Page 108 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 108
SimbOtâ 30 decem brie 1067
O R U M U l SO C IA LISM U LU I
2
A ZENTATĂ DE
IULII
victoria finală. Ne pronunţăm
(Urmare din pag 1) capabili să-şi aducă contribu crifioiile lor să asigure pro parenţa egalităţii juridice în nică bază industrială, spre va deosebire dc naţionalitate, ca de Slat şi Consiliul de Mi plomatic şl material pînâ la
nutresc
niştri
convingerea
re au urmat neabătut politica
ţia la aceasta, au întărit baza gresul României. Insurecţia tre toţi cetăţenii — instru lorificarea intensă a resurse partidului comunist, vâzînd in fermă câ şi în viitor politica pentru rezolvarea pe calea tra
economică pe care se spriji armată antifascistă, instaura mente de exercitare a domina lor ţârii. înfăptuirea progra partidului va fi realizată cu tativelor a tuturor probleme
din criza politică provocată neau forţele democratice. rea-primului guvern democra ţiei de olasâ a burgheziei. mului de industrializare, pen ea expresia intereselor lor vi lor litigioase, pentru lichida
de creşterea revoltei mamelor Este interesant sâ remar tic din istoria ţârii, ofensiva Engels observa ou adîncâ tru care au fost concentrate tale, steaua călăuzitoare spre deplin suoces. spre binele şi rea focarelor de încordare
prosperitatea
poporului
ro
populare şi înfrângerile zdro căm că, în pofida pozjţiei pe neîntreruptă a forţelor demo dreptate că atît timp cît „pro .principalele eforturi materia un viitor mai bun şi mai fe din lume.
bitoare pricinuite trupelor fas care s-a situat monarhia şi a cratice, progresiste, zâdârnioi- prietatea guvernează", nu le şi umane încă de la Confe ricit, spre prosperitatea Româ mân. Politica externă a partidu
TOVARĂŞI,
ciste de Armata Sovietică, activităţii ei obstrucţioniste, rea încercărilor puterilor im poate exista democratic reală, rinţa Naţlonalâ a partidului niei socîoIis(e“. Proclamarea Republicii, lui şi guvernului, poziţia ţârii
cercurile palatului s-au orien partidul comunist n-a lansat, perialiste de a interveni în autentică. din octombrie 1945, a impri In conştiinţa poporului nos dezvoltarea României pe ca noastre faţă de problemele
tat spre o apropiere de forţe în prima perioadă a revolu treburile interne ale ţârii şi Socialismul dă un conţinut mat un ritm susţinut forţelor tru trăieşte mîndria de a avea lea socialismului au creat pre internaţionale actuale — am
le democratioe, în frunte cu ţiei, lozinca răsturnării ei. a înăbuşi lupta maselor — nou republicii ca orînduirc de producţie, un dinamism în fruntea ţării un partid misele pentru afiivnarea su plu dezbătute la sesiunea Ma
partidul comunist, în vederea Conducînd lupta maselor toate acestea sînt componen statală, proluînd, dar schîm- fără precedent economiei ro plămădit din cele mai nobile verană a României în politi rii Adunări Naţionale din va
înlăturării dictaturii militare populare pentru renaşterea na te ale aceluiaşi proces revo bîndu-le radical natura şî fi mâneşti. Industrializarea s-a fibre ale fiinţei sale, întruchi ca internaţională, pentru spo ra acestui an — se buoură de
şi scoaterii ţării din războiul ţională şi reînnoirea democra luţionar neîntrerupt. nalitatea, instituţii republica dovedit factorul primordial al pare a valorilor supreme ale rirea contribuţiei sale la cir adeziunea unanimă a poporu
antisovietio. tică a ţării, pentru progres Elementul fundamental care ne tradiţionale, adâugîndu-)e avintului întregii economii, al naţiunii care işi îndeplineşte culaţia valorilor materiale şi lui. Justeţea şi realismul aces
