Page 105 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 105
Vineri 29 decembrie 1967 DRUMUL SOCIALISMULUI 3
LUCRĂRILE SESIUNI! MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
Expunerea Ia Proiectul de lege sportive de la sate 'activilatea Raportai comisiilor Raportul Comisiei Juri
sportivă din mediul rural.
Sarcini importante revin Mi
nisterului Invăţămîntului, core
răspunde de buna desfăşurare pentru cultnră dice la proiectele de legi
cu privire la dezvoltarea activităţii şi de eficienta procesului de
educaţie fizică tn Invălămîntul
de toate categoriile şl de toate
gradele. sprijină activitatea şi învătămint şi Juridică pentru aprobarea de
de educaţie fizică şi sport prezentată sportiva de masă ce se desfă
şoară fn rîndul elevilor şi stu
denţilor. colaborează cu Con
siliul National în vederea dez la Proiectul de lege cu cretelor cu putere de
de tovarăşul voltării sportului de perfor
manţă din şcoli si facultăţi,
pregăteşte şi perfecţionează ca lege emise de Consiliul
dre de specialitate. privire 1a, dezvoltarea
Atribuţii Importante în do
ŞTEFAN BĂLAN, meniul educaţiei fizice şi spor activităţii de educaţie de Stat
tului au Ministerul Forţelor Ar
mate, Ministerul Afacerilor In
terne, Ministerul Sănătăţii,
Consiliul National al Organi
ministrul invăţămîntului zaţiei Pionierilor, Uniunea Na fizica şi sport prezentat de deputatul
ţională a Cooperativelor Agri
cole de Producţie, Uniunea
Centrală a Cooperativelor Meş
teşugăreşti, Oficiul Naţional
de Turism, precum sl alte or prezentat de deputatul MiRCEA REBREANU
Tovarăşe şi tovarăşi depu* populaţia tării practică cu re blectlvele principale, orienta gane sl Instituţii centrale.
taţi. gularitate diferite exerciţii fi rea sl conţinutul educaţiei fi Proleclul de lege se ocupă,
zice, acestea nepătrunzînd in zice $i sportului, In acest scop,
Din însărcinarea Consiliului tr-o măsură suficientă în re exercită îndrumarea de specia de asemenea, de federaţiile, a-
de Miniştri ol Republicii So litate a activităţii He educaţie socialille sl cluburile sportive. !OAN ANTON
cialiste Românio. prezint Marii gimul de viată ol maselor fizică şt a sportului de ma Federaţiile sportive sînt or Comisia juridică a Marii A iau măsurile cuvenite de pro
largi de oameni al muncii de
Adunări Naţionale spre dezba- la oraşe şi de la sale. să) răspunde de activitatea gane republicane de specloll- dunări Naţionale a examinat tecţie.
lere sl 'adoptare proiectul de sportivă de performantă şi de tale pe ramuri de sport, cu ca în şedinţa din 28 decembrie Grija pentru om, pentru ri
leqe cu privire la dezvoltarea Sînt unele deficiente şl tn buna reproz.enlare a sportului racter obstesc, persoane juri Comisia pentru cultură şl atribuţii. Consiliul va emite 1967 proiectele de legi penlru dicarea nivelului său de viaţă
activităţii de educaţie lizlcă şl desfăşurarea activităţii de e românesc în competiţiile Inter dice; funcţionează pe bază de învăţămînt şi Comisia juridi norme cu caracter obligatoriu aprobarea decretelor cuprln- îşi găseşte concretizarea şi în
sport. ducaţie fizică şl sport în rin- nationale) emile norme avînd statut propriu şl se ocupă de că, întrunite în şedinţă comu pentru (oate organele şi orga zînd norme cu putere de lege Decretul 10677! 967 privind
Proiectul de lege a (ost în durlle tineretului şcolar. de caracter obligatoriu cu privire dezvoltarea ramurilor de sport nă în zilele de 22 şl 26 de- nizaţiile care au competenţă pe care Consiliul dc Stat le-a revizuirea unor pensii stabili
respective.
