Page 107 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 107
'“j'iVa
fV‘ P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E . U X I Ţ h V A l
La Palatul ConsîiiuHui de opera de construire a socia Enea, adjuncţi ai ministrului
Stat a avut loc vineri dimi lismului, cu prilejul celei de-a industriei uşoare; State Ciu-
neaţă solemnitatea înaiinâri! XX-a aniversări a proclamă hurezu, Sara David. Varvara
unor ordine ale Republicii rii Republicii prin Decret al Tiulescu şi Constantin Zamfir
Socialiste România. înaltele Consiliului de Stat au fost con — vechi aotivişti ai mişcării
distincţii au fost înmînate de ferite : muncitoreşti ; Ion Cîrje, redac-
•tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Ordinul „Apărarea Patriei" tor-şef al revistei „Lumea" ;
preşedintele Consiliudui de clasa I tovarăşului Mihail Cru- Gheorghe Dolgu, redactor-şef
Stat. oeanu, la împlinirea vîrstei de al revistei „Viaţa Economică"
La solemnitate au participat 80 de an-î. şi Vasile Rausser, redactor-şef
tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Ordinul „Meritul Cultural" al revistei „Probleme econo
ANUL XIX. NR. 4041 SIMBATA 30 DECEMBRIE 1967 6 PAGINI 30 DE BANI Niculescu-Mi-zil, Leonte Răutu, clasa I tovarăşilor : Geo Bog- mice".
Ştefan Voitec, Virgil Trofin, za. sonilor ; Demoslene Botez, Ordinul „23 August" clasa a
precum şi Constanta Crăciun scriitor; Ion Chirescu, com IV-a tovarăşilor: Ion Boboc.
şi Ştefan Peterfi. vicepreşedinţi pozitor ; Marius Bunescu. pic Nicolae Chioran, Olga Mano-ie
ior şi Imre Horvath. scriitor.
ai Consiliului de Stat. Con Ordinul „Steaua Republicii Pintilie şi Melania Nicola Pop
ŞEDINŢA JUBILIARĂ A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE stantin Stălescu. secretarul H-a tovarăşului Gheorghe Ste muncitoreşti.
— vechi aotivişti al mişcării
Socialiste România" clasa a
Consiliului de Stat, miniştri,
Ordinul „Tudor Vladimires-
conducătorii unor Instituţii de
cultură. re. cu" clasa a IV-a tovarăşilor :
Ordinul „23 August" clasa a
Viotor Bolojan, Alexandru I’o-
La solemnitatea înminării II- a tovarăşilor; Sanda Ran- nescu şi Gheorghe Dobre, ad
distincţiilor tovarăşul Nicolae
CONSACRATĂ CELEI DE-A XX-A ANIVERSĂRI A Ceauşescu s-a adresat celor de cii ; Viotor Brâlfâleanu şi Eu juncţi de şef de secţie la C.C.
gheţ, secretar al Comitetului
Naţional pentru Apărarea Pă
al P.C R. ; Gheorghe Moldo-
coraţi :
van, prim-adjunct de şef de
Doresc ca în numele Comi genia Rădăoeanu, vechi acti secţie la C.C. al P.C.R. ; Sle-
tetului Central al partidului, vişti ai mişcării muncitoreşti. lian Stalcu şi Dumitru Con-
Ordinul „Sleaua Republicii
al Consiliului de Stat şi al gu Socialiste România" clasa a slantlnescu — adjuncţi ai mi
PROCLAMĂRII REPUBLICII neavoastră, cei care aţi primit III- a tovarăşilor : lulius Nei- Traian Ionescu, vicepreşedinte
vernului sâ vă felicit pe dum
nistrului afacerilor' interne:
zer, Zaharia Nistor, Petre Pa-
acum aceste înalte distincţii,
al Comitetului de Radiodifu
■pe toti cei aproape 6.000 de leacu şi Angliei Petrescu — ziune şi Televiziune : Ilie A-
activişti de partid şi de stat, vechi activişti ai mişcării Jexe şi Jean Ilie — vicepre
oameni ai muncii din toate muncitoreşti. şedinţi ei U.C.E C O.M.; Ne-
sectoarele de activitate care Ordinul „23 August" clasa a cula-i Popa, adjunct al minis
In dimineaţa zilei de 29 şi ţărani, savanţi de seamă, pină cu puternice şi înde Comitetului Executiv, al Incheind lucrările sesiu sînt distinşi cu ordine şi me IH-a tovarăşilor: Gheorghe trului industriei uşoare, si Ion
decembrie, la Palatul Ma conducători de fabrici şi lungi aplauze. Prezidiului Permanent al nii, preşedintele Marii Adu dalii cu prilejul celei de-a XX- Hromalka şi Nicolae Bârbu- Mărgineam», redactor-şef al
rii Adunări Naţionale, in uzine, cadre didactice, lu In loja din dreapta in C.C. al P.C.R., preşedintele nări Naţionale, tovarăşul a aniversări a proclamării Re lescu — veclii activişti ai miş ziarului „România liberă".
