Page 11 - Drumul_socialismului_1967_12

Duminica 3 decem brie 1967 DRUMUL SOCIALISMULUI 3

unei filiere birocratice, for­
male ?
Lipsa unor atribuţii directe
ne-a pus adeseori în imposi­ OAMENI ŞI FAPTE
bilitatea întocmirii unul plan
de utilaje necesar dezvoltării
proprie! capacităţi de produc­
ţie. Acest plan s-a întocmit sis­
tematic Ia minister, pe baza
propunerilor trustului* fftrâ cn
noi sâ fim mftcar consultat!
sau întrebaţi. Tocmai datorită
acestei practici, de loc indica­
Stadiul actual al economiei tăţii, reprezintă o cerinţă pri­ de regulă, cu întîrzleri destul ei, se alocă anumite fonduri te, am ajuns în situaţia sâ nu
noastre, dezvoltarea el în pas mordială a perfecţionării con­ de mari, uneori chiar pe la destinate in exclusivitate or­ dispunem de utilajele care
cu cerinţele revoluţiei tehnico- ducerii şl planificării, consti­ jumătatea trimestrului în care ganizării punctelor de lucru şi ne-ar Interesa in cel mai înalt
şliintifice contemporane, im­ tuie sensul principal al măsu­ anumite obiective trebuiau creşterii capacităţii proprii de grad In viitor mă gîndesc că
pun îmbunătăţirea substan­ rilor ce se preconizează. predate conform noilor hotă- producţie. Aceste fonduri, atît ar fi util ca un asemenea plan
ţială a structurii industriei pe Lipsa mobilităţii sporite şl rîri. Oricine poate să-şi dea pentru lucrări efectiv executa­ să fie întocmit de flecare în­
ramuri, angajarea fiecărei uni­ autonomiei funcţionale în în­ seama ce anomalii au generat te (destinate pentru obiective treprindere. ea fiind aceea ca-
tăţi in circuitul economic cu deplinirea sarcinilor încredin­ asemenea practici : lipsă de or­ ce interesează numai şantie­ re-şl cunoaşte cel mai bine ne­
toate resursele şl rezervele ei ţate a contribuit nemijlocit ganizare şl asigurare a bazei rul), cît şi cota de organizare cesităţile şi numai pe baza pro­
interne, creşterea gradului de la apariţia unor neajunsuri ale tchnico-malenale, imposibilita­ percepută de Ia beneficiari, .se punerilor ei să se facă aprobă­
pregătire, de organizare şl uti­ căror efecte au grevat de multe tea recrutării muncitorilor ne­ aprobă şi repartizează in mod rile la ministerul de resort.
In sflrşit, aş mai ridica o ulti­
lizare a forţei de muncă, fun­ ori şt realizările constructori- cesari etc. cu totul arbitrnr de către con- mă chestiune legată de stimula­
damentarea ştiinţifică a deci­
rea materială a cadrelor Ingine­
ziilor economice, perfecţiona­ reşti şl medii tehnice. Actual­
rea legăturilor de cooperare mente. atunci cînd se. constată
dintre întreprinderi, astfel In­ D e z b a te r e a d o c u m e n t e lo r P le n a r e i că un inginer, maistru sau teh­
cit să sporească exigenta, com­ nician a făcut un lucru deo­
petenta şl răspunderea în tra­ sebit de eficace pentru pro­
tarea şi rezolvarea probleme­ C .C . aS P .C .R . dssn 5 - 6 o c t o m b r ie 1 9 6 7 ducţie, noi n-avem posibilita­
lor economice, în îndeplinirea tea să-l stimulăm materiali­
obligaţiilor contractuale. ceşte. Orlcît ar părea de para­
în lumina acestor cerinţe o- doxal acest lucru, nu po9te fl
biectlve, este necesară perfec­ lor de la grupul de şantiere al Lipsa unor atribuţii mai ducerea trustului. Unitatea satisfăcut nici de conducerea
ţionarea formelor şl metodelor T.CM.M. din Valea Jiului. largi a dat naştere uhor greu­ noastră tutelară, in numele u­ trustului, nici de direcţia ge­
Planul de stat, referlndu-ne
nor (nlerese de ansamblu, clo-
de conducere şi planificare numai la nivelul întreprinderii tăţi şi în domeniul contractării pirţeşt® fondurile ce se cuvin ; nerală de resort, ci numai de
de confecţii metalice sau chiar
spre a se putea asigura un ca­ noastre — este principalul in­ materiale. Cu toate că aseme­ unora oferă mai mult, alto­ către un ministru adjunct