In domeniul sportului
tocmit ca urmare a măsurilor performantă — deşi sportivii la activităţile sportivei con cemrie 1967, au dezbătut pro in acest domeniu, eu privire la emis de la af.îrşitul celei de-a te sau recatculale pe baza Le
privind îmbunătăţirea activită noştri au obtlnut în ultimii ani duce si îndrumeazâ activitatea Asociaţiile sportive sînt or iectul de lege cu privire la determinarea sistemului com- Vll-a sesiuni a Marii Adunări gii 27/196G. după 1 ianuarie
ţii de educaţie lizlcă sl sport,' succese remarcabile pe plan federaţiilor de spori» se preo ganizaţii obşteşti în cadrul că dezvoltarea activităţii de edu petiţional, la pregătirea şi a Naţionale în iulie 1967 pînâ la 1967.
aprobate la 3 iulie 1967 dc mondial — ritmul dc dezvol cupă de baza materială în rora se desfăşoară activitatea caţie fizică şi sport. tribuţiile cadrelor tehnice. la începutul actualei sesiuni. Decretul 888 din 11 septem
Comitetul Executiv al Comite tare a unor ramuri sportive se 'acest domeniu. Împreună cu Mi sportivă de masă; cluburile Reglementarea prin lege a clasificarea sportivilor, acor Din cele 14 decrete cu putere brie 1967 privind modificarea
sînt organizaţii ob.
sportive
tului Control al Partidului Co situează sub nivelul posibili nisterul învătămîntulut şl cu şteşti în care se desfăşoară în activităţii de educaţie fizică darea titluri lor şl altele. de lege care fac obiectul pro Decretului nr. 6'1964 pentru
organizarea
şi funcţionarea
munist Român. Totodată, dis tăţilor existente. Ministerul Sănătăţii elaborează deosebi activitatea de perfor şi sport subliniază importanţa Proiectul de lege menţio iectelor de legi prezentate spre
poziţiile prevăzute tn prezentul In vederea dezvoltării şl îm planul de cercetore ştiinţifică mantă, pe ramuri de sport. Si şi rolul acesteia ridicată la ni nează că federaţiile sporlive dezbatere, 13 au fost examina Ministerului Industriei Meta
lurgice are ca scop să îmbună
proiect de lege ■au în vedere bunătăţirii actlvitălil de edu cu privire la educaţia fizică şl asociaţiile şl cluburile sportive velul unei preocupări de inte 6înt organe dc specialitate pc te şi avizate de comisiile per tăţească organizarea şl func
hotărîrlle Conferinţei pe tară caţie fizică şl sport, conduce sport. In Îndeplinirea acestor sînt persoane juridice cu re res naţional, a cărei dezvolta ramură de sport, care funcţio manente de resort separat sau ţionarea acestui minister şi să
a mişcării sportive, din 28-29 rea partidului a supus unei sarcini, Consiliul National pen gulamente sl bugele proprii. re este multilateral sprijinită nează pe bază de statut pro în şedinţe comune cu Comisia înlăture totodată unele dificul
iulie 1967. tru Educaţie Fizică şl Sport dc către stat. priu şi se preocupa de dezvol .juridică. Astfel Comisia pentru
ample analize rezultatele ob Astfel, federaţiile. Asociaţiile şl tarea ramurilor sporturilor pe cultură şi învăţămînt a exami tăţi întîmpinate In activitatea
Tn viata societăţii moderne ţinute în acest domeniu şl « acţionează ca organ central de cluburile sporlive se vor bu Ca urmare a măsurilor apro întreaga ţară. Activitatea spor nat. şi avizat un proiect de le acestuia.