tr-o atmosferă sărbătoreas crători ai agriculturii de cintei au luat loc tovarăşii: Consiliului de Miniştri al Ştefan Voitec, a spus: publicii. cării muncitoreşti In baza aceluiaşi Decret al
Ordinul „Apărarea Patriei"
că, deputaţii marelui sfat stat, militari, cunoscuţi oa Nicolae Ceauşescu, Ion Republicii Socialiste Româ Vă rog să-mi permiteţi ca, Acordarea acestor înalte clasa a IlI-a tovarăşilor : Gri- Consiliului de Stat au fost
al ţării s-au întrunit In şe meni de artă. Gheorghe Maurer, Gheor nia, care a prezentat Ex in numele Biroului Marii distincţii unor activişti mai în gore Bâlâşoiu, muncitor la în conferite ordine şi medalii ale
dinţa jubiliară consacrată Iau parte numeroşi invi ghe Apostol, Alexandru punerea cu privire la cea Adunări Naţionale să vă a vîrslâ ai partidului şi statului treprinderea „Butoiul". Frida Republicii Socialiste România
celei de-a XX-a aniversări taţi, membri ai C.C. al Btrlădeanu, Emil Bodnaraş, de-a XX-a aniversare a dresez cele mai călduroase nostru, cît şi unora mai ti Schmidt şi Simoa-Bernard Tiu- unui mare număr de tovarăşi
a proclamării Republicii. P.C.R. şi ai guvernului, con Chivu Stoica, Alexandru proclamării Republicii. felicitări cu prilejul aniver neri — a spus vorbitorul — loscu — vechi activişti ai miş din toate regiunile ţârii. .
Stema Republicii domină ducători ai instituţiilor cen Drăghici, Paul Niculescu- Deputaţii Marii Adunări sării Republicii, iar pentru simbolizează politica partidu cării muncitoreşti ; Lcon Naş. In numele celor decoraţi au
întreaga incintă. Sub re trale şi organizaţiilor ob Mlzil, Ilie Verdeţ, Maxim Naţionale şi invitaţii la se noul an să vă urez sănăta lui nostru de folosire în toa prim-adjunct de şef de secţie luat cuvîntul tovarăşii Sanda
vărsarea bogată de lumini şteşti, oameni ai muncit Berghianu, Florian Dănăla- siunea jubiliară au subli te, fericire şi noi succese în te domeniile de activitate, a la C.C. al P.C.R., şi Anton Ma Rangheţ şi Ion Chirescu.
Mulţumind din inimă con
ea străluceşte » în reflexe din întreprinderile şi insti che. Constantin Dragau, niat expunerea in repetate activitatea dv., dăruită în experienţei cadrelor care au nea, vechi activist a-l mişcării ducerii partidu-lui. tovarăşu
aurii. tuţiile bucureştene, repre Janos Fazekas, Gheorghe rinduri cu aplauze puter floririi continue a scumpei desfăşurat o îndelungată ac munoitoreşti. lui Nicolae Ceauşescu, pentru
tivitate în mişcarea noastră
In această sală, unde in zentanţi ai vieţii ştiinţifice Rădulescu, Leonte Răutu, nice La sfirşit, minute in noastre patrii, Republica So muncitorească, de recunoaşte Ordinul „Tudor Vladimircs- înaltele distincţii acordate, to
cialistă România.