dru propice valorificării ini­ strument pentru stabilirea ţe­ nea probleme sîht soluţionate ra mal puţin, pe considerente Rellefînd aceste neajunsuri,
ţiativei celor ce muncesc şi a lurilor economice pe care şi le de către angajaţii grupului, ei nu întotdeauna suficient de o­ am dorit să subliniez necesi­
întări răspunderea tuturor or­ propune să le atingă unitatea fiind cei care tratează şi sta­ biective. Din această cauză, u- tatea acordării uhor atribuţii
ganelor pentru îndeplinirea şi asigurarea mijloacelor ne­ bilesc clauzele contractuale cu nitâţile de execuţie sint puse conducerii întreprinderilor. Am
sarcinilor încredinţate. în ca­ cesare înfăptuirii acestora în furnizorii, totuşi comenzile nu în situaţia să nu poată efec- convingerea că prin traducerea
drul îmbunătăţirii formelor de condiţii de economicitate ma­ pot fi lansate oficial (n fabri­ lua lucrări de organizare co­ în viată a prevederilor proiec­
organizare şl de planificare — ximă. Din păcate, datorită u­ caţie fără o prealabilă însuşi­ respunzătoare, ceea ce afectea­ tului de Directive, acest dezi­
aşa după cum se subliniază în nui centralism excesiv, acesle re Şi aprobare a trbstiilUi tu­ ză nemijlocit şi nefavorabil în­ derat se va transforma în rea­
proiectul de Directive elaborat cerinţe au fost încălcate sis­ telar. Această practică forma­ săşi ritmica producţiei. De a­ litate. că acordarea unei mo­
de Plenara C.C. al PC.R. din tematic. In repetate rânduri, listă (reprezentantul trustului ceea, eu consider necesar ca bilităţi sporite, a autonomiei
—6 octombrie, este necesar să planurile propuse de noi, atît ştie mai mult şi mai bine de- aceste fonduri să fie gospodă­ funcţionale în îndeplinirea sar­
fie înlăturate fenomenele de ca structură valorică, cît şi ca cît noi atunci cînd se trezeşte rite la nivelul întreprinderii, cinilor încredinţate var 'mari
centralism excesiv, îngrădirile termene de predare, au sufe­ cu comanda noastră ajunsă la în funcţie de cerinţele specifi­ iniţiativa şl răspunderea Uni­
de ordin administrativ care rit modificări arbitrare, dicta­ el ?). a generat la rîndul ei o ce fiecărui lot sau lucrări in tăţilor economice în domeniile
înglobează cadrul de activita­ te de conducerea trustului din crasă inoperativitate, o pier­ parte. De asemenea, aprobarea esenţiale ale activităţii lor.
te economică o întreprinderi­ care facem parte, a beneficia­ dere inutilă de timp. afectat documentaţiilor pentru lucrări
lor. Acordarea de atribuţii rului, a direcţiei generale de ilogic pentru circulatea unui de organizare, destinate efectiv Ing. IOAN LASAT
mai largi unităţilor economice construcţîi-montaje şi a minis­ act de primă necesitate, prin- unităţilor de execuţie să se directorul grupului de
in organizarea şi dirijarea acti­ terului de resort. Hotărîrile tr-o filieră întortocheată şi de­ facă tot de către propria con­ şantiere T.C.IM.M.
vităţii lor, în realizarea sarci­ luate peste capul hostru, mă­ loc utilă. ducere. La ce bun ca antemâ- din Valea Jiului
nilor ce le revin din planul surile preconizate la centru, în practica activităţii de con­ surâtorile, devizele, memoriile Petru Restci — umil din harnicii (Irnjblţli al sectorului Baru Mare din cadrul I. F.
general de dezvoltare a socie­ ne-au fost aduse la cunoştinţă, strucţii, datorită specificului justificative etc., să ia calea Haţeg ro «° : v - ONOIU

Planuri In avens fată
s-au încadrat corect în an­ ia cota 800
La Teatrul popular din Sujir samblul spectacolului, con­ ne viilor
tribuind la întregirea tablou­ de grafice
lui unei vieţi care a consti­ ll cheamă Ghcorghe Vişin. Este un om In
tuit pentru Moll£re o boga­ In adunările populare ţi­ virstă, cu umerii laţi şi braţe puternice.