a crescut rolul educaţiei fizico trasot căile do ridicare la un specialitate cu caracter obştesc, cura de o largă independentă, bate de Comitetul Executiv al tiva de performanţă va fi or ge, Comisia economico-flnan- Decretul 733 din 4 august
Si sportului în întărirea sănă nivel superior g întregii acti fiind invcsllt sl cu alrlbutll pe de vâsle posibilităţi de Iniţia C C. al P.C.R., cu privire la ganizată în cluburi, şcoli spor ciarâ şl Comisia pentru sănă 1967 privind declararea ca oraş
tăţii, în sporirea capacităţilor vităţi sportive din tara noas linie do stat. Pentru dezvolta tivă, ceea ce va contribui, fă îmbunătăţirea activităţii de e tive şi în secţii de performan tate. prevederi şl asigurări so raional a localităţii Bălan din
fizice şi Intelectuale ^le popu tră. rea educaţiei fizice sl sportu ră îndoială, la obţinerea unor ducaţie fizică şi sport. Confe ţă ale asociaţiilor. ciale cîte două, Iar Comisia ju regiunea Mureş-Autonomă Ma
laţiei, în dezvoltarea armoni Ca urmare, s-a organlz.at, în lui, stalul alocă fonduri de In rezultate si mal bune în dez rinţa pe ţară a mişcării sporti ridică a dezbătut 13 dintre ca ghiară. Decretul 1010 din 27
oasă, fizică sl morală, a tine Iulie 1967, Conferinţa pe tară vestiţii, dotaţii de la buget şl voltarea sportului românesc. ve. ţinută Ia 28-29 Iulie 1967, a De asemenea, proiectul de re 4 în comun cu celelalte co octombrie 1967 privind de
retului. Extinderea acestor ac a mişcării sportive. Conferinţa terenuri necesare acestor ac adoptat hotărîrea ca în locul lege stabileşte că sarcina de a misii de resort. clararea ca oraşe raiona
sportivă
organiza aclivitntea
tivităţi în rîndurile tinerelor a dezbătut munca desfăşurată, tivităll. Tovarăşe şl tovarăşi depu Uniunii de cultură Fizică şi de masă în întreprinderi şi In Proiectele de legi privind a le a comunelor Marghita şi
generalii, dezvoltarea sportu a concretizat măsurile în ve Consiliul National pentru taţi, Sport să io fiinţă Consiliul Na stituţii revine Uniunii Genera probarea normelor cu putere Ineu, regiunea Crişana şi
lui şl turismului în timpul li derea realizării principalelor Educaţie Fizică şl Sport va Considerăm că stabilirea s- ţional pentru Educaţie Fizică şi le a Sindicatelor, 'în timp ce de lege cuprinse în decretele Decretul 1060 din 15 no
ber al maselor de oameni al obiective şi a desemnat Consi avea, ca organe teritoriale, tribuţiilor Consiliului National Sport. Consiliul Naţional pen Uniunea Tineretului Comunist supuse discuţiei au fost exami iembrie 1967 privind modifica
muncii ou devenit Importante liul National pentru Educaţie consiliile locale pentru educa penlru Educaţie Fizică şl Sport, tru Educaţie Fizică şi Sport va organiza activitatea sportivă nate recent în cadrul unor şe rea anexei la Legea nr. 3/1960,
probleme soei’ole. Fizică si Sport, cs organ central, ţie fizică sl sport, care înde conferirea de «trlbutll pe linie este organ central de speciali de masă în şcoli şi facultăţi, dinţe convocate în acest scop. cuprind dispoziţii menite să
Practicarea exercitiilor fizice de specialitate. plinesc atribuţiile prevăzute de slat acestui organ de spe- tate cu caracter obştesc, avînd precum şi în mediul rural, prin iar comisiile permanente de oglindească pe plan legislativ
sl sportului reprezintă un pre Realizarea ansamblului de penlru Consiliul National, a- cialilate cu caracter obstesc, ca sarcină înfăptuirea politicii asociaţiile sportive săteşti. resort au avizat favorabil aces dezvoltarea la care au ajuns
ţios mijloc de odihnă si de re măsuri cu privire la dezvol daplate în mori corespunzător îmbunătăţirea de structură or partidului şi statului în dome te proiecte de legi. localităţile menţionate.
