Page 109 - Drumul_socialismului_1967_12

Simbatâ 30 decembrie 1967 DRUMUL SOCIALISMULUI 3

Dinamismul Rînduri Ani care au Paşi Un peisaj

însemnaţi

despre schimbat cultural

pe drumul

uzina înfăţişarea moderni­ bogat

hunedorene zării şi complex

i noastră Văii Jiului
i t i
i agriculturii /■

CONSTANTIN CLEMENTE
log. NICOLAE AGACHI Ing. AUREL NI STOR secretar al Comitetului regional
director general ADOLF DRUKER Dr. ing. PETRU ROMAN preşedintele pentru cultură şi artă
C. S. Hunedoara directorul Uzinei „Victoria*' Călan director general al C.C.V.J. Consiliului agricol regional

întreţesută organic în revoluţia
In anii de început al Republicii, Mi se întîmplă uneori, cînd trec pe Trăim vremuri de adinei prefa­ In ansamblul înnoirilor cunoscute socialistă, revoluţia culturală, căre­
Hunedoara era cunoscuta prea pu­ lingă turnătoria nr. 1, singura re­ ceri în toate domeniile de activi­ de întreaga ţară în cei 20,de ani care ia partidul şi statul nostru i-au a-
ţin. O uzină de fier. mai mult declt prezentantă a vechii uzine din Călan, tate, în viata fiecărui om. Ne-am au trecut de la proclamarea Republi­ oordat toată atenţia, a transformat
modestă, de nivel tehnic scăzut, cu să revăd pe pelicula memoriei între­ integrat în ritmul rapid de dezvol­ cii, s^au petrecut schimbări profunde cultura într-un bun al maselor
o utillaare redusă i capacităţilor de gul film al metamorfozei care a fă­ tare a României sooîaliste, ritm pre­ şi în agricultură, în viaţa satelor
producţie. In aceşti ani de grele în­ cut dintr-o fabrică aproape neînsem­ zent în fiecare unitate minieră din noastre. Prin trecerea agriculturii pe largf, al celor «are zidesc, ou bra­
cercări, cînd trebuia luat aproape to­ nată un pilon de bază al industriei. Valea Jiului. Privind prezentul nu baze socialiste s-au creat condiţii ţele şi mintea, o lume nouă.
tul de la capăt, ctnd Industria era Alături, la numai cîţiva paşi, se înal­ poţi să nu încerci o justificată mîn- pentru progresul continuu al acestei Alături de bunăstarea materială,
atit de înfometată de metal. Hune­ tă semeţ cele două furnale. Pinâ în drle că tot c^ s-a realizat în/tre Pa- ramuri de producţie şi pentru spori­ determinantă de bază a ridicării ni­
doarei l-a revenit locul primei viori, 1952 nu era decît unul, căruia îi spu­ ring şi Retezat, în adîncul minelor rea aportului ei la formarea venitu­ velului de trai, „bunăstarea" spiri­
fiind un pilon de bază al economiei. nem furnalul nr. 1. şi, care avea o sau la .ziuă" este materializarea po­ lui naţional. tuală, largul aooes la vaJorlle cul­
La apelul înflăcărat al partidului, capacitate de 150 m.c. volum util. In liticii înţelepte de industrializare Sintetizînd tabloul prefacerilor ce turii şi artei a devenit o realitate
oameni din toate colturile tării au 1952 a intrat în funcţiune furnalul socialistă a ţării promovată de parti­ au avut loc, în raportul prezentat la evidentă, o caracteristică a vieţii
noastre noi.
