Page 110 - Drumul_socialismului_1967_12

DRUMUL SOCIALISMULUI Sim bătâ 30 decem brie 1967

ALE C OMUNI S T UL UI

Profunzime ştiinţifică,

9 9 '
capacitate pedagogică, SM P E R S P E C T I V A

un înalt simţ politic
D I N A M I C I I

In lumina sarcinilor ce decurg din docu­ fi de exemplu automatizarea transportului pe
mentele Conferinţei Naţionale a partidului verticală, automatizarea instalaţiilor de aera.i, ^t«l- —=— ---- — --- --- ■----;----:——— :--------- i— .r,— ~-,iik.--r»i40
în legătură cu pregătirea unor cadre de spe­ automatizarea instalaţiilor de evacuare a a­
cialişti cu bună pregătire profesională şi poli­ pei etc. ; tovarăşul conf. dr. ing. Ion Marian,
tică — no-n declarat conf. dr. ing. Nicolae este iniţiatorul elaborării unor studii impor­
Leţu, prorector al Institutului de mine Petro­ tante legate de soluţionarea transportului
şani — rolul comuniştilor în învâţâmintul continuu în condiţii de subteran, indicarea ce­ E X I G E N Ţ E L O R
superior capătă dimensiuni mai largi, o în­ lor mai adecvate soluţii pentru eliminarea aşa-
semnătate mult mai deosebită. Comuniştii din nunutelor strangulări din transport.
invătămîntul superior se găsesc în faţa unor In afară de faptul că sint principalii promo­
cerinţe complexe şi anume receptivitatea faţă tori în ridicarea nivelului ştiinţific, comuniştii
de tot ceea ce este nou în ştiinţă şi tehnică, din rîndul cadrelor didactice ale institutului
capacitatea pedagogică de a şti să transmită se dovedesc, în acelaşi timp, principalii anima­
tinerei generaţii în mod foarte ordonat şi ex­ tori care antrenează masa de studenţi spre o
plicit aceste realizări ştiinţifice şi totodată să activitate ştiinţifică ordonată. îndrumă cercu­
dispună de un înalt simţ politic. In actuala rile ştiinţifice studenţeşti, coordonează i>n ma­ In orînduireo noastră -- a- cu unele persoane din condu­ te înapoiate, caro se dedau nomice — evidenţiată şi in listă sint tot mai rare, nu a­
etapă de dezvoltare a economiei naţionale, re număr de proiecte de diplomă în cadrul că­ râta tovarăşul David Maniu. cerea un'tăţji, a sâvirşit o încă la fapte antisociale face documentele Conferinţei Na­ vem dreptul să le cocoloşim
rora se rezolvă o serie de probleme majore pe 1 procurorul şef al oraşului
a societăţii noastre, ei trebuie să cunoască bi­ care le ridică industria minieră. Ei sînt de a­ serie de nereguli în dauna a­ necesară menţinerea mereu ţionale a P C R. — care con­ ci, dimpotrivă sîntem datori
ne sarcinile de partid, şâ aibă o clarviziune semenea participanţi activi la diferite congrese Petroşani — atitudinea îna­ vutului obştesc. Deşi amenin­ trează a vigilenţei revoluţio­ sideră că apărarea avutului să le combatem pînâ la com­
asupra evoluţiei social-economice şi politice a şi sesiuni ştiinţifice, cu prilejul cărora prezin­ intată faţă de promovarea ţat cu mutarea, acest mem­ nare, cultivarea combativită­ obştesc şi activitatea de pre­ pleta lor lichidare. Pozitiv în
tării, să fie capabili să evite orice confuzii, şâ tă lucrări care interesează masa de specialişti. legalităţii şi apărarea avutu­ bru de partid a persistat în ţii şi intransigenţei faţă «Ie venire şi combatere a atinge­ acest sens este faptul că or­
aibă capacitatea de a elimina tot ceea ce Aceste cadre didactice se bucură de un mare lui obştesc constituie una din demascarea Şi dovedirea ne­ orice manifestare antisocială rilor aduse acestuia ar apar­ ganizaţiile de partid, pun tot
este perimat, învechit din expuneri, să şţ;e să prestigiu în rîndul studenţilor şi al cadrelor laturile esenţiale ale noului regulilor comise de şeful de — premise ale dezvoltării tot ţine numai organelor de stat. mai des în discuţie şi sanc­
revizuiască un program de curs, să disece ma­ didactice, pentru că întrunesc înalte calităţi profil moral-spiritual al ce­ sector abuziv, care ulterior a mai ferme a unei Iqfgi opinii Caracterizind acest fenomen ţionează pe linie de partid
lor ce muncesc. Printre trăsâ-
manifestările neglijente ale
terialul bibliografic pe care îl consultă Şi, politice, profesionale şi morale, şînt oameni l turile definitorii ale comu­ unor angajaţi prin care se J
printr-o interpretare personală a acestui ma­ care nu se mulţumesc cu performanţele, cu nistului aş menţiona cinstea, aduc pagube avutului obştesc
terial sâ-I adapteze la condiţiile dezvoltării realizările la care au ajuns, ci se străduiesc in corectitudinea, demnitatea, înainte ca aceştia să a.îui
actuale a tării noastre şi astfel să-l expună. permanenţă să se aulodepâşească, nu-şi precu­ responsabilitatea sporită pen­ Atitudine înaintată faţă de in faţa instanţelor judeci
Un domeniu important în activitatea do peţesc eforturile, nervii, capacitatea pentru tru apărarea, păstrarea şl reşti.
învălâminţul superior este munca de cerce­ ridicarea continuă a nivelului lor profesional dezvoltarea avutului obştesc, Mal există printre memb
tare ştiinţifică, avînd în vedere că această şi politic, pentru a se situa în primele rînduri pentru întărirea onnduirii de partid şi unii dintr-acei -
formă de activitate ridică considerabil nivelul în acţiunile iniţiate de partid. Dacă tovarăşii socialiste. Organele de stat — din fericire puţini la num<
