi nădăjduiesc sâ nu Comitetului şl mai spornică, şt confruntarea mai directă a Dezvoltarea comerţului ex­ fără a se examina Identitatea tivă ce poate fi folosită în co­
propusă, răspunde sarcinilor nizaţiile subordonate Comite­ fiu acuzat de prozaism de con­ şi mal promptă, şl mai efi­ întreprinderilor care produc terior al României, corespun­ sau asemănarea unei mărci mun de către mai multe în­
stabilite în acest domeniu de tului de Stat pentru Cultură fraţii mei poeţi, ceea ce e nou cientă. Mă gîndesc astfel, dacă diferite mărfuri cu utilizatorii zător creşterii potenţialului e- cu o altă marcă, ceea ce ge­ treprinderi cu activitate simi­
către Conferinţa Naţională a şi Artă, proiectul de lege face în concepţia noastră despre n-ar fi cazul, ca în cadrul con­ sau consumatorii acestor măr­ conomîc al ţârii, poate fi mai nera confuzii pe piaţă în ceea lară de producţie, comerţ sau
Partidului Comunist Român posibilă unirea lor în centra­ cultură e câ nu o practicăm ducerii Comitetului să se me­ furi. Un instrument Important uşor înfăptuită în condiţiile ce priveşte provenienţa pro­ serviciu.
din 6—8 decembrie 1967. le, unităţi puternice şi cu o în condiţiile unui orgolios turn diteze asupra unor probleme în acest scop este marca de în oare pentru export vor îi duselor. — Se Instituie sistemul de
In scopul stimulării şi dez­ largă competentă, precum şi de Ivoriu, ci ou gîndul des­ legate de principiul rentabili­ fabrică şi de comerţ. produse mărfuri de marcă, Pe de altă parte, fiind adop­ examinare a mărcilor cu pri­
voltării culturii noastre socia­ pentru constituirea acestora şi chis — şî cred eu, de o mare tăţii, mă gîndesc, de pildă, câ Mărcile de fabrică şl de co­ competitive pe piaţa externă. tată înainte de semnarea Con­ vire Ia originalitatea şl nou­
liste, a creaţiei artistice şi li­ a altor unităţi subordonate pe nobleţe — de a o face cît mai n-ar strica deloc dacă rentabi­ merţ, care cunosc azi o largă în ultimii ani, România so­ venţiei de la Paris pentru pro­ tatea pe care o prezintă. A*
terare, proiectul de lege se în­ baza principiului gestiunii e­ accesibilă, mai pe gustul, mai lizarea ar fi introdusă .şi la râspîndire pe pian mondial, cialistă a reuşit — de exemplu tecţia proprietăţii industriale cest sistem va permite bene­
temeiază în primul rind pe a- conomice proprii. pe inima unicului nostru be­ cinematografie. permit individualizarea şi — sâ introducă pe piaţa ex­ şi a Aranjamentului de la Ma­ ficiarilor să recunoască pro­
dîncirea colaborării Comite­ Proiectul de lege răspunde, neficiar : poporul. Problema randamentului, Identificarea calitativă a unul ternă o serie de produse de drid privind înregistrarea in­ venienţa mărfurilor şi va avea
tului de Stat pentru Cultură de asemenea, grijii de a îm­ Noi, oamenii de artă, chiar dacă se pune în alţi ter­ produs dintr-o gamă de pro­ marcă unanim apreciate, cum ternaţională a mărcilor de fa­ ca efect stimularea întreprin­
şi Artă, ca organism central bunătăţi substanţial funcţio­ indiferent în ce domeniu meni, nu e străină de artă. duse similare, permit perso­ sînt: tractorul U 650, instala­ brică şi de comerţ ia oare sta­ derilor la îmbunătăţirea cali­
care coordonează întreaga ac­ narea Comitetului de Stat pen­ lucrăm, va trebui să ne Fără îndoială, ştim cu toţii nalizarea producătorului, scoa­ ţia de foraj S/200, maşinile de tul român este porte, din a­ tăţii produselor.
tivitate în acest domeniu, cu tru Cultură şl Artă şi a co­ amintim necontenit de in­ câ arta nu începe şi nu se terea lui din anonimat, asocie­ alezat AF 85 şi AF 125. an­ nul 1920, această lege nu ţinea a — Se prevede obligativitatea
uniunile şi asociaţiile de crea­ mitetelor locale pentru cultură dicaţia atît de preţioasă şi reduce la previziunile unui rea lui cu calităţile mărfii rea­ velopele Danubiana şi altele. cont de prevederile conven­ înregistrării tuturor mârcUor
ţie, cu alte organizaţii obşteşti, şi artă. de stimulatoare pe care articol bugetar Dar buna gos­ lizate, fapt care va conduce Sînt însă puţine produsele de ţiilor menţionate mai înainte. la Direcţia Generală pentru
pe o largă consultare a oame­ In această direcţie, proiec­ ne-a dat-o tovarăşul Nicolae podărire a fondurilor alocate, la creşterea reputaţiei predu- marcă pe care le desfacem la In condiţiile actuale ale c- Metrologie. Standarde şl In­
nilor de cultură şi artă, a per­ tul de lege porneşte de la a­ Ceauşescu de a ne adâpa nu analiza cheltuielilor neecono­ selor şi a prestigiului între­ exportul nostru. conomiei socialiste, cînd pro­ venţii, înainte de folosirea lor.