venit în oraşul de pe Cerna. Mulll nr. 2, cu un volum util de 250 m.c., dul nostru, a energiei creatoare e Conferinţa Naţională a Partidului
dintre ei erau neştiutori de carie, iar în 1960 cel dinţii a fost complet oamenilor Văii Jiului. Nu poţi să Comunist Român, tovarăşul Nicolae Aşezâmlntul de cultură, fie eă
fără meserie. Au muncit $1 lnvătat refăcut, la capacitatea furnalului nu-ţi aminteşti că numai eu două Ceauşescu sublinia: „Transformări a- este vorba de mediul urban sau de
pe schele. în preajma furnalelor în­ nou, şi la un nivel tehnic Incompara­ decenii în urmă producţia de căr­ dinci au cunoscut agricultura, satul cel sătesc, a devenit o necesitate în
cinse. Ei au înscris a depănate pagini bil. bune a bazinului nu depăşea cu românesc, scoase din imobilismul lor viaţa fiecărui om, un element in­
de epopee în noua biografie a Hu­ •-,!* însemnătate au avut toate a- mult pe cea realizară în prezent de de veacuri şi aşezate pe făgaşul unei dispensabil în prooesul de făurire
ceslea ? Cred că tot cifrele sînt în o singură exploatare — Lupeni. Cu a personalităţii construetoruflui so­
nedoarei. dezvoltări dinamice. cialismului. S-a creat şl dezvoltat
Atenţii acordată de partid side­ măsură să redea mai concret şi mai 20 de ani în urmă se consumau 1130 Trecerea micii producţii ţărăneşti o puternică bază materială a cultu­
rurgiei şi-a găsit expresia în reali­ concis. Dacă în 1947 producţia de de om-ziJe pentru extracţia a 1000 cu posibilităţile sale limitate, Ia ma­ rii de masă. Cifra de aproape 600
fontă era abia de 12.500 tone, tn anul
zarea cu mult Înainte de vreme a tone de cărbune. rea producţie socialistă, a reprezentat cămine culturale şt case de citit,
primelor planuri anuale de dezvol­ care vine va ajunge la nu mai puţin Abia după ce minele au trecut o profundă revoluţie tn viaţa satului, cîte există In prezent, este simbo­
tare a economiei naţionale, cind a de 210.000 tone- Creşterea se dato­ în stăpînirea celor ce munceso s-au în relaţiile de producţie din agricul­ lică dacă o comparăm cu cele 227
rează iniţiativei şi capacităţii crea­
sporit mult producţia de fontă, otel toare a oamenilor care stăpinesc co­ deschis porţile dotării tehnice, tre- tură, creînd condiţii favorabile pen­ unităţi similare cîte existau , Sn
şl laminate şl s-a lărgit continuu ga- loşii de metal, dorinţei lor de a le cîndu-se la înfăptuirea unul vast tru progresul rapid al acestei ramuri 1948. Mentlnlnd aceeaşi compara­
mi sortimentelor. Anii aceştia s-au smulge cit mai multă producţie. Este program de dezvoltare şi moderni­ esenţiale a economiei naţionale". Pri­ ţie. simbolul se îmbogăţeşte prin
caracterizat prin entuziasmul şl ho- rodul conştiinţei noi, socialiste, for­ zare a exploatărilor. Au fost In­ vite sub acest aspect, şi realizările rememorarea şi a altor date: de la
tărlrea neclintită a muncitorilor, mată şl modelată cu migală de-a troduse în subteran maşini şi uti­ obţinute la scara întregii noastre re­ 44 cinematografe la 315 (pe terito­
tehnicienilor $1 Inginerilor de a re­ lungul anilor de către organizaţia de laje care au îmbunătăţit condiţii­ giuni ni se par semnificative. Dar, riul fiecărei comune existind cel
face, moderniza şl pune în funcţiune partid. In limbajul tehnic, acest fapt le de lucru, a dispărut cu totul o spre a le ilustra la adevărata lor va­ puţin un cinematograf); de la 21 la
toate capacităţile de producţie. In se exprimă prin „perfecţionare", meserie tradlţiona-lă în Valea Jiu­ loare, să apelăm la cîteva cifre. Edi­ 94 biblioteci comunale (cu peste
primii doi ani de economie planifi­ „modernizare" şl „mecanizare". Nes­ lui, aceea de vizitiu în subteran şi ficatoare este în primul rind grija 600.000 de volume); la cele 19 clu­
cată au fost reconstruite $i parţial pusa lor dorinţă pentru nou, pentru Ia suprafaţă. Locul cailor cu oare statornică pe care partidul a mani­ buri şi 9 case de cultură din oraşe
mecanizate 3 furnale, otelărla Mar­ a folosi tot ceea ce ştlinta şl tehnica se făcea transportul prin galerii a festat-o fală de dezvoltarea bszei teh- şi centre muncitoreşti, multe din
tin. Patriotismul fierbinte al slde- oferă In scopul ridicării pe noi culmi fost luat de locomotive. Azi trans­ nico-raateriale a agriculturii. Dacă în ele beneficiind de localuri moder­
rurg feţilor a fost generatorul mu-Hor a producţiei şi productivităţii, a fă­ portul în subteran şl la suprafaţa urmă cu 20 de ani ogoarele regiunii ne : Petroşani, Gurabarza, Sebeş,
iniţiative $> acţiuni de răsunet. cut ca în ultimii ani indicii de utili­ minelor este complet mecanizat Un erau brăzdate de numai 42 de trac­
In anul proclamării Republicii, zare a agregatelor să crească cu peste exemplu edificator al creşterii gra­ toare. tn 1967 numărul acestora a Cugir etc.