Decretul 885 din 11 septembrie
Totodată, se prevăd şi atribu
facere, un factor compensator tarea educaţiei fizice si spor penlru a fi exercitate pe plan ganizatorică, precizarea răspun niul educaţiei fizice şi sportu ţiile celorlalte organe centrale Comisiile permanente au 1967 pentru modificarea Decre
de o deosebită Importantă pen tului necesită. în primul rînd, local, derilor şi relaţiilor dintre or lui. şi locale ale administraţiei de constatat câ decretele exami tului 210/1960 privind regimul
tru menţinerea sănătăli! sl lărgirea si precizarea atribu Consiliul National pentru ganele care au sarcini in do Comisia pentru cultură şî în- nate cuprind reglementări Im mijloacelor de plată străine,
destinderea nervoasă. ţiilor, — apoi. participarea di Educalie Fizică si Sport isi vri meniul educaţiei fizice şi spor văţâmînt şl Comisia juridică stat, precum şt ale organizaţii portante pentru desfăşurarea metalelor preţioase şi pietrelor
Activitatea de educalîe fi rectă. cu eforturi susţinute si desfăşura activitatea în slrîn- tului, determinarea atribuţiilor au apreciat câ prevederile pro lor obşteşti avînd competenţe construcţiei sociale, economice preţioase a asigurat adaptarea
zică si sport, necesară la toa coordonate, la îndeplinirea sar să colaborare cu organele de federaţiilor, asociaţiilor şî clu iectului de lege ţin seama de în activitatea sportivă şi de e- şi de stat. reglementării In această ma
te vîrstele. are un rol hotărî- cinilor, a tuturor organelor sl stat şi cu organizaţiile obşteşti burilor sportive vor duce la hotărîrlle Conferinţei pe ţară ducaţle fizică. Astfel, o deosebită însemnă terie la situaţia nou creată. Ca
tor în anii copilăriei sl ado organîz'sllilor obşteşti si de care au sarcini In arest do dezvoltarea activităţii de edu a mişcării sportive şi sînt de Comisia pentru cultură şl în- tate prezintă Decretul 884 din urmare a fost necesară şi mo
lescentei, cînri organismul este stat care au activităţi în acest meniu. Proiectul de leqe pre caţie fizică, a sportului de natură să determine o creştere 30 septembrie 1967 privind in dificarea corespunzătoare a u
In plină perioadă de creştere. domeniu. cizează sarcinile şi alributiilc masă si de performanţă in taro văţâmînt şi Comisia juridică venţiile. inovaţiile şî raţiona nor dispoziţii din Codul Penal,
Cuprinderea elevilor si stu In proiectul de lege pe ea- acestora. noastră. a rolului educaţiei fizice şî întrunite în şcdînţâ comună, lizările, care cuprinde dispozi ceea ce s-a realizat prin De
denţilor, a întregului nostru re-1 prezentăm se arată că e- Pe ba/.n holăririlor adoptate Sarcini deosebit de Impor sportive în educarea şî dez constatind câ proiectul de le ţii de nalurâ să stimuleze şl cretul 886 din 11 septembrie
tineret. în practicarea sistema tante ne revin tuturor celor voltarea fizică armonioasă a recompenseze în condiţii supe 1967.
(lucalio fizică şi sportul, în Re de CC. al P.C.R., activitatea ge dă un cadru corespunzător
tică a exercitiilor fizice st publica Socialistă România con sportiva va ocupa un loc im care răspundem de organizarea populaţiei. mişcării sportive, o reglemen rioare activitatea creatoare atît Decretul 973 din 11 octom
sportului reprezintă o cerinţă stituie activităll dc interes na portant In preocupările Uniu şi dezvoltarea activităţii de In acest scop, proiectul de de necesară progresului tehnic brie 1967 privind încetarea
şl din punct de vedere educa ţional, sprijinite de stat. nii Generale a Sindicalelor şi tare judicioasă structurii Con şi economic. procesului penal pentru unele
tiv. deoarece contribuie la cul Proiectul de lege precizează Uniunii Tineretului Comunist. educaţie fizică şi spori. Avem lege precizează rolul şl atri siliului National pentru Edu Aceeaşi preocupare pentru infracţiuni, neexecutarea unor
tivarea curajului, a stăpînirii rolul sl atribuţiile Consiliului Sindicatelor le revine sarcina datoria să trecem cu toată fer buţiile Consiliului Naţional caţie Fizică şi Sport, ca şi re mobilizarea rezervelor intelec pedepse şl restituirea unor bu
de sine şl a perseverentei, la Nalion-il pentru Educaţie Fi de a organiza activitatea spor mitatea la îndeplinirea lor. pentru Educaţie Fizică şî Sport, laţiilor sale cu organele de stat tuale ale ţârii stă şi la baza De nuri a considerat oportune şî
Întărirea voinţei sl dezvolta zică si Sport, ale organelor si tivă de masă în întreprinderi In baza celor arătate, sti care are sarcina de a coordo şi organizaţiile obşteşti, propun cretului 1058 din 28 noiem justificate aceste măsuri de
rea calităţilor morale. organizaţiilor de stal sl ob st instilutil. totodată, se vor maţi tovarăşi, propun spre a na, dezvolta şi îndruma unitar brie 1967, privind titlurile şti clemenţă în cazurile speciale la
care se referă.