sonalului didactic şi a altor plicarea ou consecventă a la ulcioarele pline de ispite, mice nu ne pot lăsa indife­ prinderii producătoare. Tovarăşi deputaţi, ducţia industrială a intrat în­ înlâturîndu-se neajunsurile ce
specialişti. principiului conducerii colec­ poate, ale jocului pur şi gra­ renţi. Mai ales câ, de foarte Mărcile de fabrică şi de co­ In prezent, regimul mărci­ tr-o nouă etapă de dezvoltare decurgeau, pînâ în prezent,
In al doilea rind. proiectul tive, stabilind condiţiile nece­ tuit. steril în eficienţa lui, ci multe ori, risipa nu înseamnă merţ vor stimula prin urmare lor de fabrică şi de comerţ, în şi tind au fost adoptate noi din îndeplinirea acestei atri­
de lege urmăreşte sâ îmbună­ sare pentru înfăptuirea unei Ia izvoarele vij, dătătoare de un stimulent. Pentru a mă re­ Interesul titularilor de a ur­ tara noostră. este reglementa* măsuri organizatorice de per­ buţii de către toate tribunale­
forţă, ale vieţii, ale luptei po­
conduceri şi îndrumări com­
tăţească structura organizato­ petente, unitare, a activităţii porului pentru fericirea lui. feri la teatru, este clar. de mări continuu obţinerea unei prin Legea asupra mărailor de fecţionare a conducerii şi pla­ le locale. Marca, astfel înre­
rică a Comitetului de Stat complexe din ramurile cultu­ Astfel înţeleasă arta noastră, pildă, că deficitul spiritual al producţii superioare, de re­ fabrică şl de comerţ din anul nificării economiei naţionale, gistrată. va* conferi întreprin­
pentru Cultură şi Artă, a co­ unor instituţii nu va putea fi nume. care să fie căutată şi 1879. se impune în mod necesar re­ derii titulare un drept de fo­
mitetelor locale de cultură şi rii şi artei. e firesc să ne punem necon­ acoperit chiar dacă s-ar dubla apreciată de consumatori. Pe Este clar câ dispoziţiile a­ vizuirea vechilor reglementar losire exclusivă, pe o durată
Comisia pentru cultură şi în-
tenit problema cît de auten­
arfă, precum şl a centralelor vălămînt şi Comisia juridică tică e. ee încărcătură emoţio­ ori tripla subvenţiile alocate. de altă parte, aceste semne cesteia nu mai corespund ne­ şi stabilirea de noi norme le­ de 10 ani, cu posibilitatea re­
întreprinderilor economice şi consideră că prevederile pro­ nală conţine, ce rezervor de Dimpotrivă, o analiză cit de distinctive vor identifica şl pe cesităţilor actuale, mai. ales ca gislative în acest domeniu. In înnoirii la expirarea acestui
a instituţiilor bugetare subor­ iectului de lege cuprind o re­ sumară, dovedeşte câ nivelul producătorii care neglijează urmare a schimbărilor petre­ acest scop a fost elaborat pro­ termen ; în ceea ce priveşte în­
donate. astfel îneît întreaga glementare necesară şi de na­ idei nobile aduce, ce senti­ lor artistic ar creşte printr-o calitatea, ambalajul, prezen­ cute în structura social-econo- iectul de lege privind mărcile registrarea mărcilor româneşti
activitate să devină mai uni­ tură să găsească soluţii cit mai mente înălţătoare promovează mai justă selectare a cadrelor, tarea estetică, pe acei care mică a ţării ; de asemenea, de fabrică, de comerţ şi de în străinătate, aceasta urmea­
şi mai ales în ce fel ajută la
tară, mai eficientă. bune problemelor ridicate de vasta operă în care e angajat printr-un repertoriu mai inte­ nu ţin pasul cu pretenţiile participarea tot mal activă a serviciu, prezentat dv. Dentru ză a se face prin Camera de
resant, prin spectacole mal în­
Comitetul de Stat pentru rolul tot mai mare al cultu­ poporul nostru grijite, în general prin accen­ crescinde ale consumatorilor. României Ia comerţul Interna­ examinare şi adoptare. Comerţ a R.S.R.