producţia de metal a tării era Infe­ 500 kg. fontă pe m.c. volum util. dului de mecanizare a procesului crescut la aproape 1.500. Chimizarea, Dispunînd de asemenea posibili­
rioară celei realizate 1n 1938. Trei complex de extracţie este faptul că un alt factor esenţial al agriculturii tăţi, aptitudinile şi talentul artistia
ani ma? tîrzlu. nivelul anului 1938 a Tot în apropierea turnătoriei vechi, faţă de acum 20 de ani consumul modeme al cărui efect asupra pro­ îşi găseso un teren propice de afir­
care numai pe dinafară mai arată ca
fost depăşit de 2,4 ori la fontă, de înainte, se află noua turnătorie de specific de energie electrică aproa­ ducţiei era aproape inexistent, aduce mare şi dezvoltare. Bogata tradiţie
aproape 2 ori la otel ş! de 1,5 ori lingotiere. Construcţia ei a fost ter­ pe s-a dublat. La toate minele au acum sporuri de recoltă ce se mă­ folclorică hunedoreanâ şi-a găsit
la laminate. Creşterea este fără pre­ minată în anul 1960 şi are destinaţia (ost construite orizonturi noi de ex­ soară în mii de tone de produse. In soli prioepuţi care i-au dus faima
cedent şl nu mal are nevoie de nici de a asigura Industria siderurgică cu tracţie, cu profiluri mărite, modern acest an cooperativele agricole şi fer­ pînă dincolo de hotarele regiunii.
un comentariu. In anii ce au urmat, utilaje de turnare. Capacitatea pro­ susţinute, în oea mal mare parte e- mele de stat au primit peste 22.000 Cîntul şl jocul moţesc sau pădure-
Combin«itul siderurgic Hunedoara a iectată a fost depăşită încă din anul chl.pate cu instalaţii de mecanizare tone azotat şi superfosfat. Alături de nesc, de pe Valea Mureşului sau
ocupat ita loc de prim rang în an­ 1966. Tn anul 1967 sporul de produc­ a manevrelor şi transportului. mecanizare, chimizare şi irigaţii, în din mărginime, a răsunat pe scena
samblul dezvoltării întregii eco­ ţie este de peste 12.000 tone: la care, Tehnica înaintată pătrunde tot ultimii ani însemnate eforturi mate­ multor concursuri regionale sau
nomii naţionale. Tinînd seama de se cuvine adăugată strădania încunu­ mal mult în activitatea abatajelor, riale şi băneşti au fost orientate spre republicane, pe litoral şl Valea Pra­
necesităţile crescînde de metal, nată de rezultate tot mai bune pen­ îndeosebi a celor frontale, de mare valorificarea superioară a terenurilor hovei, pe muntele Găina sau pe
partidul şl statul nostru au acordat tru ridicarea continuă a performan­ productivitate. La Lupeni, Vulcan, situate în pantă prin plantarea lor cu platourile studioului de televiziune.