Este meritul istoric al parti social, partidul comunist a ţi a asigurat vîotoria revoluţiei noi forme şi mecanisme spe procesului de urbanizare şi cu cinste misiunea istorică dc spirituale pe plan mondial, tei politici sînt demonstrate de
dului comunist de a fi izbutit nut seama de raportul forţe a fost închegarea alianţei cifice puterii populare. Parti al încorporării valorilor civi a asigura înfăptuirea idealu pentru participarea ei mereu extinderea relaţiilor diploma
să unească într-o largă coali lor politice în această etapă, muncitoreşti-ţârăneşti într-o ciparea maselor celor mai lizaţiei in modul de trai al rilor luminoase ale socialis mai activă la soluţionarea — tice de la 23 de state în 1947
ţie toate forţele patriotice şi de necesitatea .concentrării indestructibilă forţă, sub con largi ale poporului, fie prin maselor largi. Industrializa mului şi comunismului, ridica în interesul păcii şi progresu la aproape 80 in 1967 şi a le
democratice, pe toţi cei care, tuturor resurselor naţiunii ducerea partidului oomunîst, reprezentanţii lor aleşi, fie di rea a dat o temelie tiainucă rea României în rindul ţărilor lui social — a problemelor găturilor economice cu peste
indiferent de motiv, erau in pentru susţinerea războiului unirea în jurul aceloraşi ţe rect, nemijlocit, la elaborarea, independenţei şi suveranităţii cu o înaltă civilizaţie şi cul nodale ale contemporaneităţii. 100 de ţări. de numeroasele
condiţii
creează
teresaţi în răsturnarea dicta antihitlerist şi redresarea eco luri, în cadrul Frontului Na dezbaterea şi stabilirea deci naţionale, participarea tot mai tură. De-a lungul ultimelor două iniţiative constructive între
pentru
turii militare-îasciste şi elibe nomică, de cerinţele atragerii, ţional-Democrat, a clasei ziilor în problemele funda intensă a României la proce Masele largi populare şi-au decenii, în procesul unei acti prinse în acest răstimp, de
rarea de sub dominaţia Ger alături de forţele democratice, muncitoare, ţărănimii, intelec mentale pentru destinele tă sul mondial al revoluţiei teh- format convingerea că politi vităţi laborioase pătrunsă de prestigiul dobîndit de ţara
maniei hitlerîste. Atragerea a categoriilor sociale şl cercu tualităţii, a tuturor oamenilor rii, consolidarea şi dezvolta nico-ştiinţifice. la cooperarea ca partidului, izvorîtâ din un înalt simţ al respon noastră pe arena Internaţio
cercurilor palatului regal la rilor politice celor mai largi. muncii, indiferent de -naţiona rea multilaterală a proprietă şi colaborarea economică in cerinţele reale ale dezvoltării sabilităţii pentru destine nală.
acţiunea de răsturnare a regi Orientarea forţelor revolu li tale. In fooul revoluţiei. ţii obşteşti, a economiei na ternaţională. României, reprezintă propriu le poporului şi cauzei so Partidul Comunist Român şl
mului antoneseian, iniţiată şi ţionare spre măsuri cu carac Partidul Comunist Român a ţionale, ridicarea conştiinţei Reorganizarea pe baze so lor politică, un nesecat izvor cialismului şi păcii. s-au guvernul Republicii Socialiste
condusă de Partidul Comunist ter anticapitalist, ascuţirea făcut cu strălucire dovada ma socialiste a cetăţenilor consti cialiste a relaţiilor agrare a de energie, chezăşia făuririi conturat si şî-au demonstrat România îşi reafirmă hotârî-
Român — acţiune decurgînd contradicţiilor dintre proleta turităţii sale politice, a pri tuie temelia adîncirii continue determinat transformări radi viitorului prosper şi fericit al viabilitatea principiile care că rea de a face tot ceea ce de