urmă cu două decenii, A şi culturale, generali şi ofi Vasile Vîlcti. şir asistenţa o aplaudat în re a aportului lor în lupta cu" clasa a IlI-a tovarăşilor: varăşa Sanda Rangheţ a spus:
dunarea Deputaţilor procla ţeri superiori. In loja din stingă se a delung pentru scumpa noas Declar inrfiisă cea de-a pent/ru făurirea Republicii, Nicolae Doicaru, vicepreşedin noi, activiştii, vechi membri
ma Republica, se află mulţi Sint de faţă şefi ai misiu flau membrii Consiliului de tră patrie, Republica Socia 8-a sesiune a Marii Adunări pentru construirea socialismu te at Consiliului Securităţii de partid, vedem în distincţii
dintre cel ce au luptat pen nilor diplomatice acredi Stat. listă România, pentru Parti Naţionale. lui şi, totodată, o cinstire a Stalului, şi Aron Braeşter, le acordate apreoierea aotivitâ-
tru pregătirea si înfăptui Preşedintele Marii Adu dul Comunist Român, con ★ cadrelor tinere, care în con vechi activist al mişcării mun ţii depuse in decursul anilor,
rea actului de însemnătate taţi la Bucureşti. nări Naţionale, tovarăşul ducătorul şi organizatorul Lucrările şedinţei jubi diţiile noi, folosind experien citoreşti. cu abnegaţie şl devotament
istorică în viaţa ţării şi a Asistă, de asemenea, zia Ştefan Voitec, a deschis şe liare a Marii J{dunărl Na ţa înaintaşilor, înfăptuiesc cu Ordinul „Steaua Republicii pentru cauza partidului.
poporului român, in dezvol rişti români, corespondenţi dinţa jubiliară. tuturor victoriilor noastre, ţionale consacrate celei elan politica partidului. Socialiste România" clasa a Cea de-a XX-a aniversarea
tarea victorioasă a Româ al presei străine. Intimpinat cu vii şi în pentru unitatea ţărilor so de-a XX-a aniversări a pro Sîntem convinşi că această IV- a tovarăşilor; Ion Rîmbu, proclamării Republicii găseşte
niei pe calea socialismului. Ora 12. Sosesc conducăto cialiste, coeziunea partide clamării Republicii au fost adjunct al ministrului econo partidul şî ţara angrenaţi în-
Sint prezenţi la jubiliara delungi aplauze a luat cu- lor comuniste şi muncito transmise de posturile noas înaltă preţuire, va constitui miei forestiere ; Angelo Micu- ir-o complexă şi multilaterală
întilnire reprezentanţii a- rii partidului şi stalului, vinlul tovarăşul Ion Gheor reşti, pentru pace intre po tre de radio şi televiziune. un imbold pentru înfăptuirea lescu, prim^vieepreşedinte al activitate în vederea ridică
Ieşi ai naţiunii, muncitori întreaga asistenţă ii intim- ghe Maurer, membru al poare. (Agerpres) cu şi mai muiltă hotârire a Consiliului Superior al Agri rii economiei şi societăţii
politicii partidului de edifica culturi'! ; Gheorghe Cazan, ad noastre socialiste pe o treaptă
re soolalistă a patrlei.de ridi junct al ministrului comerţu şi mai înaltă, pentru promo
lui interior ; Bujor Ioni-ţă, vi
care a bunăstării poporului, cepreşedinte al Comitetului de varea pe plarn extern a unei
politici, de pace şi înţelegere
de înflorire a naţiunii noastre Radiodifuziune şi Televiziune: între popoare.
socialiste.
Ion Popescu. Mihai Constan-
Expunerea prezentată ie tovarăşul Pentru merite deosebite în tînescu. Ion Crăciun şî Nicolae (Continuare în pag. a 2-a)
SPECTACOLUL FESTIV DIN CAPITALA
Ion Gheorglie Maurer,
Emoţionant este momentul
In sala Palatului Republi
cii Socialiste România a avut ga asistenţă cu puternice a- în care un grup de tineri —
plnuze.
Joc vineri după-âmiază un Spectacolul — preamărind în băieţi şi fete — reprezentînd
preşedintele Consiliului de Miniştri spectacol festiv prezentat in vers, cînlec şi dans vîrsta de generaţia celor de o virsta cu
două decenii a
Republicii
cinstea aniversării a 20 de ani
Republica, aduc omagiul lor
noastre, decenii în care s-au
de la proclamarea Republicii.
la această sărbătoare. In nu
Iwi spectacol au asistat to văzut împlinite năzuinţele ce mele copiilor ţării, pionierii
varăşii : Nicolae Ceauşescu, cu le mai scumpe ale poporului vin să aducă Republicii sa
soţia, Ion Gheorglie Maurer, român — s-a deschis cu o u lutul tineresc, fierbintea lor
cu solia, Gheorghe Apostol, rare: „ţară scumpă sâ tră recunoştinţă pentru viaţa fe
STIMAŢI TOVARĂŞI, Uirgoveţli, muncitorii, cărtu zcllern, menită sâ constituie şi socialistă a legat indisolu ghezo-moşieresc, a sueordo- Alexandru Bîrlâdcanu, Emil ieşti". Este urarea pe care. ricită de care se bucură as
rarii — au făurit minunatele un factor de echilibru, sâ a bil ideile republicane de în nat lupta pentru un stat re Bodnaraş, Chivu Stoica, cu so alături de corul şi recitatorii tăzi.