o mare atenţie întăririi şl consoli­ ţelor calitative ale produselor. Lonea se afflft în funcţiune abataje vii şi pomi. Ca urmare, acum avem Dragostea pentru cântec, vere şl
dării Industriei siderurgice. Este armate cu stil/pi hidraulici cu pom­ livezi şi vil ce cuprind o suprafaţă Joc, Ia care s-a adăugat entuziasmul
semnificativ de reţinu! faptul că Ceva mai lungă, dar tot atît de pă centrală sau individuală, cu de aproape 16.000 de hectare. unor animatori inimoşi, dirijori
dfn totalul de 7.7 miliarde de lei In­ semnificativă, este şi istoria secto­ grinzi moderne şl tavan artificial Dezvoltînd tradiţia locuitorilor de sau instructori, a făcut posibilă
vestit! tn perioada 1951-1960, tn In­ rului de cocsificare, aflat în apropie­ susţinut de plasă de sîrmă. Aceste pe meleagurile regiunii, in strinsă le­ menţinerea activă, de-a lungul ani­
dustria siderurgică şl anexele el, rea rîului Strei. Ea începe In anul abataje sînt dotate cu transportoa­ gătură cu preocuparea de a pune lor, a unor formaţii artistice valo­
peste 40 Ia sută au revenit combi­ 1955, prin punerea în funcţiune a pri­ re blindate româneşti de mare pro­ mai bine în valoare condiţiile natu­ roase. de real prestigiu. Din munţii
me) baterii de semicocs cu o produc­
natului nostru. Perioada acestui de­ ţie anuală de aproape 10.000 tone. In ductivitate. De fapt, un atribut al rale şi economice existente, un ac­ Sebeşului au „coborit pe plai la
ceniu poate fl numită, pe drept cu- 1960 se construieşte încă o baterie de activităţii unităţilor miniere din cent deosebit s-a pus pe creşterea vale" fluieraţii din Jina şl Şugag.
vlnţ, perioada construcţiei marilor semicocsificare, pe un principiu cu bazinul nostru este modernizarea numărului de animale şi a produc­ coriştii din Poiana, ou dirijorul
obiective Industriale ale Hunedoa­ totul nou — carbofluid — mult mal continuă a proceselor tehnologice, ţiei acestora. Drept rezultat s-a ajuns Gheorghe Bogdan, de 40 de ani a­
rei. Infnxntînd greutăţi Inerente u- eficient şl mai productiv. Acesteia îi concentrarea producţiei, extinderea ca unităţile cooperatiste să deţină flat în fruntea acestei formaţii de
nel astfel, de încleştări, constructorii urmează alte două, pe acelaşi prin­ mecanizării operaţiilor grele, cu vo­ în proprietate obştească peste 60.000 mai multe ori premiată în con­
s-au călit şl maturizat, dobîndind noi cipiu, In 1961 şi respectiv în 1963. In­ lum mare de muncă. Calculate în bovine, 135.000 ovine, 18.000 porcine cursurile republioane. La Orăştie,
cunoştinţe profesionale. In anul tre timp se refac Şi cuptoarele ba­ bani, înnoirile celor 20 de ani se şi un însemnat număr de păsări. unde cu câţiva ani Sn urmă Iubitorii
1952 a primit botezul focului cel teriei întîl. Aşa încit, în prezent, ridică la aproape 6 miliarde le) a­ cântecului au dat viată „Anei Lugo­
mal mare furnal al tării (pe timpul producţia de semicocs este de 15 ori loca ţi de stat ca fonduri de inves­ Paralel cu acţiunile iniţiate pentru jene" de Filaret Barbu, corul din
acela) de 450 mc. Doi ani mal tîrzlu mai mare. Peisajul acestui sector a tiţii, exprimate in producţie de creşterea producţiei vegetale şi ani­ localitate se pregăteşte pentru săr­
male. s-au lua! măsuri eficiente în
cărbuni reprezintă o creştere de 3.6
s-a dat In folosinţă fabrica de aglo­ fost întregit în anul 1961 cu o staţie scopul dezvoltării ramurilor anexe bătorirea esenţe nărui ui. LI se adau­
merare a mlnercirllor. Primul plan nouă de cocs brichete. ori fată de cea realizată tn 1948, pro­ $i activităţilor industriale, ca surse gă formaţiile surori — oorurile din:
cincinal s-a încheiat cu un alt suc­ ductivitatea muncii marclnd o creş­ importante de creştere a veniturilor Dobra, Haţeg, C. S. Hunedoara,
ces de seamă : realizarea primei ba­ Dar monografia uzinei se comple­ tere de 65 la sută. băneşti ale unităţilor agricole. O dez­ Ghelar, Cugir etc.