Pe şantierul Centralei termoelectri­
tă sursă de Inspiraţie în în­ nute in lunile octombrie şi .4 lucrat la Întreprinderea forestieră Oraş- ce de la Mintia pulsul producţiei
..DOCTOR FĂRĂ VOIE delungata sa activitate de ac­ noiembrie, deputaţii Sfatu­ griji a forestierilor de odinioară de la cola bate cu toată intensitatea. In com­
tie ciţiva ani. Deseori, etnd vc întîlneam,
îmi povestea despre Viaţa grea, plină de
lui popular al oraşului Deva
tor. scriitor şi dramaturg.
plexul lucrărilor hidrotehnice se dă
Regia spectacolului, sem­
nată de Gheorglte Chiru, s-â au dezbătut şt aprobat pla­ 800. Arborii ii doborau cu securea si joa- bătălia măririi avansului dc 4S zile
nul contribuţiei voluntare
Teatrul popular din Cugir calităţile evidente ale spec­ ta Ceteau a creat o Martine ridicat la o valoare mulţu­ a cetăţenilor in bani şi găntl şi-i apropiau de riu pentru plutăvit şî respectiv 15 zile acumulat la efec-
tuaroa excavaţiilor de la şenalul din
a prezentat în premieră co­ tacolului. răzbunătoare, aprigă, care nu mitoare, deşi acest gen de re­ muncă pe anul 190B. cu ţapina. Era o muncă istovitoare, pri­ amonte şi aval şi betonareo radie­
media în 3 acte „Doctor fără fnterpretînd rolul lui Sga- ezită să-şi trimită soţul la gie i-a creat o serie de difi­ Ca obiective pentru 1968» mejdioasă. rului staţiei de pompe dc la baraj.
Voie'* de Molîere. Spectaco­ narelle, Glteorghe CHstescti, moarte, pentru a-i plăti cu cultăţi. cetăţenii din Cîrjiţi, Cozia, Bălrînul Vişin conchidea întotdeauna is­ De curind a început, cu bune re­
lul, care s-a bucurat de un prin umorul său firesc, prin aceeaşi monedă suferinţele O contribuţie de seamă ta Popeşti, Glierghcş şi Sin- torisirea cu o constatare: — „Azi, viaţa zultate, şi turnarea betoanelor în
Succes deosebit, a marcat des­ grija migăloasă cu care şi-a îndurate. Irlnn Covar, obiş­ montarea piesei, a avut Cos- tandrei au propus şi aprobat forestierilor este alta. Regret că nu mai fundaţia turboagregâtului dc 200 MIV
chiderea stagiunii teatrale compus rolul, a reuşit să o­ nuită cu scena, a fost o doică lel Rădulescu, Artist eme­ amenajarea şi repararea sint linăr sâ lucrez la pădure la cota 800". — una din cele mai importante lu­
1967—1960. fere publicului un personaj autoritară şi o soţie energică, rit, Laureat al Premiului de drumurilor pe o lungime de In tot ce spunea avea drcplate. Sub grija crări ale etapei actuăle. Sub îndru­
Abordînd pentru prima specific vremurilor lui Mo- care nu se sperie de amenin­ stat, dă la Teatrul de stat 36 km, curăţarea şanţurilor partidului şi stalului nostru, Piliiica Şf marea inginerilor îoan Cordea şl
Oară o piesă clasică, artiştii liere. ţările soţului sau de ordinele din Sibiu, care prin măies­ pe 3.550 m.l., construirea A viaţa forestierilor de azi este alta, Ord! fru­ Ovidlu Hulea, fierarl-betohiştil, dul­
cugirchi au trecut cu succes Un cuplu care a ridicat va­ slăoînului său. tria Sa artistică, prin răbda­ 2.040 m.l. trotuare, extra­ moasă, lipsită de griji. Bunăoară, la l.F. gherii şl hetoniştii conduşi dc Mlhal
acest examen, reuşind sn loarea spectacolului a fost O revelaţie a spectacolului rea cu care a îndrumat co­ gerea a 496 m.c. balast ne­ Orăştie aproape toate operaţiile dc lucru Popescn, Dionlsle Klssfaludi şi Va­
găsească tonul în realizarea Lucas — Vatei'e, interpretat a constituit-o Nicolae Cariar, lectivul de artişti amatori, a cesar întreţinerii drumuri­ sfnt mecanizate intr-o proporţie destul de lentin Sabo, căroră li se adaugă în­
spectacolului. O distribuţie de Alexandru MahuHuov şi interpretul rolului Geronte. reuşit să Imprime spectaco­ lor, precum şi multe lucrări mare. Ih prezent, arborii un mal slut do- treaga masă a constructorilor, se