Studiul activităţilor privind şteşti- ocupa de dezvoltarea sportului Marii Adunării Naţionale a inţifice în Republica Socialistă
educaţia fizică si sportul de Consiliul National pentru de performantă în aceste uni doptare proleclul de leqe pe întreaga activitate de educa doptarea acestui proiect de le România. Dispoziţiile acesteia Examinînd decretele de mai
masă si de performantă, din Educaţie Fizică şi Sport are tăţi, în colaborare cu Consi care am avut cinstea să vl-1 ţie fizică şi sport din ţara ge în forma în care a fost pre sînt expresia preţuirii deosebi sus. Comisiile de resort au
lara noastră, a arătat că, deşi sarcina de a coordona şi în liul Naţional pentru Educalie prezint. noastră. In exercitarea acestor zentat. te de care se bucură cercetarea constatat câ normele cu putere
ştiinţifică în ţara noastră,
au fost înregistrate realizări druma unitar activitatea dc Fizică si Sport. de lege pe care le cuprind sînt
însemnate, aceste activităli nu Uniunea Tineretului Comu Decretul 887 din 8 septem necesare, constituind un im
au “atins încă nivelul cores educalie fizică si sport în ve nist va organiza activitatea brie 1967 pentru stabilirea şi portant pas înainte pe făgaşul
punzător dezvoltării economiei derea înfăptuirii politicii parti sportivă de masă din şcoli şi in sancţionarea contravenţiilor desăvârşirii construcţiei socia
liste în ţara noastră.
şl vieţii noastre sociale. dului şi stolului în acest do stituţiile de învătămint supe privind poluarea apelor mării Ţinînd seama dc avizele fa
de către nave maritime şi De
Un procent încă redus din meniu. Consiliul Stabileşte o* rior — iar prin asociaţiile Expunerea la proiectele de legi cretul 1050 din 17 noiem vorabile ale comisiilor de re
brie 1967 privind protecţia sa sort şi de faptul câ aceste nor
me corespund principiilor con
nitară a surselor, construcţiilor stituţionale si cerinţelor tehni
şi instalaţiilor centrale de ali
cii legislative. Comisia juridi
Cuvîntul deputatului pentru aprobarea decretelor apelor minerale pentru cură că, în unanimitate, propune
mentare cu apă potabilă şl a
Marii Adunări Naţionale să a-
dopie proiectele de lege pentru
internă, evnluînd în mod just
eu putere de lege emise de Consiliul importanţa deosebîld pe care n aprobarea decretelor cuprin-
zînd norme cu putere de lege
are apa în societatea modernă, emise de Consiliul de Stat din
precum şi riscurile la care este luna iulie 1967 pînă la începu
ÎON SLIESCU de Stat între 27 Iulie şi 8 decembrie expusă puritatea şi valoarea ei. tul prezentei sesiuni.