M-am referit pinâ acum doar la
terii de 250.000 tone cocs metalur­ tează în ultimii ani cu Încă o termo­ | minele vechi, a căror înfăţişare voltare continuă a cunoscut şl agri­ Din străvechea „Ţară a Zarandu-
centrală, un atelier mecanic,
un
gic. grup social la turnătoria veche, un se schimbă de la o zi la alta. Dar cei cultura din zonele de deal. necoope­ lul", frumuseţea cînteculul este
In cel de-al doilea cincinal rit­ rativ izatft, al cărei randament a spo­ purtată ou măiestrie de taraful din
mul construcţiilor a devenit şl mal complex C.F.U. şl alte obiective me­ 20 de ani de la p rool ama rea Repu­ riri simţitor. In prezent, în agricul­ Vaţa, dirijat de Aurel Coif. Tradi­
Intens. Pe lista Inaugurărilor au fi­ nite sâ-I ridice potenţialul şi eficien­ blicii au însemnat renaşterea unor tura regiunii lucrează peste 530 ca­ ţiile, obiceiurile străvechi se men­
gurat furnalul nr. 5, două cuptoare ţa economică. mine pe care foştii proprietari le-au dre cu pregătire superioară. ţin şi îşi găsesc noi Interpreţi în*
electrice, bateria a Itl-a de cocsifi­ Acest scurt Istoric al uzinei noas­ condamnat !a inactivitate. închizîn- dubaşti de la Almaş-Sălişte, călu­
care, trei cuptoare de 185 tone h tre vorbeşte cu prisosinţă despre du-le. Au fost redeschise minele In ce se concretizează toate aces­ şarii din Romos şi Vinerea, „nun­
O.S.M. 2, laminorul bluralng, lami­ grija partidului şi statului pentru a Lonea I şl II, Vulcan şi Dîlja. Au tea 7 Comparativ cu realizările înre­ taşii" din Lâpugiu şi Uia, Tîrnavă
norul de 650 mm etc. Ca urmare, face din flecare întreprindere o u- fost smulse din stăpînirea apelor gistrate la nivelul regiunii în anul şi Romos. Exemplele se pot multi­
1948, Sn anul acesta producţia totală
la sflrşitul anului 1959 ponderea care le-au inundat şl au fost reda­
Combinatului siderurgic Hunedoara nltate înfloritoare, capabilă să a­ te producţiei. Lonea I şi Lonea II de porumb s-a dublat, iar cea de plica dacă ne gîndim la oele 931
de formaţii cu aproape 14.000 ar­
lapte şi came a crescut cu circa 70
tn producţia de metal a tării era de ducă o contribuţie substanţială la sînt supuse unei metamorfoze ce la sută. Tot mai eficientă a devenit tişti amatori din regiune care au
71,2 la sută la fontă şl de 52.5 la înfăptuirea măreţului program de se va solda cu concentrarea produc­ activitatea sectorului de stat al agri­ participat la cel de-aJ VIII-]ea con­
sută la otel. reprezentlnd o creştere înflorire soclal-economică a patriei. ţiei la un singur orizont — 400 m, culturii. Astfel, numai în ultimii şa­ curs pe ţară.
de 24.6 la sută şl respectiv 21 la su­ Dîlja renăscută produce, Iar pro­ se ani valoarea fondurilor fixe ale
tă fată de ponderea avută tn anul Pentru mine este deosebit de Impre­ ducţia actuală a Vulcanului repre­ fermelor a crescut de două ori în timp Talentul şi măiestria şl-au găsit
1950. sionant cum acel „astăzi" capătă zintă 63 la sută din cea realizată în ce producţia globală s-a mărit cu 300 expresia nu numai In mişcarea ar­
Spaţiul nu-xnl îngăduie aă consem­ mereu contururi noi. Sub mllnlle In- unsă cu 20 de ani de întregul ba­ la sută. Aceasta reflectă o mai bună tistică, ci şl în minunatele obiecte
nez şl celelate evenimente mal a- demtnatlce ale constructorilor, din zin. In anii Republici], pe harta preocupare a lucrătorilor din I.A.S. iezite din mina creatorilor populari.
proptate de zilele noastre. Mă rezum economică a Văii Jiului au fost în­ pentru folosirea bazei tehnico-mate- Ţesăturile, încrustâturile în lemn,
doar a spune că ritmul mediu anual dorinţa de „nou şl de mii bine" a scrise nume noi, care altădată nu riale şi a fondurilor băneşti puse la variatele şl bogatele costume popu­
de creştere a producţiei de otel a celor ce mînulesc agregatele, ceea însemnau nimic — Coroeşti, Paroşeni, dispoziţie de stat. lare, ce diferă de la zonă la zonă
Livezeni, Bărbăteni.