îngrijită, cu interpreţi capa­ Llviu Mantia, cunoscuţi şl â- care, după o pauză de cîţiva lului linia indicată de autor. dc folos obştesc care vor bortţi şl fasonaţi cu securea şi jOagărul ca străduiesc Să realizeze şl aici Un A-
bili să acopere rolurile ce preciaţi de spectatori din ani în activitatea artistică, a O notă bUnă pentru pasio­ înfrumuseţa localităţile lor. fit urmă cu ciţivă ani, ci cu fierăstraie me­ v«ns apreciabil. Cu toţii sint dor­
le-au fost încredinţate, im montările anterioare. reuşit să creeze un personaj natul colectiv âl Teatrului Tolalizînd valoarea sume­ canice, modeme şi productive. nici să thttmpinc Conferinţa Naţio-
ritm viu, antrenant, specific Aflîndu-se Ia primul rol, tipic, datorită atenţiei cu popular din Cugir, căruia îi lor votate pe anul 1968 In ultimii ani s-au îmbunătăţit mult rtftlu a partidului cu rezultate cit măi
spectacolelor de comedie, o I*io Banciu. interpreta Lucin- care şi-a studiat rolul Şi a urăm cit mai multe succese pentru executarea lucrărilor condiţiile de trai ale forestierilor, (.a l.F. buric în muncă.
montare cu remarcabile preo­ dei. n adus în scenă atît ti­ indicaţiilor regizorale pe ca­ în noua stagiune. edilitar - gospodăreşti, ele Orăştie, de pildă, s-âu construit pentru
cupări îh ceea ce priveşte ca­ miditatea caracteristică vîr- re le-a urmat întocmai. A. CAZAN depăşesc 217.000 lei, cu muncitorii forestieri 70 cabane conforta­
drul scenic ca şi gruparea responsabilul Comitetu­ 14.000 lei mai mult deelt tn bile. Parte din ele slut din cărămidă şt au Spre „com orile
personajelor, un lăudabil e­ steî, cît şi doza de energie în Ceilalţi interpreţi. Vaslle lui de redacţie al Cen­ acest an. dte tm etaj. Majoritatea cabanelor slut
fort in descifrarea caractere­ expunerea punctului de ve­ Merculă, Olîo Scherwan, Va- trului de rariioficare IANCOVSKY ALEXANDRU coMpartfhtehCate fh dormitoare, magazii
lor, a montării replicii, sint dere la alegerea soţului. Rl- sile Chira şi IMonel Cuşbescu, Cugir îACOniC! PETRU pentru păstratul alimentelor şi uneltelor adfncu!ui“
corespondent! de lucru, bucătărie, cameră dc uscat mre
şi hfroU. Dormitoarele alt paturi cu saltele
tapisate, pe care sfiit aşezate cu gust cear­ -Pe panoul întrecerii socialiste de
şafuri albe şi pături groase. Peste tot, or­ la E.M. Ghclar, locurile fruntaşe sint
ocupate in aceste zile dc brigăzile
ZOOTEHNIA REGIUNII IN CONTINUA DEZVOLTARE pe care-l au la dispoziţie in mod plăcut care croiesc drumul spre noile locuri
dinea şl curăţenia sfnt prezente.
Forestierii de ăzi folosesc timpul liber
dc muncă. Nume ca Petru Ocjan, Ia-
Si util. La l.F. Orăştie există o brigadă ar­ cob Griiber, Nicolae Ualica, Ioan
tistică de agltaţtc, o formaţie de dansuri Hăncş, Poescu Teodor, au devenit de
şi un taraf care prezintă periodic în par­ mult cunoscute pentru strădania de
a spori viteza de înaintare spre co*
Întinsele suprafeţe de chete programe artistice. Brigăzi ştiinţifice morilo adiucului" — ne spunea şeful
păŞUni şi pajişti natUht- fdrmatc din. cadre cu studii superioare Ic
Urmărind transpunerea vorbesc muncitorilor despre anumite pro­ exploatării, in cursul lunii noiem­
In viaţă a sarcinilor Congre­ ie oferă mari condiţii bleme interesante din Viaţa cotidiană, fn brie numalv In palmaresul agendei
pentru continua dezvol­
sului al lX-lea al P.C.R. re­ tare a zootehnici — ra­ timpul liber, forestierii de Ia cdtâ M0 lec- lor au fost înscrişi intre CB şl 230
feritoare la dezvoltarea in­ mură de bază a econo­ turcază reviste şi cărţi de literatură. în­ ml. Avansări in galerii şl suitori.