din raportul forţelor social- riat si burghezie au făcut ca ceperii de a-şi elabora stra a democratismului în viata de cale în agricultură, în viaţa patriei. împletirea stxînsâ a lăuzesc politiica externă a parti pinde de ele pentru triumful
politîoe existent în acele con spre sfîrşitul anului 1947, co tegia şi tactica, pornind de la stat, a extinderii principiilor satului românesc. scotîndu-l activităţii partidului şi po dului şi statului nostru : alian cauzei socialismului, al idea
diţii — a avut o importantă laborarea în cadrul guvernu realităţile ţării, de a mînui democratice în modul de or din starea lui seculară de porului. creşterea rolului con ţa. prietenia şi colabora lurilor de libertate şî progres
influenţă pozitivă asupra des lui între forţele revoluţionare toate formele de luptă potri ganizare şi funcţionare a tu înapoiere şi imobilism, an- ducător al partidului comu rea frăţească cu ţările sis social, pentru întărirea unităţii
făşurării ulterioare a eveni şi reprezentanţi ai burgheziei vit necesităţilor ivite în cursul turor verigilor vieţii sociale. trenîndu-1 in cursul general nist reprezintă o puternică temului mondial socialist sistemului socialist mondial, a
mentelor. să nu mai fie cu putinţă. Prin desfăşurării evenimentelor. întreaga operă de edificare ascendent al societăţii noas forţă motrice a mersului îna — ca element centra-1 al mişcării comuniste şi munci
înlăturarea dictaturii mili înlăturarea exponenţilor Parti S-a confirmat astfel încă o a noii orînduiri înfăptuite in tre socialiste. Dînd agriculturii inte al societăţii noastre în acestei politici ; colaborarea toreşti şi a forţelor antiimpe-
ta re-* as oîste, trecerea Româ dului National-LibeVal şi re dată, şi prin experienţa ţării aceste decenii atestă rolul atenţia cuvenită unei ramuri întreaga perioadă a construc cu toate ţările lumii, indife rialisle de pretutindeni — în
niei, cu întreg potenţialul c- organizarea guvernului, aces noastre, adevărul Incontesta înalt constructiv al statului esenţiale a economiei naţiona ţiei socialiste şi comuniste. rent de orînduirea lor socială ; puterea şi acţiunea cărora re
conomio şi militar, de partea ta exprima consecvent intere- , bil că reuşita activităţii parti socialist pe toate târîmurile. le, partidul şi statul înfăptu Ceea ce caraoterizeazâ în pre solidaritatea ou clasa munci zidă garanţia salvgardării pă
coaliţiei antihitleriste, lupta sole clasei muncitoare, ale ţă dului clasei muncitoare depin Sarcinile complexe ale desă iesc un ansamblu de măsuri în zent dezvoltarea social-politi toare internaţională, cu miş cii — pentru preîntâmpinarea
eroică a Armatei Române, u- rănimii şi intelectuailităţii, ale de în măsură hotărîtoare de vârşirii construcţiei socialiste vederea modernizării, a dez că a României este participa carea de eliberare naţională, unei noi conflagraţii mondi
mâr la umăr cu glorioasa Ar tuturor oamenilor muncii. capacitatea de a aplica prin şi trecerii treptate spre co voltării ei intensive şi multila rea entuziastă a întregului cu noile state oare şi-au cî.ş- ale, pentru dezvoltarea prie
mată Sovietică, pentru elibe In aceste condiţii a deve cipiile generale ale marxism- munism presupun, pentru o terale. Prin sistematizarea lo popor, mai strîns unit ca ori- tigat independenţa; lupta teniei şi cooperării între po
rarea întregului teritoriu al nit flagrantă neconcordanta leninismuluî la particularită lungă perspectivă istorică, ri calităţilor rurale se prefigu cînd în jurul partidului. ta pentru unirea într-un front poare.