Aceste nume
combinatului tn anii şesenalulu! a ce acum e actual, t$! schimbă în- fao joncţiunea între prezent şl pers­ Ridicarea nivelului producţiei agri­ etnografică, au înoîntat ochiul mi­
fost de 22 la sută fată de 15 la sută tr-un timp nespus de scurt, Înfăţi­ pectivă. Coroeştiul a existat doar ilor de vizitatori ai expoziţiilor de
pe întreaga economie, ceea ce în­ cole a creat posibilitatea valorificării artă populară. Măiestria Iul Nicolae
unor cantităţi mal mari de produse,
seamnă că slderurglştll hanedorenl şarea, devine mal modern, mal pro­ ca un cătun de oieri Ia poalele Vul­ Cernat din Şugag este cunoscută
au avut un cnvtnt greu de spus. ductiv. In secţiile $1 sectoarele uzi­ canului. Acum Coroeşti înseamnă ceea ce a permis dezvoltarea simţi­ departe, peste meleagurile hunedo­
Cuptoarele Martin de 400 tone pe nei procesele tehnologice, maşinile, cea mai tînără preparaţie de cărbuni toare a averii obşteşti şl creşterea ni­ rene. Semnificativ în acest sens este
velului de trai al membrilor coope­
de pe Jiu. Paroşeniul, intrat cu o
şarjă, furnalele de 1 000 mc, noile agregatele, primesc mereu amprenta jumătate de an maî devreme în ratori. Acest lucru se reflectă şl în a­ faptul că regiunea noastră a obţi­
laminoare, alături de celelalte obiec­ noului. A Înşira studiile, proiectele ceea că în perioada 1961-1965 au.fost nut cel mai mare număr de premii
tive Industriale înălţate in ultimii funcţiune, produce cărbune, dar mi­ construite peste 10.000 case în me­ şl menţiuni la expoziţia finală or- -
ini, au înnoit $1 mai mult peisajul şl preocupările specialiştilor noş­ na încă se află tn construcţie. La diul sătesc, Iar volumul1 mărfurilor ganizată la Bucureşti, în cadrul ul­
industrial al Hunedoarei. Subliniez ca tri în această direcţie ml se pare Bărbăteni şl Livezeni, prind viaţă desfăcute prin unităţile cooperaţiei timei Bienale de artă populară.
o realizare deosebită a colectivului inutil. Esenţialul este că din ele, în- planurile, machetele. Intr-un feJfaa de consum a reprezentat o creştere Climatul de efervescenţă cultura­
nostru faptul că sporul producţiei de tr-un viitor cit de apropiat vor re­ şi ele parte din generaţia celor de 1,7 ori in 1967 faţă de 1960. lă al ultimilor 20 de ani a dus Ia
douăzeci de ani, pentru că în aces­
metal din ultimii doi ani s-a realizat te două decenii au fost concepute, crearea unor Instituţii oare să va­
îndeosebi pe seama IntensilicărlI zulta alte sute de tone de metal în schiţate şl s-au dat primele lovituri La loc de cinste se înscrie şi măsu­ lorifice din plin tezaurul comorilor
proceselor metalurgice şl utilizării plus, alte resurse valorificate, alte de tîrnăoop la deschiderea lor. îm­ ra adoptată pentru pensionarea ţăra­ populare — casele de creaţie. Cule­
mal bune a timpului de lucru. capacităţi de producţie. plinirea lor însă aparţine viitorului, nilor cooperatori. In regiunea noas­ gerile <ie folclor, literare si muzi­
In prezent, mal mult de 23 la suta Nu mai puţin importante ml se par care va pune amprenta tehnicii mo­ tră, suma pensiilor plătite coopera­ cale editate în ultimii ani oglindeso
din producţii de otel a combinatului însă cele înfăptuite pentru ca omul. deme în toate minele din Valea torilor se ridică, pe unsprezece luni. pasiunea şl taJentul investit cu ge­
la peste 15.000.000 lei.
este otel carbon de calitate su- creatorul tuturor bunurilor, care dă Jiului. Acestei opere statul îi a- nerozitate în opere inspirate de rit­
pertoiră, lucru deosebit de Impor­ cordâ maî mult de 3 miliarde lei, Toate realizările obţinute în agri­ mul nou al realităţilor socialiste.