tensivă şi multilaterală a a- miei agrare din regiunea treprinderea disphnînd, de circa 15 biblio­ Se apreciază că „tnergind astfel, Ia
gricultuiîl, ţăranii coope­ noastră. Folosind, din ce teci volante cu peste 1.400 volume Pentru finele trimestrului IV, numărul total
ratori d!n regiunea noastră (ii ce mai bine aceste ei se organizează atidff«f muzicale, vizio­ de metri liniari realizaţi pe exploa­
au dobindit an dc an în­ Valoroase resurse natu­ nări de filme hi parchete şt excursii. tare va fl dc patru oH mai mare de-
semnate succese. rale, cooperativele agri­ cît In primul trimestru*4.
Prin organizarea judi­ cole dc producţie reu­ L. DEMETER GH. C.
cioasă a producţiei, folosi­ şesc să sporească dc Ia
rea metodelor ştiinţifice de un an la altul numărul
lirănire şi îngrijire a ani­ de animate $1 sQ le mă­
malelor, şeptelul de anima­ rească productivitatea.
le proprietate obştească nu­ Acesta este Vinul din ne­
mără astăzi 60.380 bovine, secatele izvoare de ve­ Metode de mare
mai bine dc 136.200 ovine, nituri care fne să crească
20.180 porcine şi aproxima­ continuu valoarea zlltl-
tiv 38.370 păsări. inuhCă.
Creşterea rentabilităţii In foto: una din ne­
sectorului zootehnie este in­ număratele Cirezi dfc în asigurarea furajelor
fluenţată în mâstiră hotă­ vite crcSCUtc de cObpcra-
râtoare şl dc productivita­ tlvcie agricole.
tea ahiinalclor. Cunoscîn- O datA cu noua formă de arabilă de 443 hectare din care put pe 10 hectare, iar apoi am
du-sc abest lucru, s-au în­ organizare a agriculturii de 323 sint destinate producerii dublat Această suprafaţă: Pro­
treprins măSUrl eficiente stat, fermei mixte Miercurea furajelor, necesare celor 407 ducţiile bune de 40—60 tone
de Creştere a producţiei pe In clişeul de jos tîteva din exemplarele livrate dc unită­ i-a fost atribuită o suprafaţă vaci cu lapte şi 93 capete ti­ obţinute la hectar an de an.
cap de ahimal, reallzlnt)U-se neret. Avem nevoie anual de asigură necesarul de suculente
astfel în numai 10 luni de Izvorul nesecat ţile cooperatiste din regiunea noastră pentru export. 3000 tone masă verde şi 3000 la Un preţ scăzut.
zile o producţie medie de tone suculente. Necesarul de Pentru a ilustra cît mal bine
1.225 litri lapte pe cap de masă verde îl acoperim prin rentabilitatea guliilor furaje­
vacă furajată, permiţlhd în ti ..lilioanelor cultivarea de plante furajere
acest fel livrarea la fondul (orz, lucernă, trifoi şl mozâre). re faţă de porumbul siloz, pre­
de stat a unei cantităti de „Marfă calitatea iilllia" — aşa a apreciat delegatul fir­ In baza experienţei acumu­ zentăm mai jos un tabel cu
12L691 hectolitrii. mei italiene „2erbi*‘ — tinerelul bovin îngrăşat in rCgiUncâ late dc-a lungul a 16 âni de datele comparative întră cele
Pe drumut obişnuit al va­ noastră. Şi nu fără temei. Rezultatele de ta îugrâşătoriile producţie, am introdus în cul­ două culturi obţinute de-a lun­
lorilor şt realizărilor do- nou înfiinţate in unităţile cooperatiste din rOgiUhttl Hune­ tură, guliile furajere. La înce­ gul ultimilor patru ani :
bindite se înscriu şi cele doara au început Să fie cUrtoscuto atlt In ţară, cit şi jtl Sirăl-
2.500 tone came de bovine ninate. Pe vagoanele Cărc transportă utarfo calitatea intila"
şi 1.100 tone carne porcine Scria RUmaniâ. Locul dc expediere: Pricaz, Simcria, Miercu­
livrate statului şi prin a că­ rea, ApoldUl de SUS. OrăŞtîe. Doar cileVa din unităţile Care Producţia Preţ de Albumină
ror valorificare s-a obţinut au tradus in fapte recomandările Biroului pâVhlail&ht ăl Cultura medie în cost/t. Unităţi digeMlbi-
uu venit de 10,130.000 lei. Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de kg/ha nutritlve/ha lâ/hă.