tării şi apoi, dincolo de gra dintre conţinutul real al pu ţile istorice şi naţionale, con dicarea la un mvel calitativ rează apropierea treptată a înfâotuîrea amplului program larg a tuturor forţelor anti- STIMAŢI TOVARĂŞI,
niţele ei, pînă la înfrîngerea terii politice şi forma de or crete. potrivit cerinţelor fie superior a acestui rol, creşte vieţii satului de condiţiile şi de dezvoltare a ţârii trasat de < Imperialiste, oare militează In pragul celui de-a treilea
definitivă a Germaniei na ganizare a statului — monar cărei etape. rea neîncetată a contribuţiei nivelul civilizaţiei urbane — Congresul al IX-Iea al Parti pentru libertate, democraţie, deceniu de existentă a repu
ziste, jertfele grele ;de sînge hia. înlăturarea regalităţii de Proclamarea republicii a statului la dezvoltarea forţe componentă inseparabilă a dului Comunist Român. pace şi progres social ţ respec blicii, poporul român priveşte
ale militarilor şi luptătorilor venise nu numai imperios ne constituit un moment de cea lor de producţie ale tării şi înaintării spre societatea co Societatea noastră a păşit tarea dreptului inalienabil al spre viitor cu optimism. în
antifascişti au constituit ne cesară, dar şi obiectiv posibi mai maro însemnătate în des perfecţionarea relaţiilor socia rn li ri'îstă. în acel stadiu al neîntreruptei tuturor popoarelor de a-şi ho credinţat câ prin munca şi pri
pieritoare fapte de glorie- în lă. Tinînd seama de transfor făşurarea revoluţiei populare le, la ridicarea nivelului de Socialismul a dat noi co sale ascensiuni, cînd orîndui tărî de sine stătător câi'le dez ceperea sa, sub conducerea
istoria patriei, reprezentând mările politice, economice şi — momentul care a marcat în trai al poporului. ordonate vieţii spirituale a rea socialistă se desâvîrşeşte voltării sooiale şi politice ; încercată a partidului, va îna
contribuţia României la vic sociale petrecute în perioada cheierea procesului de cuceri Descâtiişînd inepuizabile e poporului nostru, a ridicat pe multilateral, afirmîndu-şi tot dezvoltarea între state a unor inta neîncetat pe calea socia
toria asupra fascismului, 1944-1947, de noul raport al re a întregii puteri politice nergii creatoare ale celor ce trepte superioare instruirea mai pregnant posibilităţile, a relaţii întemeiate pe respec lismului şi a bunăstării, va da
tinerei generaţii, creaţia şti
După cum se ştie, în perl- foiţelor soola l-politice, parti de către clasa muncitoare, a muncesc, construcţia socialis inţifică, artistică şi literară. vantajele şi forţele sale crea tul reoiproc al suveranităţii şi o nouă strălucire României.
oada ce a urmat insurecţiei, dul comunist — dind expresie liată cu ţărănimea şi cu ce tă s-a dovedit a fi. in coordo Dezvoltarea învăţământului de toare. Preocupările pentru independenţei, pe neamestecul Ingăduiţi-mi ca. în numele
lupta de eliberare naţională voinţei maselor largi de la . lelalte pături ale oamenilor natele sale esenţiale, procesul toate gradele asigură împlini perfecţionarea structurii şi în- treburile interne şi egali Comitetului Central al Parti
a poporului român, pentru oraşe şi sate — a stabilit ca muncii, instaurarea deplinei unei profunde renaşteri naţio rea unui deziderat fundamen conducerii economiei, ştiinţei tate — toate acestea în scopul dului Comunist Român. 3l
zdrobirea fascismului s-a îm obiectiv nemiâiosK 'îrtââUn'are/* > suveranităţi o poporului. Prin nale. Noua orînduire a făurit tal,al democraţiei — larga ac şi culturii, pentru mai buna asigurării păcii şi securităţii Cpţtsjliului de Stat şi Con -
binat în mod organic cu lupta- monarhiei. -rPenlni: eventuali 'republică! naţiunea română a comunitaţga-reoDâ do'; intere- ■ cesibilitate a maselor la va-'' "organizare în" profiJv teritorial in'ţjerna.ţionale. Uliului de Miniştri, sâ vâ
se, a îpţrşguUii popor; in- Io- ■
revoluţionară lnternă,w,pteritr\i r tatea în car^'regele, în-calita (Fobindit ,cca mai democratică cui unei societăţi sfîşîate de loHle-ştiinţei şi -culturii. "A-n: n ‘activităţii’' de-’Sla*; '«pentru Poporul nostru ţine seama transmit dufnnea voastră. to
din
formă de guvernămînt
instaurarea unu! regim de tea sa de şef al statului şi co cordînd o înaltă preţuire şti ridicarea pe o treaptă superi de faptul câ procesului de sta varăşi deputaţi şi invitaţi, şi
reală demooraţîe, peniru în mandant suprerrral armatei şi , întreaga sa istoric, un puter contradicţii, avem astăzi o inţei ca factor de mare oară a întregii munci de con tornicire a unui climat de în prin dumneavoastră întregului
făptuirea profundelor transfor apelînd. la sprijinul cercurilor nic instrument al construirii structură sooîalâ armonioasă, importanţă al progresului eco- ducere a vieţii politice şi so ţelegere şi colaborare între nostru popor, calde felicitări
mări economice şi sociale ce imperialiste străine, ar fi în vieţii noi, păşind în grandi cuprinzînd clase şi pături nomic-soeia), partidul şi sta ciale şi-au găsit o vie expre popoare, de afirmare liberaşi cu ocazia acestei aniversări şi
rute de nevoile dezvoltării so cercat sâ-şi menţină tronul oasa etapă a edificării socia prietene, unite prin aceleaşi tul nostru au creat condiţii sie în hotârlrile recentei Con independentă a naţiunilor i se urări de noi succese in ac
lismului.