tant dacă ţinem seama că în mod adevărata valoare celor peste 500 mi­ iar înfăptuirea planurilor de pers­ cultură reflectă grija sporită şi per­ Paşi însemnaţi s-au făcut pe II-
curent se produc 204 mărci de ote­ lioane lei cheltuiţi în aceşti ani pen­ pectivă va însemna 8-8,5 milioane manentă pe care partiaul şi statul o nia îmbunătăţirii cunoştinţelor şti­
luri şl peste 253 tÎDodimensîunl de tru mijloacele fixe intrate in zestrea lone de cărbune extras în 1970. acordă acestei ramuri de producţie. inţifice şi a educării patriotice a oa­
laminate. Mai mult de 40 la sută din întreprinderii, să vadă cu ochii roa­ Toate acesle transformări poartă Fată de condiţiile create şi de posibi­ menilor muncii. Intelectualii din re­
producţia de otel a combinatului se amprenta socialismului, a politi­ lităţile existente, Sn sectorul coope­ giune. angrenaţi în colective de
elaborează după standardele sl nor­ dele muncii sale, să simtă din. plin cii înţelepte a partidului de in­ ratist şi de stat al agriculturii există conferenţiari şi brigăzi ştiinţifice,
mele unor tărl cu tradiţie siderur­ bucuria vieţii. Şi nimic nu poate fi dustrializare socialistă a ţârii. Ele încă însemnate rezerve de creştere a au dus pînă în cete mai îndepăr­
gică $1 încă un argument: 25 la sută mal convingător în acest context de­ au reflexe în munca şi in viaţa oa­ producţiei şi veniturilor, de ridicare tate aşezări noutăţi din lumea şti­
din producţia de otel a combinatului clt noul oraş construit pe malul Stre- menilor din Valea Jiului, pentru a eficientei întregii activităţi a uni­ inţei, tehnicii, artei, culturii româ­
se exportă în peste 25 de tărl ale care în cei 20 de ani s-au construit tăţilor agricole. In acest sens, măsu­ neşti şi străine. Alături de muzeele
lumii. Producţia de tontă şl otel ob­ iulul, cu peste 800 de apartamente, 3 peste 16.700 apartamente, un ade­ rile stabilite de Conferinţa Naţională vechi, cu tradiţie, şi-iu deschis
ţinută In anul 1648 în întreaga tară scoli — una medie şi două generale, vărat oraş modem. Aceasiă renaş­ a partidului constituie jaloane pre­ porţile cele noi din Orăştie, Sarml-
ţioase în munca de viitor a tuturor
se realizează azi la Hunedoara In un grup şcolar profesional, peste 500 tere generală este pregnantă Ia tot zegetusa, Petroşani, care valorifică
mal puţin de 40 de zile la fontă şl în m.p. spaţiu comercial... Este o lume pasul, de Ia Cimpa la oea mai tî­ lucrătorilor din agricultură. Strădu- tradiţia fstorică locală, o fao cu­
49 de zile la otel. nără aşezare a minerilor — Uricani. indu-ne cu perseverenţă si tradu­ noscută şi înţeleasă de către ma­
cu totul nouă, care s-a făurit în anii sele largi.
Slderurgiştii hunedorenl nu se vor Republicii. Privesc prin fereastra Cartiere noi, edificii de cultură, cem în vtaţă obiectivele stabilite de
opri ild. In viitorii ani el îşi vor şooli luminoase, magazine moderne, Conferinţă, vom ridica nivelul agri­ încheind aiol rînduri le de faţă,
consacra toată energia şi puterea de larg deschisă a viitorului şi-ml dau instituţii sanitare, şosele asfaltate. culturii pe noi trepte ale progresu­ ne dăm seama că ele constituie doar o
muncă înfăptuirii Directivelor Con­ seama cum uzina — oraşul, întreaga Iată ce intîlneş-tl azi pe cele două simplă schiţă rezumativă a princi­
gresului al IX-lea şi ale Conferinţei ţară, urcă cu paşi vertiginoşi pe cul­ Jîuri. Este concretizarea unei opere lui, ceea ce în final va duce la îm­ palelor împliniri aduse de anii Re­
Naţionale a Partidului Comunist mile cele mai însorite ale progresului măreţe de edificare socialistă a pa­ bunătăţirea condiţiilor1 de viaţă ma­ publicii pe terenul fertil al artei şl
Român. şl bunăstării. triei, căreia viitorul îi va adăuga noi terială şl spirituală ale întregului culturii hunedorene, în peisajul ei
străluciri. cultural deosebit de bogat, complex
nostru popor. şl variat.