1967 prezentată de deputatul
Exprimînd satisfacţia pen noastră au fost, intr-o formă zică şi Sport, cu sindicatele (Urraaro din pag 1) * 1 tere de lege emise de Con
tru faptul că problemele dez sau alta, absolvite de răspun şt alte organizaţii. siliul de Stat de la ultima
voltării educaţiei fizice şi spor derile concrete pe care le a In cadrul acţiunilor de pre lege cu privire la dezvol sesiune.
tului formează obiectul dezba veau în trecut în organizarea gătire a tineretului pentru a tarea activităţii de educa- Au fost aprobate apoi,
terilor celui mai înalt for al activităţilor sportive de masă. părarea patriei — sarcină în CONSTANTIN STĂTESCU tle fizică şl sport. Deputa prin vot deschis, modifi
statului nostru, vorbitorul a Precizarea atribuţiilor^ Con credinţată de partid Uniunii tul loan Anton, vicepre cări In componenţa unor
subliniat ca justificată apre siliului Naţional pentru Edu Tineretului Comunist — exis şedinte al Comisiei pentru comisii permanente ale
cierea conţinută în primul caţie Fizică şi Sport, ca organ tă largi posibilităţi pentru dez cultură sl învătămint, a ex M.A.N., ca urmare a noilor
articol al proiectului de lege de specialitate cu caracter voltarea, cu sprijinul M.F.A. Permiteţi-mi oa, din însărci invenţii, inovaţii şi raţiona ţii privind poluarea apelor pus raportul acestei comi însărcinări primite de mem
supus spre aprobare Marii obstesc, investit cu competente şi al altor organe de stat, a narea Consiliului de Stat, să lizări şi la afirmarea pe plan mării etc. sii sl al celei juridice cu brii unor comisii.
Adunări Naţionale că educaţia pe linie de stat în vederea co sporturilor aplicative — ca ti vâ prezint, spre dezbatere şi internaţional a gîndiril teh privire la proiectul dc lege. Marea Adunare Naţiona
Au urmat apoi discuţii la
fizică şi sportul constituie o ordonării şi îndrumării uni rul, aero şi navomodelismul, adoptare, decretele cuprinzîhd nice româneşti. Tovarăşi deputaţi. lă a eliberat din Comisia
activitate de interes naţional. tare «n mişcării sportive din paraşutismul, planorismul, ra norme ou putere de lege. care i Cuprinsul decretelor ce vă acest proiect de lege, la constituţională pc deputaţii
care au luat cuvîntul de
Pe bună dreptate, în expu ţara noastră va fi de natură dioamatorismul, aviaţia spor au fost emise de Consiliul de Tovarăşi deputaţi, sînt prezentate este cunoscut putaţii : Ion lliescu, prfm- Constantin Stâtescu, Ştefan
nerea de motive la proiectul să asigure creşterea eficien tivă, Stat în intervalul de timp După cum aţi putut consta multora dintre dv. încă dina secretar al Comitetului Cen Peterfi, fon Stânescu sl c
de lege se subliniază rămî- ţei activităţii acestei instituţii. O condiţie esenţială pentru care a trecut de la ultima se ta. dintre celelalte decrete, inte de adoptarea lor de că tral al U.T.C., ministru pen ales In comisie pe deputaţii
nerea în urmă a activităţii de Totodată, definirea atribuţiu- dezvoltarea sportului de masă siune a Marii Adunări Naţio trei au avut ca obiect modifi tre Consiliul de Stat, deoare tru. problemele tinerelului, Petre Constantineseu-îaşî.
educaţie fizică şi sport din nilor şi răspunderilor ce re este dezvoltarea bazei mate nale, din luna iulie a acestui cări limitate in organizarea ce ele, au fost examinate, în Gheorghe Tuiu, preşedinte C. Paraschîvescu-Bâlâceanu
ţara noastră, sfera lor restrîn- vin Ministerului Invăţâmîntu- riale îndeosebi pe Ungă şcoli an pinâ în prezent. s a u funcţionarea unor organe stadiul de .pipîect, de către co le Consiliului regional ol si Mihail Florescu.