Poporul român sărbătoreşte tradiţii patriotice şi revoluţio publican democratic, luptei de pe scenă, o înalţă astăzi în
cu inima plină de bucurie îm nare. nu menţinut nestinsă pere interesele regimului bur- treaga luptă de eliberare so generale revoluţionare. lia, Alexandru Drăghioi, cu tregul) nostru popor patriei so In final, care a reunit pe
plinirea a două decenii de la flacăra dragostei de patrie, ghezo-moşieresc. îndeosebi a!e cială şi naţională, de desfiin soţia. Paul Niculescu-Mizjl, cu cialiste. scenă pe toţi artiştii partici
aripii celei mai reacţionare a
naşterea republicii, remarca au luptat cu abnegaţie pen claselor exploatatoare. ţarea a însăşi orînduirii baza TOVARĂŞI, soţia. Ilie Verdeţ. cu soţia. panţi. sub unduirea steaguri
bilă victorie în îndelungata sa tru a aşeza ţara în drepturile te pe exploatarea omului de Idealul republicii avea sâ Au fost prezenţi ■ membri şî Pe scenă, artiştii evocă apoi lor Partidului şl Republicii.se
uptâ pentru libertate, demo- ei fireşti. Instaurată într-o perioadă către om. Constantin Dobro- fie împlinit, la un nivel su membri supleanţi ai Comitetu momente înscrise cu litere de ridică imnul de slavă închi
- 'aţie şi progres social. Fâu- cînd probleme vitale, dictate geanu-Gherea, figură proemi perior celui gîndit de înain lui Executiv şi secretari ai aur în cronica luptelor po nat conducătorului poporului
:.rea republicii a însemnat In condiţiile destrămării de necesităţi obiective ale nentă a mişcării noastre so taşii noştri, de către clasa C.C. h\ P.C.R., vicepreşedinţi porului nostru pentru liberta nostru şi inspiratorului tutu
te naţională şi socială, le fac
realizarea năzuinţei fierbinţi feudalismului şi dezvoltării dezvoltării ţârii — mai ales cialiste. sci ia în articolul muncitoare, de către masele ai Consiliului de Stat şi ai să vibreze în sală prin vechi ror victoriilor sale, Partidul
a poporului nostru de a fi sin capitalismului, ale formării cucerirea independenţei şi „Socialismul şi republica" : largi populare, sub conduce Consiliului de Miniştri, mem cintece revoluţionare şi pa Comunist Român. Spectacolul
gurul stâpîn al destinelor sa naţiunii române şi creşlerii desâvirşirea procesului de for Dacă noi vom putea or rea Partidului. Comunist Ro bri oi CC. ol P.C.R», ai Con triotice. care au însufleţit ini se încheie într-o vibrantă ma
le, de a se afirma în deplină conştiinţei de sine a poporu mare a statului naţional uni ganica pe muncitori şi a-l mân. în condiţiile create prin siliului de Stal şi ni guvernu mile atîtor generaţii, şi prin nifestare dc bucurie. Minute
tatea capacităţilor creatoare lui, luptele pentru emancipa tar — nu erau încă soluţio face să CRpete stnpinirca actul de ia 23 august 1914, lui, conducători ai instituţiilor cîntecele şi versuriJe înaripa în şir, asistenţa in picioare,
în rirulul popoarelor libere ale re pe toate planurile, pentru nate. monarhia a constituit politică, dacă prin aceas moment orucial în istoria cbn- centrale şi organizaţiilor ob te create în zilele noastre în împreună cu artiştii de pe
scenă, au aplaudat cu căldu
lumii. constituirea statului naţional forma de stat în cadrul căre tă slâpinire politică vom teniporană a României, care şteşti, oameni de ştiinţă, artă semn de slăvire a glorioasei ră, ovaţionînd pentru partid
independent, unitar au domi
putea reuşi ca mijloacele dc
ia, prin lupta
şi eforturi te
Instaurarea republicii s-a nat procesul complex a) fău sale, poporul român a rezol producere, unelte şi păminl, n dus la eliberarea ţârii de şi cultură, generali şi ofiţeri istorii a naţiunii române. şl conducerea sa.