Ca să se ajungă la aces­ Producţie, cu privire Ia organizarea îngrăşărli tineretului
te rezultate a fost necesară
fertilizarea unei suprafeţe taurin. Porumb 21.000 146 4.200 84.000
de 14.000 hectare păşune, Însufleţiţi de rezultatele ce se pot ob|Ine, ţăranii coope­ siloz
! îmbogăţirea gamei furaje- ratori, acel oameni care priit hărnicia şi priit elanul lor au
stors păitihltului roade bogate, au făcut din acest sectof
1 lor valoroase şl a calităţii un Inepuizabil IzvOr de venituri. Gulii 45 000 184 3.850 180.000
’ accslora. S-au extins mult furajere
în ultima perioadă con­ Prin creşterea sporului alinte de ia 406— h* de grame la
strucţiile zootehnice, ajun- 1.200 grund ei au ciştigdt valori no). fcsie ceea ce se nu­
meşte valorificarea superioara a furajelor grosiere şl creş­
gîndu-sc in prezent la 720 terea veniturilor băhestt aie membrilor cooperatori: in ReieSe că producţia de gulii dâcinoaselor de nutrit în «v *
grajduri, 214 saivane, 166 ob(inută la hectar este dublă fel ca acestea sâ ocupe jum
adăposturi pCnlru porcinei aceasta ascensiune a Izoinzilor, ei au ridicat continuu greu­ faţă de recolta de porumb si­
tatea medie de livrare de la 160 Ur, etl era tu 1603, ia iJfil
şi 60 liale dc păsări. kg tn acest an. S-a reuşit astfei ca pentru prima <tia re­ loz iar cantitatea de albumină rate din. suprafaţa destinul*
furajelor suculente. Pe line.
Realizările înfăptuite ex­ giunea Hunedoara să livrele la export 069 capete tineret digestibîlă este cu 210 la sută gulii vom mai cultiva şi $'
primă de fapt hărnicia ţă­ mai mare. clâ furajeră. Vom putea a»*
ranilor cooperatori din re­ taurin. Dacă mai adăugam aici şi ce) BiîBtl vitei predaţi Ia Cultivîncl gulii furajere şi in-
giunea noastră, concretizată i.r.i.c. cu o greutate medie de 240 hg, aflăm tare este !» sîlozînd o parte din legumi­ fel asigura cantităţi duble de
furaje Suculente de pe âcee ;i
vorui celor peste fil;200,06tf lei venituri obţinute din valori,
în creşterea valorii zilci- noase am putut substitui din suprafaţă şi vom crea poslii
niuncâ şi a nivelului dc ficarea tineretului bovin, o parte din aceasta suma a revenit hrana animalelor suculentele litatea extinderii culturii r!*
trai al cooperatorilor şi o cooperatorilor sub forma de prima pentru export, acelora acide, eu nutreţuri phoaspelc
exprimă veniturile obţinu­ care pun suitei pasiune, adevărata dragoste in meseria dc creînd in acest fel posibilitatea leguminoase, nutreţuri atît de
crescător de animale.
necesare în alimentaţia va>
te din această ramură şi a La baza tulUror acestor rezUltiilc sta Organizarea judi­ ridicării producţiei de lapte şi lor cu lapte.
căror valoare se ridică Ia a îmbunătăţirii pixxresUlui de
cifra dc 55.100.QC0 Iei. cioasă a procesului dc producţie şl folosirea metodelor ştiin­ reproduci iei
ţifice de creştere, ingrijirc şi furajare a animalelor. Ing. KLOCHNER S1EGFRJ1)
Pentru anul viilor, ne-ain şeful fermei Miercurea
i propus să extindem cultura ră- dc la I.A.S. Apoldul dc Su