Cultură şi Artă va fî alcătuit rii şi artei în societatea noas­ Prezentul proiect de lege se tuarea răspunderii personale Din punotul de vedere oi ţional face necesară adoptarea Ţinînd seama de cerinţele — Se prevede ca soluţiona­
din oameni de cultură şi artă, tră. Comisiile consideră, de inspiră din aceeaşi grijă a fală de rezultatele muncii. comerţului nostru exterior, unor norme legislative în con­ actuale şi de perspectivă ale rea litigiilor privind mărcile
reprezentanţi ai uniunilor de asemenea, că reglementarea partidului care veghează ca mărcile de fabrică şi de co­ cordanţă cu practica interna­ dezvoltării economiei noastre să se facă de către o comisie
creaţie, ai unor instituţii cul- propusă corespunde principii­ toate organismele să lucreze Există toate motivele pentru merţ vor îndeplini, de aseme ţională, faple care fac în pre­ naţionale şî de experienţa îna­ do contestaţii care va funcţio­
tural-artîstice de stat şi ob­ lor constituţionale şi cerinţe­ astfel îneît inspiraţia poeţilor, a crede câ măsurile de ame­ nea. un ro) important. în spe­ zent imperios necesar înlo­ intată în acest domeniu, pre na tn cadrul Direcţiei Gene­
şteşti desemnaţi de Consiliul lor tehnicii legislative. a dramaturgilor, a cineaştilor, liorare a activităţii C.S.C.A cial pentru promovarea expor­ cuirea legii menţionate mal îeotuf dc lege cuprinde, în e­ rale pentru Metrologie. Stan­
de Miniştri. In componenta Pe temeiul acestor conside- a romancierilor sâ ajungă bu­ vor oferi un cadru mai priel­ tului românesc. In economia înainte cu una nouă. senţă, următoarele prevederi darde şi Tnvenţii, hotârîrîle a­
Biroului Executiv al Comite­ raţiuni, Comisia pentru cultu­ nuri cît mai iubite de cititorii nic dorinţei noastre de a con­ mondială contemporană, nu* întemeiată pe condiţiile şl principale : cestei comisii puţind fi ataca­
tului de Stat pentru Cultură şl ră şi învătămînt şi Comisia sau spectatorii noştri. strui durabil şi în planul cul­ rncteri-zatâ prin abundenţă şl posibilităţile economice din a­ — Se introduce obligaţia fo­ te cu recurs la Tribunalul Ca­
Artă vor intra, cu drept de vot juridică propun Marii Adu­ turii, cu simţul răspunderii diversitate de mărfuri în care cele timpuri, legea din 1879 losirii mărcilor de fabrică pen­ pitalei.
deliberativ, preşedinţii uniunir nări Naţionale să adopte Pro­ Comitetul nostru pentru cul­ faţă de generaţiile mai înde­ importatorul are cuvîntul ho­ nu prevedea obligaţia înregis­ tru toate produsele destinate Iotă pe scurt, tovarăşi dc^
lor de creaţie, reprezentanţi iectul de lege privind organi­ tură şl artă a avut merite in­ părtate, cărora se cuvine o le tă rîtor, acesta se orientează că­ trării mărcilor înainte de fo­ pieţei interne — cu unele ex­ putuţi, justificarea proiectului
ai Uniunii Generale a Sindi­ zarea şi funcţionarea Comite­ contestabile în promovarea şi lăsa lucrări statornice, aşezări tre produsele cu o reputaţie losirea lor şi nici un examen cepţii — lâsînd. în principiu, de lege oare vă este supus dez­
stimularea vieţii artistice ro­
facultativă folosirea mărciJor
catelor. ai Uniunii Naţionale a tului de Stat pentru Cultură mâneşti. Dezvoltarea mişcării rezistente, fapt pentru care deja ciştigată. verificate din a! mărcilor din punct de ve­ de comerţ şi de serviciu. Pen­ baterii şi aprobării, lege oare
punctul de vedere al calităţii
dere al noutăţii şi originalită­
Cooperativelor Agricole de şi Artă şi a eomitelelor locale noastre culturale pune acum voi vota prezentul proiect de lor. Exportatorul de astfel de ţii lor. Datorită sistemului a- tru mărfurile destinate expor­ va contribui, după opinia ini­
ţiatorilor ei. la îmbunătăţirea
Producţie şi al Comitetului de cultură şi artă. pe ordinea de zi şi cu o indi­ lege. produse reuşeşte să-şi asigure eestei legi, una şi aceeaşi mar­ tului, folosirea mărcilor de fa­ activităţii noastre economice.