conţinutului ştiinţific al prelegerilor şţ toto­ menţionaţi au ajuns la obţinerea unor rezulta­ procuratură, miliţie, instanţe — care, la adăpostul acest
dată contribuie la rezolvarea problemelor te biine în toate domeniile activităţii lor, acest judecătoreşti — primesc un legalitatea socialistă şi calităţi, deşi vinovaţi de <
majore pe care )e reclamă procesul de pro­ lucru se datoreşte asimilării în mod creator a ajutor preţios din partea co­ miterea unor fapte sanc
ducţie. Aş menţiona oq pozitiv faptul că în ca­ documentelor de partid, strădaniei de a aplica muniştilor şi a altor cetăţeni nate de lege. în relaţiile
drul institutului nostru comuniştii so strădu­ zilnic în practică indicaţiile care se dau pe li­ cinstiţi, in demascarea şi do­ organele de cercetare sr
iesc ca la nivelul fiecărei catedre să creeze nie de partid. vedirea faptelor cu caracter nifestâ arogant, sfidâto
o tradiţie în munca de cercetare ştiinţifică. Conferinţa Naţională a partidului a pus in antisocial. In practica noastră apărarea avutului obştesc cercînd să le inducă în
Astfel, la catedra de maşini miniere, tovarăşul faţa comuniştilor cjin institutele de învăţâmînt de urmărire penală întîlnim re sau recurgînd la to
conf. dr. ing. Tibeiiq Iliaş, decanul Facultăţii superior sarcina deosebit de importantă de a tot mai frecvente exemple de intervenţii Şi p.
contribui la pregătirea mult mai temeinică a
de mine, se străduieşte să imprime o Jinie viitorilor specialişti, astfel ineît aceştia să fie care evidenţiază aceste înalte fost judecat şi condamnat. de masă împotriva oricăror negativ la oraşul nostru tre­ pentru a scăpa de răsp;
proprie de cercetare a catedrei, în scopul buni cunoscători ai profesiunii pe care şi-au însuşiri moral-politice ale In momente dificile pentru atingeri aduse valorilor soci­ buie să arăt că au existat şi re sau a beneficia de o
găsirii celor mai adecvate tipuri de organe de ales-o, ca intr-un timp scurt de la absolvirea comuniştilor. Recent, s-au organul de cercetare, din ale protejate de lege. Ce ne cazuri cînd unii factori de pundere micşorată.
tăiere, care să poată fi adaptate condiţiilor de institutului să poată fi folosiţi cu un randa­ prezentat la organele de mi­ punctul de vedere al proba- puteţi spune ca membru do conducere s-au dedat chiar la Asemenea mentalităţi şi u
zâcâmînt din tara noastră ; în cadrul catedrei ment sporit în conducerea sectoarelor produc­ liţie şoferul Ion Crivăţ de la ţiunii, depoziţiile upor mar­ partid rare vă desfăşuraţi acte de acoperire a unor sus­ titudini sint profund dăună­
l.C.O. Petroşani, membru de
de matematici, tovarăşul conf. dr. Wilhelm tive ale industriei, să fie principalii promo­ tori. membri de partid, ca activitatea în organele Pro­ trageri. Un director dc la o toare deoarece pot crea im­
Kecs, decan al Facultăţii de electromecanică tori în introducerea tehnicii noi, a metodelor partid şi taxatoarea Ileana Butnarii Tonei — muncitor la curaturii, despre răspunderea mare unitate din Valea Jiu­ presia falsă că ar exista două
minieră este promotorul aplicării teoriilor înaintate de muncă, în organizarea ştiinţifică Fuiu, utecistâ, aducînd o T.C.M.M. Petroşani. Sabâu şi preocuparea cadrelor din lui, pentru a scâpq do răs­ justiţii, că legea nu ar fi una
geantă conţinînd 18.1R0 lei,
plasticităţii şi elasticităţii în minerit, pentru a producţiei şi a muncii. Răspunzînd acestei uitată în autobuz de o casie­ Carol. recepţionez la I.C.R.M. economie în această dirccţjc? pundere pe un infractor — şi aceeaşi pentru toţi cetă­
interpretarea fenomenelor fizice care au loc în sarcini, membrii de partid din Institutul de ră neglijentă. Un alt membru şa. au adus importante cla­ — Fără îndoială, caracte­ cercetat pentru sustrageri de ţenii indiferent de calitatea
deformările rocilor la diferite adincimi ; to­ mine sînt hotârîţi sa-şi organizeze activitatea de partid, tovarăşul Ion Gri- rificări în cadrul unor dela­ ristica esenţială este şi aici materiale — a „confecţionat1* o sai) poziţia lor socială şi de
varăşul conf. dr. ing. Profir Degerata, şeful în aşa fel, îneît absolvenţii institutului nostru pidări de valori mari, contri­ răspunderea tot mai sporită, adeverinţă prin care .legali­ partid. Combaterea unor ase­
catedrei de electromecanică, antrenează co­ gorescu a demascat cazul u­ buind la rezolvarea justă şi atitudinea sănătoasă. Trebuie za" sustragerea. Chiar dacă menea atitudini trebuie şâ şe
lectivul catedrei în vederea rezolvării pro­ să poată fi utilizaţi cu un randament sporit nui fost şef de sector la I.L.L. operativă a cazurilor respec­ avută în vedere însă şi ati­ asemenea cazuri care vin în facă cu toată fermitatea, ne-
blemelor legate de automatizarea principale­ atît în activitatea de producţie cît şi de cerce­ care. profitînd de relaţiile tive. tudinea greşită a unora din contradicţie flagrantă cu le­ admiţînclu-se nici o toleranţă
lor procese tehnologice din subteran, cum ar tare şi proiectare a unităţilor miniere. neprincipiale pe care le avea — Existenţa unor elemen­ conducătorii unităţilor eco­ gea şi cu etica noastră socia­ sau pasivitate în acest sens.