Din comisia economlco-fl-
să de cuprindere a maselor. lui şi conducerilor şcolilor, şi complexe universitare. Vor In această perioadă, Consi centrale ale administraţiei de misiile permanente ale Marti sindicatelor din regiunea nanciara an fost eliberaţi
Relevînd marile progrese ob sindicatelor, UT.C.-ului şi al bitorul a subliniat, de aseme liu! de Stat, în cadrul atribu stat. iar alte două se referă la Adunări Naţionale, oare. avi- Argeş, general locotenent deputaţii Manea Mănescu
ţinute în acest domeniu în tor organisme dc stat şi ob nea, necesitatea folosirii judi ţiei constituţionale prevăzute declararea ca oraşe raionale a zîndu-le favorabil, au făcut, îon Coman, adjunct al mi si Matei Ghigiu ; au fost
totodată, şi unele propuneri de
anii puterii populare, vorbito şteşti, va asigura condiţii mai cioase a fondurilor alocate în de art. 64 pct. 2 din Constitu unor localităţi rurale care au îmbunătăţire, de care Consi nistrului forţelor arma te, aleşi fn această comisie de
rul a remarcat câ raportate la bune dezvoltării bazei de ma acest scop. ţie, de a stabili norme cu pu cunoscut o intensă dezvoltare liul de Stat a tinut seama !a Si Eugenia Gabriela Simi- putaţii Sîmîon Bughici sl
masa tineretului nostru, cît şi să a activităţii sportive. UT.C.-ul îşi propune să mo tere de lege. a emis un număr economică, socială şt edilitară definitivarea textelor. on. directoarea Liceului nr. fulia Stamatoiu.
la nivelul unor performante Considerăm ca o chestiune bilizeze tineretul la acţiuni de de 15 decrete, prin care au în anii construcţiei socialiste Dînd expresie principiului 1 din laşi. Din comisia de politică
internaţionale, aceste rezulta de onoare, consemnarea prin muncă voluntară pentru a fost reglementate diferite as — satul Bălan, din regiunea constituţional, care rezerva După discutarea pe arti externă a fost eliberat de
te nu ne pot totuşi satisface. lege a sarcinii de mare răs construi cu mijloace proprii pecte ale vieţii economice şi Mureş-Autonomă Maghiară şi Marii Adunări Naţionale ro cole, proiectul dc lege a fost putatul Ton lliescu ; a fost
Cu deosebire, trebuie să pundere ce revine Uniunii Ti baze simple, terenuri în aer sociale. comunele Marghîta şi Ineu, lul de unic organ legiuitor, vă supus în întregime votului ales In această comisie de
constituie pentru noi toţi o neretului Comunist de a or liber pe lingă şcoli, facultăţi, Dintre aceste decrete, se cu din regiunea Crişana. supunem acum normele cu deputaţilor. Marea Aduna putatul Nicolae Guinâ.
preocupare râmînerea în urmă ganiza activitatea sportivă de cămine, în cadrul noilor com vine a fi menţionat, în primul Tot astfel, emiterea altor prinse în toate aceste decrete, re Naţională a aprobat Din comisia administra
a educaţiei fizice şi sportului masă în şcoli, instituţii de în- plexe de locuinţe. Consider rînd. datorită importantei sa două decrete a fost prilejuită a căror eficienţă s-a si făcut prin vot secret, cu bile, Le tivă a fost eliberat depu
şcolar. In acest domeniu sînt văţimînt superior şi Ia sate. foarte utilă din acest punct de le. decretul privind invenţiile, de necesitatea unor modifi simţită pe parcursul aplicării gea cu privire la dezvol tatul Nicolae Hudiţeanu ; a
numeroase deficienţe atît din precum şi de a sprijini clubu vedere prevederea din proiec inovaţiile şi raţionalizările, cări în reglementările anteri lor. cu rugămintea ca, ana- tarea activităţii de educa fost aleasă hi această comi
partea şcolilor, cit şi a orga rile universitare şi activitatea tul de lege ca organele locale ale cărui prevederi, izvorîte oare privind regimul mijloace lizind conţinutul şi utilitatea ţie fizică si sport. sie deputata Floarea Ser-
nizaţiilor de tineret, care în organizată de sindfcme în în ale administraţiei de stat să din preocuparea conducerii de lor de plată străine, metalelor reglementărilor ce Ie conţin, In continuarea ordinei de ban.