cietăţii, de interesele funda prin forţă, au fost luate mă năzuinţe. Alianţa dintre cla tot mai bune pentru promova ferinţe Naţionale a Partidului opun cercurile Imperialiste a tivitatea viitoare, sănătate şi
mentale ale ţârii. suri adecvate; folosindu-se în TOVARĂŞI, sa muncitoare şî ţărănimea co rea ei. pentru fruotiîicarea Comunist Român — eveni gresive, care se amestecă în fericire !
Voinţei maselor de a asigu acest scop formaţiuni patrioţi- . operatistă — baza şi princi potenţialului de gindire şti ment cu urmări din cele maî treburile unor state. încal'â Trăiască scumpa noastră pa
ra înaintarea pe calea demo ce şi -unităţi militare. Viaţa a dovedit din plin su pala forţă socială a orîndui- inţifică originală. Procesul de importante pentru dczvoJtn- drepturile suverane ale aces trie — Republica Socialistă
craţiei şi progresului 1 se opu Din' însărcinarea- part-idului perioritatea şi nelimitatele rii noastre — participarea ac- făurire a lumii noi oferă oa rea construcţiei socialismului tora, organizează comploturi România.
neau însă olasele exploatatoa comunist şi. a guvernului, a valenţe de progres ale noii ti vă a intelectualităţii la dez menilor de litere şi de artă în patria noastră. în scopul lichidării cuceriri Trăiască Partidul Comunist
re, partidele politice reacţio revenit preşedintelui Consiliu forme de organizare statală, voltarea multilaterală a ţârii, inepuizabile surse de inspira Sinteză a experienţei pro lor democratice, sâvîrşesc ac Român — conducătorul şi or
nare, interesate în reintrona- lui de Miniştri, dr. Petru Gro- instituită cu două decenii în reprezintă coordonate funda ţie pentru a crea opere care prii în făurirea noii orîndu- ţiuni agresive oare prlmejdu- ganizatorul tuturor vîctcviilo»
rea vechilor rinduieli. In efor za. şi secretarului’ general al urmă. mentale ale înfloririi naţiunii şâ oglindească transformări iri, bazată pe studierea reali iesc pacea lumii. împreună cu noastre !
turile de a stăvili avintul re Comitetului Central a) Parti Biruinţele din perioada ca noastre socialiste. le revoluţionare, noul univers tăţilor specifice României, a opinia publică din întreaga lu
Trăiască unitatea ţărilor so
voluţionar al maselor, eercu- dului ■ Comunist Român, re a trecut de la proclamarea O mare viotorie a regimu spiritual al poporului nostru. experienţei altor ţâri socia me. ţara noastră îşi exprimă cialiste, coeziunea partidelor
rile politice burghezo-moşie- Gheorghe Gheorghiu-Dej. mi republicii ne îndreptăţesc să lui socialist, obţinută pe baza In contextul dezvoltării ge liste şi a tendinţelor ce acţio deplina solidaritate cu lupta comuniste şi muncitoreşti !