înscris firesc pe coordonatele ririi României moderne. In a vat aceste probleme. Clasele să nu fie în mina unei singu sub jugul fascist, a deschis superiori, deputaţi aî Marii Anul 1947. Tn acordurile u- La reuşita spectacolului şi-au
procesului revoluţionar de cest climat şi-a avut geneza stăpiniloare. în frunte cu re clase, ci in mina naţiunii larg poporului român calea Adunări Naţionale, un nume nuî imn solemn, sub străluci
clanşat de insurecţia armată ideea unui stat în care pute monarhia, au folosit în inte întregi, dacă prin aceste mij spre realizarea deplinei inde rea stemei Republicii, pe sce adus contribuţia ansambluri
le de cîntcce şi dansuri ale
de -la 23 august 1944, act inau rea să emane de la popor, sâ resul lor roadele acestei lup loace am pus în neputinţa de pendente naţionale, a aspira ros public. nă îşi fac apariţia muncitori, Armatei, „Ciocîrlia", Uniunii
gural al epocii glorioase, bo fie exeroilalâ de el însuşi, po- te pentru a-şi consolida a se exploata şi jefui om pe ţiilor sale de democraţie şi In sală se aflau şefi ai mi ţărani, intelectuali şi ostaşi,
gate în transformări înnoi poziţiile în societate şi a om., atunci domnia burghe progres social. siunilor diplomatice acreditat! înălţînd cuvinte de laudă ti Generale a Sindicatelor. „Pe
toare şî mari înfăptuiri, stră Irivlt propriilor sale interese intensificat exploatarea oame ziei va dispărea, domnia sil In situaţia tragică in care a la Bucureşti şi alţi membri al nerei Republici, înfăptuirilor ri n iţa", corul „Madrigal", ar
lucit încununate prin victoria Patrioţii luminaţi aî vremii nilor muncii. niciei şi jaful nu vor mai fi. fost adusă România în timpul di<n cei douăzeci de ani. care, tişti de frunte din Capitală.
deplină şi definitivă a socia legau de înfăptuirea acestui nlcâtuirea societăţii de azi va dictaturii fasciste şi al războ corpului diplomatic. Tuturor, la sfîrşl-tul specta
lismului şi proclamarea Repu deziderat, cristalizat în con Virf al piramidei sociale a pieri cu toate instituţiile ci...". iului a.ntisoviclic, s-a dezvol Apariţia In loja oficială a toate la un loc, alcătuiesc
blicii Socialiste România ceptul de guvernămînt repu regimului burghezo-moşîcresc, tat mişcarea antifascistă, ale conducătorilor de partid şi de imaginea conIcmporană a ţâ colului, le-au fost oferite flori
blican. asigurarea unui regim instituţia monarhică a promo Continuînd şi ridicîndpe o din partea conducerii de
întruniţi în această şedinţă de stat democratic, care să vat interesele claselor exploa cărei forţe de bază au fost stat a fost salutată de întrea- rii, chipul ei mîndru de azi. partid şi de stat.
Jubiliară, deputaţii Marii A favorizeze exercitarea dreptu tatoare, şi-a legat numele de treaptă superioară tradiţiile clasa muncitoare, ţărănimea,
dunări Naţionale, unî! dintre rilor fundamentale ale cetă spolierea bogăţiilor ţării, de mişcării democratice şi socia intelectualitatea democrată. A-
\ei participanţi la actul Isto ţenilor. progresul rapid şî menţinerea României in sta liste din perioada preceden ceastâ mişcare a cuprins şl
ric de acum douâzeoi de ani, multilateral a! ţării, afirmarea re de înapoiere economică, o tă. Partidul Cbmunist Român, importante cercuri ale burghe
aduc, împreună ou întregul naţiunii române în condiţii dată cu aservirea ei inte încă de la înfiinţare, şi-a în ziei, cadre conducătoare ale
popor, prinos de cinstire îna de egalitate în concertul eu nselor puterilor imperia armatei, oare-şi -manifestau
intaşilor, luluror celor care ropean şi mondial. Fără a de liste. care afectau grav scris pe steagul său felul cu deschis adversitatea faţă de
prin lupta lor fără preget păşi limitele radicalismului suveranitatea de stat. Străină ceririi puterii dc către clasa regimul de ocupaţie şi jaful
pentru libertate şi progres, burghez, dar exprimînd ten de năzuinţele şi suflelu) po muncitoare, - de către cei practicat de hitlerişti. Sub in Ieri, într-o atmosferă săr şi obşteşti, numeroşi oameni varâşul Ioan Sirbu, membri ai
pentru o Românie prosperă şi dinţele obieoli.v progresiste a porului român, monarhia n mulţi, exploataţi şi asupriţi, fluenţa mişcării de rezistenţă, bătorească. au continuat în re ai muncii. biroului Comitetului regional
înfloritoare, au înscris în car le clasei capitaliste aflate în patronat arbiirariul in viata in încercarea de a se diferen giunea noastră adunările fes Despre însemnătatea eveni Hunedoara al P.C.R.