ultimii ani au neglijat această treprinderi şi instituţii. inoludâ în planurile de siste partid şi de stat pentru stimu preţioase şl pietrelor preţioa să le adoptaţi ra legi. zi, secretarul Consiliului dc Din comisia juridică au
activitate. Dezvoltînd tradiţiile fru matizare ale oraşelor şi comu larea activităţii de creaţie teh se. în scopul creării de noi fa Menţionăm că, unul dintre Stat, deputatul Constantin fost eliberaţi deputaţii
cilităţi pentru dezvoltarea ac
Deficienţele din activitatea moase ale mişcării noastre de nelor spaţiile necesare acestor nică, sînt menite să înlesneas tivităţii turistice în tara noas decretele emise în această pe Stâtescu, a prezentat expu Constantin Stâtescu sl Ion
nerea cu privire la proiec
sportivă de masă din şcoli tineret, care cu ani în urmă a amenajări. că crearea şi aplicarea efectivă tră. rioadă, şl anume Decretul ni\ tele de legi pentru aproba Stânescu ; au fost aleşi In
generează dificultăţi şi pentru fost iniţiatoarea unor mari ac In încheiere, îmi exprim a- în practică, cu sprijinul şi sub 728/1967 pentru modifioarea rea decretelor cu putere de această comisie deputaţii
îndrumarea statului, a unor
sportul de performanţă, îngus- ţiuni sportive de masă — spar- rordul cu proiectul de lege su realizări tehnice importante, Normele stabilite prin ce Articolului 9 din Decretul nr. lege emise de Consiliul de Marin Vasîle je Dumitru
tîncl baza de recrutare a ele tachiade. olimpiade, cupe ale pus «probării Marii Adunări corespunzătoare cerinţelor ac lelalte decrete au urmărit, de 264/1957 cu privire la funcţio Stat de la ultima sesiune. Gheorghiu.
asemenea, perfecţionarea le
In încheierea dezbaterilor a
mentelor dotate. tineretului, crosuri, UT.C-ul Naţionale. Totodată, ţin să tuale şi de perspectivă ale e gislaţiei noastre în alte do narea Consiliului de Miniştri, Raportul Comisiei juridice luat cuvîntul tovarăşul Şte
nu mai figurează printre de
Multe din neajunsurile e- se va strădui să organizeze o asigur Marea Adunare Naţio conomiei naţionale. Noua re menii ale aotivitâţii sociale $i cretele prezenlate spre dezba referitor la aceste proiecte fan Voitee. preşedintele
existente în activitatea sporti gamă variată de acţiuni, ur nală câ Uniunea Tineretului glementare. la elaborarea că de stat. Amintim în rîndul *- tere. deoarece reglementarea de lege a fost expus de se Marii Adunări Naţionale.
vă au rezultat şi din faptul mărind atragerea maselor largi Comunist va depune toată stă reia s-a ţinut seama de pro cestor decrete pe cele privitoa re o cuprinde a şî fost adop cretarul Comisiei, deputa Vineri, la ora 12, va avea
că organizaţiile U.T.C.. sindi de tineri la practicarea spor ruinţa pentru a-şi îndeplini o gresele obţinute în domeniul re la acordarea titlurilor şti tată de Marea Adun-are Na tul Mircea Rebreanu. loc şedinţa jubiliară a
catele, Ministerul Invăţămîn- tului şi exercitiilor fizice. In bligaţiile ce-i revin în vede ştiinţei şl tehnicii contempo inţifice, la protecţia sanitară ţională. ea regâsîndu-se în ca Trecindu-se la votul se Marii Adunări Naţionale
lului, alte organisme *de stat aceste activităţi va fi asigu rea dezvoltării educaţiei fi a surselor, construcţiilor si in drul noii legi cu privire Ia or cret, prin buletine, Mareo consacrată celei de-a XX-a
şi obşteşti, care au contact rată colaborarea cu Ministe rane, va contribui, desigur, la stalaţiilor centrale de alimen ganizarea şi funcţionarea Con Adunare Naţională a apro anlversărt a proclamării Re
nemijlocit cu masa tineretului rul Invăţămîntului, Consiliul zice şi sportului în ţara noas impulsionarea creaţiei tehni tare cu apă, la stabilirea şi siliului dc Miniştri, votatâ In bat toate decretele cu pu publicii.
şi a oamenilor muncii din ţara Naţional pentru Educaţie Fi tră. ce, la extinderea mişcării de sancţionarea unor contraven începutul acestei sesiuni.