apreciem că România a pro
aplicării politicii marxist-le-
dreaptă a eroicului popor viet
reşti se sprijineau pe monar siunea de a ctere regelui. în gresat in aceşti ani cu o în niniste a partidului comunist, nerale, economice şi sociale a nează azi pe scară mondială, namez. hotărîrea dc a-î acor
Trăiască
hie. nădăjduind că prin pozi-, dimineaţa zileir de 30 decem treagă epocă — epoca celor este rezolvarea deplină a pro ţârii, se îmbunătăţesc continuu totalitatea măsurilor adoptate da întregul sprijin moral, di poare ! pacea între po
ţia sa în stat, prin prerogati brie, să «abdice. Izolat şi fără mai adîncî şi mai fecunde blemei naţionale, făurirea condiţiile de viaţă ale popu amplifică funcţia conducătoa
vele pe care I le conferea „ vreun sprijin-, politic sau de pi^efaceri din istoria patriei prieteniei frăţeşti dintre toţi laţiei — scopul întregTi poli re a partidului şi rolul orga
Constituţia regele ar fi putut mase. înţelegînd că orice îm noastre, care au schimbat din oamenii muncii, indiferent de tici a partidului comunist si nizator al statului Aceste mă
să acţioneze pentru a imprima., potrivire este sortită eşeculu;, ■ temelii configuraţia social- naţionalitate, animaţi de ace a statului socialist. Ca urma suri creează acel cadru care Emnfnarea unor ordine
desfăşurării evenimentelor regele a acceptat sâ abdice şi economicâ si viaţa întregii laşi ţel minunat : întărirea re a măsurilor luate sistema permite îmbinarea mai ar
cursul convenabil lor. Şi e- să părăsească ţara. naţiuni. Au fost înlăturate din patriei socialiste. Politica de tic de către partid şi guvern, monioasă a conducerii cen (Urmare din pag. 1)
feotiv, în virtutea intereselor In după-amtazâ'aceleiaşi zi arena vieţii social-poli-tice cla dezvoltare armonioasă a for au sporit salariile muncitori tralizate cu iniţiativa mase neavoastră, tovarăşe Nieolae
ei de clasă, a însăşi funcţiei le. Consiliul de Miniştri, în sele exploatatoare. întronîn- ţelor de producţie pe întreg lor, intelectualilor, funcţiona lor, în Untura rea formelor şi Vom depune şi de acum Ceauşescu, cate împreună cu
pe care o îndeplinea, de instru trunit în 'hlenul'sâu, a luat du-se egalitatea socială şi drep cuprinsul ţârii, structura şi rilor, au crescut veniturile ţă metodelor perimate, creşterea înainte touie eforturile, toa devotaţii dumneavoastră cola
ment al dominaţiei claselor act de abdicarea regelui, ho- tatea pentru toţi cetăţenii ţă funcţionarea democratică a rănimii, au fost majorate pen dinamismului şi eficienţei e tă capacitatea noastră pentru boratori, prin muncă neostoi
exploatatoare, monarhia a de târînd să-o aducă Ia cunoştin rii.- Prin victoria şi con organismelor statale şi ob siile. a luat avint construcţia conomiei, corespunzător ac a ne aduce contribuţia Ia a tă, îndrumaţi cu adincâ in-
lelepciune poporul nostru spre
venit centrul de raliere a re ţa popor ului'' priivlr^o procla solidarea relaţiilor socialiste şteşti, respectarea limbii, tra de locuinţe, s-a înfăptuit un tualei elape de dezvoltare a plicarea în viaţă a acestei po culmile de mult visate şi spre
beliunii interne şi. a sprijini maţie : „Istoria va • înregistra in toată economia naţională, diţiilor şi particularităţilor larg proguam de construcţii ţării. Intr-o impresionantă u- litici _ a partidului nostru. fericirea pe care o doriţi tu
torilor săi din exterior. o lichidare o monarhiei, fără aceasta s-a transformat într-un fiecărei naţionalităţi asigură sociajl-culturale, de ocrotire a nanimitale — expresie vie a Adine impresionat de deo turor.
Dar nimic n-a putut să îm zguduiri cum poate inamicii organism unitar, ale cănit efectiv egalitatea socială a tu sănătăţii. coeziunii noii societăţi româ sebita atenţie ce mi s-a dat Vă asigurăm, tovarăşe pre
piedice ofensiva uriaşelor for noştri n-ar fi dorit — declara pulsaţii viguroase îşi au sur turor cetăţenilor, creează con înfăptuirile din aceşti două neşti, a înaltei conştiinţe so prin acordarea celei mai înal şedinte al Consiliului de Stat.