tea de aur a patriei nenumă ascensiune, în plină confrun de stat, numeroasele acte de al instruirii socialismului. ţia de regimul antonescian şl tive consacrate aniversării a mentului nu vorbit: la Sebeş Participanţii la adunările
tovarăşul loachim Moga, la O-
rate pagini de eroism. tare cu reacţiunea feudală, reprimare a răscoalelor ţă Exponent al intereselor po a nu-l împărtăşi soarta, de a 20 de ani de la proclamarea răştie tovarăşul Nicodim Roş festive au asistat apoi la bo
Republicii. La adunări au par
Aniversăm proclamarea Re revendicarea republicii a fost răneşti. a luptelor muncito porului. partidul comunist a găsi o soluţie pentru ieşirea ticipat reprezentanţi ai orga ea, secretari ni Comitetului re gate programe artistice pre
publicii în condiţiile eferves însorisâ, într-o formă adec reşti. a mişcării revoluţiona dezvăluit legătura intimă din nelor locale de partid şi de gional de partid, la Haţeg to zentate de cele mai bune for
cenţei creatoare şî avîntuluî vată contextului politic al e- re. Martiriul miilor de ţărani tre monarhie şi regimul bur- (Continuare în pag. a 2-a) stat. ai organizaţiilor de masă varăşul Sirbu Bâiut, la Ilia to- maţii din localităţile respec
politic generate de holărirtie porii, în programul revoluţiei ucişi in timpul răscoalelor din tive.
Conferinţei Naţionale a Parti de la 1848, întrunind adeziu 1888 şi 1907, împuşcarea mun
dului Comunist Român, care nea maselor largi. „Republica citorilor in Piaţa Teatrului
a stabilit direcţiile de perfec — spunea cel mai fervent National la 13 decembrie 1918. Seară închinată
ţionare a conducerii economiei susţinător al ei. Nicolae la Lupeni în 1929. la Griviţa
şi a întregii vieţi sociale, po Bă/lcesou, — este un stat în în 1933 sînt tot atîtea acte de
trivit cerinţelor noii etape a care oamenii adunaţi îngri acuzare la adresa orînduirii Republicii şi tinereţii
desâvîrşirii construcţiei socia jesc singuri dc soarta lor, fără burghezo-moşiereşti.
liste. Bilanţul însufleţitor al a-şi pune stăpîni pe cap, a- Politica antipopulară a mo
rezultatelor obţinute în an vînd în lucrarea lor drept re narhiei a alimentat dezvolta In sala de spectacole a tea voi turi. Recită, dînd parcă gl,i'.
samblul operei de făurire a gulă dreptatea şi drept ţintă rea unui puternic curent repu trului hunedorean au intrat gindurilor şi sentimentelor în
noii orindulri, contururile e frăţia". In acelaşi spirit, pen blican, care a cuprins perso cocsari, aglomeratorişti, furna- tregului popor.
voluţiei viitoare a patriei pro- tru aceleaşi ţeluri, au militat nalităţi eminente ale vieţi! lişti, oţelari, lamînalori, con „Am adunai recolta
ieoteazâ într-o lumină şi mai C. A. Rosetti, Sîmion Bâmu- politice, ştiinţifice şi cultura structori, oameni care au dat din margine de zare.