te sociale ridicate la luptă sub în şedinţa Consiliului dr. Pe sa în proprietatea socialistă a diţii pentru manifestarea de zeci de ani, care stau temelie cialiste, patriotice de care te distincţii în domeniu] cul câ exemplul dumneavoastră il
conducerea Partidului Comu tru* Groza: Ca sâ utilizez o- supra mijloacelor de produc plină a personalităţii lor. tiainioă Republicii Socialiste sînt animaţi toţi cetâţenJi ţâ tural,. ca urmare a străduin vom urma cu toţii şj. alături
nist. Ne sînt încă vii în amin expresie a reginei mame. po ţie, în conducerea planificată Bilanţul strălucitelor reali România, sînt rezultatul apli rii — poporul şi-a manifestat ţelor pe care le-am depus ne de cei mulţi, cei ce lucrează
tire episoadele asprei înfrun porul a făcut azi un divorţ — a proceselor economice. zări ale celor două decenii de cării politicii Partidului Co adeziunea şi holărîrea nestră întrerupt spre a ajuta şi eu, în uzine şî. pe ogoare, noi,
tări de clasă din acea perioa şi decent şi elegant — de Aceste realităţi sînt consfin construcţie socialistă — înfă munist Român, al muncii a- mutată de a materializa an cu modestele mele mijloace, creatorii în ţoale domeniile ar
dă, care a atins o intensitate monarhic... Vreau să se ştie ţite în Constituţia tării adopta ţişat, într-o sinteză cuprinză vîntate şi eforturilor creatoa samblul măsurilor aprobate la înfăptuirea lucrurilor bu iei ne vom strădui să reali
şi o amploare fără precedent pretutindeni — şi aceasta este tă acum doi ani de forumul toare, în Raportul tovarăşului re ale tuturor celor ce mun de Conferinţa Naţională a ne. frumoase si trainice în fo zăm creaţii şi mai bune. şi
în istoria ţârii noastre, îm- foarte important — că lucrul mandatarilor voinţei naţiona Nieolae Ceauşescu. la recenta cesc. „Realizările obţinute dc partidului. losul şi spre înflorirea patriei mai valoroase pentru ca po
brăcînd de multe ori aspecte acesta s-a făcut cu cuminţe le. care într-un paragraf la Conferinţă Naţională a parti ţara noastră în anii construc noastre dragi, Republica So porul nostru sâ crească şi ţa
dramatice. nie, la timpul său". pidar proclamă : „întreaga dului — ne relevă pregnant ţiei socialiste — sublinia to Bizuindu-se pe forţa şi ca cialistă România, care-şi săr ra să înflorească.
înfăptuirea pe cale revolu In seara zilei de 30 decem putere în Republica Socialistă justeţea şi clarviziunea poli varăşul Nieolae Ceauşescu, in pacitatea poporului nostru, bătoreşte cu realizări strălu In încheierea solemnităţii,
pe devotamentul comuniştilor,
ţionară a reformei agrare, cu brie. la orele 19, într-o atmos România aparţino poporului, ticii economice a Partidului Raportul la Conferinţa Naţio aii tuturor cadrelor de partid, cite cca de-a XX-n aniversa tovarăşul Nieolae Ceauşescu,
re, a spus Ion Chirescu.
cerirea prefecturilor si a pri feră de mare însufleţire, în a liber şi stăpîn pe soarta sa". Comunist Român şi a statului nală — sînt rodul creaţiei Permlteţi-mi ca. în numele preşedintele Consiliului ie
măriilor şi instalarea repre ceeaşi sală în care ne aflăm Noua denumire a ţârîî consa socialist, orientată slatornio conştiente a întregului popor de stat, din economie şi din meu pensonal şi al tuturor ca Slat şi ceilalţi conducători de
zentanţilor forţelor democra acum. Adunarea Deputaţilor crată de Constituţie — Repu român, a muncitorimii, ţără organizaţiile obşteşti, Comi re au fost decoraţi sâ adresez partid şi de stat s-au întreţi
tice în fruntea lor, instaura a consfinţit- abolirea monar blica Socialistă România — spre făurirea unei economii nimii şi intelectualităţii, n tetul Central al Partidului cele mai calde mulţumiri nut într-o atmosferă caldă,
rea. la 6 martie 1945, a pri hiei şi a adoptat legea prin sintetizează, ca într-un apo moderne, dădite pe o puter maselor largi de cetăţeni fără Comunist Român, Consiliul partidului şi guvernului, dum
mului guvern din istoria ţâri care România era proclamată geu al împlinirii Istorice, uri tovărăşească cu cel decoraţi.