strălucitoare semnificaţia ac liu, Eftimîe Murgu, Cezar le, militanţi sociali, avînd un naştere Hunedoarei noi. Au ve Si merele sînt roşii,
tului revoluţionar al instau Bolliac, Dimitrie Bolintineanu larg ecou şi aderenţi în stra nit sâ sărbătorească două eve Si ţara-n sărbătoare.
rării Republicii, pe care ii şi alte personalităţi politice şi turile cele mai adinei ale nimente : cea de-a XX-a ani Am adunat tot cintul
sărbătoreşte întregul popor. culturale ale acelei epoci. poporului. Cu vehementa-i ca versare a Republicii, precum şi §i dragostea pe strune,
In evoluţia ulterioară a racteristică, scriitorul N. D. pleiada tinerilor care au împli Ca ţara mea dc aur
TOVARĂŞr, României pe calea capitalis Cocea dezvăluia cupiditatea nit vîrsta de 18 ani. De fapt, In versul meu sâ sune".
De-a lungul veacurilor, în mului. relaţiile dintre clase au monarhiei scriind că ea „a organizatorii n-au făcut decit Rînd pe rînd, marea epopi e
pofida grelelor încercări prin devenit mai complexe. s-a supt fără odihnă, fără milă, să dea un cadru festiv la două a construcţiei socialiste este re
care a trecut, poporul român dezvoltat şi diversificat viaţa fără cruţare. A supt prin gu sărbători care sînt simbolice dată în forme sugestive. De U
şi-a păstrat şi afirmat atribu politică. In sîntri burgheziei rile politicienilor, prin ventu pentru noi. Pentru câ Republi „Hei-rup“-ul Bumbeştiu-lui $
tele esenţia/le ale personalită s-au ivit contradicţii ; în timp zele tuturor partidelor, prin ca noastră înseamnă tinereţe şi Livezeniului, la cintul martin
ţii sale, a asigurat prin mun ce o parte a ei se pronunţa toate societăţile, prin toate u vigoare, jar tineretul — copilul furnale moderne, de la „Po-
că, hărnicie şi talent, dezvol pentru dezvoltarea industria zinele, prin toate domeniile, născut pe braţele Republicii. niţi înainte, tovarăşi" şi „Trec
tarea vieţii materiale şi spiri prin toate apanajele rupte din Festivitatea a fost deschisă rinduri, rînduri muncitorii*,
tuale în această Daiie a lu lă. ca suport al progresului e pîinca şi din foamea norodu de tovarăşul Gheorghe Vasiu, la marile victorii obţinute de
mii. şi-a apăra-t fiinţa naţio conomic şi social, pentru un lui. A supt pînă Ia măduvă, prim-secretar al Comitetului o- popor pe drumul făuririi vi<-
nală împotriva dominaţiei cadru politic maî democratic, pînă la deznădejde, pînă la râşenesc Hunedoara al P.C.R. ţii noi, întregul nostru marş
înfăţişat pri
trepidant este
străine. Din generaţie în ge o altă parte, legată prin in revoltă...". Tovarăşul Gheorghe Vuşdea, vers, cînt şi Joc. Partidului, ţâ
secretar al Comitetului regio
neraţie au fost transmise ca o terese comune de moşierime. Revendicarea republicii a nal Hunedoara al P.C.R., a rii, tinereţii noastre le sînt a
moşten-ire sacră şi îmbogăţite se situa, ca şi aceasta din ur căpătat un conţinut nou o dală vorbit despre însemnătatea a duse omagii.
valorile de civilizaţie şi cul mă, pe o platformă conserva cu afirmarea în viata politi niversării Republicii, despre Seara închinată Republic^
tură, în care s-a întruchipat toare. Contradicţiile din rîn- că a clasei muncitoare, clasă drumul plin de victorii străbă şi tinereţii s-a încheiat in
tut de poporul nostru, condus
artişti'
tr-un reuşit montaj
geniul creator al poporului nos dul forţelor sociale dominan consecvent revoluţionară, ex de partid, în cei 20 de ani. sugerînd perspectivele Juni
tru. Forţa hotărîtoare a pro te au determinat acţiunea cer ponenta intereselor funda ...Scena se animă, devine so noase ce se deschid patriei
gresului istoric, masele popu curilor lor diriguitoare de a mentale ale poporului munci lemnă. Corul siderurgiştilor a noastre dragi, poporului.
pare pe scările laterale
ale
lare — ţăranii iobagi şi liberi, înscăuna dinastia de Hohen- tor. Mişcarea muncitorească
scenei, în acordurile unei u- C. ARMEANU