în care clasa muncitoare avea republică populară. Adunarea aşele transformări economice,
încununate
politice, sociale,
rolul preoumpânitor, victoria Deputaţilor a ales în unanimi prin victoria deplină şl defi
strălucită obţinută în alegeri tate un prezidiu al Republi nitivă a socialismului, expri
le din 1946 — toate acestea au cii. format din dr. C. I Pnr- mă stadiul calitativ superior
făcut ca raportul de forţe să hon, Mihai 1 Sadoveanu. Şte- în care se află societatea
încline radical şi ireversibil fan:-Voitec, Gheorghe Stere, noastră.
în favoarea poporului - mun Ion' Nî cu li. Definind în mîinile sale pu
citor. Vestea înlăturării monar terea politică, mijloacele de
Forţele relrograde nu s-au hiei si proclamării Republicii producţie şl întreaga avuţie
putut împăca, desigur, ou a a stârnit n explozie de entu socială, poporul român dispu
cest mers al evenimentelor. ziasm în* popor. Pretutindeni,- ne de tot ceea oe este necesar
Aşa-zisa „grevă regalfi“, pusă la oraşe si sate, pe străzi si pentru a-şl defini şl conduce
Ia cale la sugestia şi în înţe în nleî.e publice, în instituţii în mod nemijlocit propriile
legere cu cercurile imperialis şi întreprinderi, masele si-au . destine, a fructifica în folosul
te. prin care regele a întrerupt arătat bucuria prin manifes-7 său toate bogăţiile materiale
un timp orice contact cu pu taţii care au îmbrăcat carac- şi spirituale ale naţiunii. Tn
terea executivă, refuzînd con- tcrul unor mari serbări popu aceasta se exprimă esenţa de
trasemnarea legilor, provocă lare. Prin nenumărate moţi mocratismului orînduiril noas
rile fasciste de la fi noiem uni si telegrame, muncitorii, tre socialiste, superioritatea sa
brie 1945, sînt numai ctteva lăraniiv intelectualii. ' armata asupra oricărui alt tip de de
din încercările disperate ale si-au exprimat devotamentul mocraţie.
reacţiunii coalizate în jurul fală de republică, ’hotânrea Cum se ştie. guvernarea re
monarhiei de a răsturna gu nestrămutată de a-sî consacra publicană şl democratică a a
vernul. Bucurîndu-se de spri toate forţele înfloririi ei. părut ca o creaţie a lumii an-
jinul nelimitat al maselor Evenimentele care au dus' ti ce, pentru a deveni mai tfr-
populare, rămînînd neclintit Ia proclamarea Republicii de ziu una din formele pe oare
la postul său. guvernul a con monstrează că revoluţia popu Ie îmbracă statul burghez. In
tinuat sfi înfăptuiască progra lară a cunoscut o desfăşurare decursul istoriei, s-au format
mul de reforme economice şi continuu ascendentă. antre- instituţii şi mecanisme speci
sociale cerute de desâvîrşirea nînd în viitoarea ei masele fice regimului republican,
revoluţiei burghezo-democra- cele mai largi, toate forţele dezvoltate mai ales în ţările
tice. Infringerea sabotajului şi vii ale naţiunii. Atât pe front, cu vechi tradiţii demoerat-
haosului provocat de clasele în războiul antihitlerist, cit bunsheze. Dar. în orînduirea
exploatatoare, redresarea eco şi in lupta pentru cucerirea capitalistă, bazată pe proprie
nomiei naţionale, ca rezultat puterii politice. în opera de tatea privată asupra mijloace
al eforturilor eroice ale oame redresare a economiei naţio lor de producţie şi pe exploa
nilor muncii, al politicii Parti nale, oamenii muncii au fă tarea omului de către om,
dului Comunist Român de a cut dovada unui înalt eroism, instituţiile republicane râmîn.
tragere a tuturor factorilor izbutind prin eforturile şl sa- Inevitabil — e drept, sub a- IMAGINE TANORAMICA A NOILOR CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE DIN ORAŞUL VULCAN.