iniţiativă şl receptivitate în DEMNI DE TRADIŢIILE DE

rezolvarea cerinţelor maselor W

înfăptuirea măsurilor de s-au construit şcoli în toate ceea ce h se spune, ci dau LUPTA ALE ÎNAINTAŞILOR
însemnătate excepţională e- satele, iar acum se ridică o dovadă de multă iniţiativă,
Jaborate de Conferinţa Na­ şcoqlâ generală în centrul de se străduiesc să rezolve e­
ţională a partidului — spu­ comună. El a desfăşurat o xemplar sarcinile. De exem­
nea tovarăşul Viorel Răceanu. muncă neobosită pentru a plu, tehnicianul Constantin
preşedintele Comitetului e­ convinge cetăţenii, ca prin Chiuia, de la secţia de sis­ Mi-am dat seama din acti­ despre natură şi societate, depini dc tradiţiile înaintai
xecutiv al Sfatului popular o- eforturi proprii să realizeze tematizare a oraşulîîi, a sa­ vitatea c|e fiecare zi — spu­ despre viaţă, însuşirea sarci­ lor, iudepiinhuhi-şi cu
râşenesc Hunedoara — ridi­ aceste obiective, mobilizîn- crificat mult din timpul său nea tovarăşul Clemente Ne­ nilor cc decurg dirţ progra­ minunea lor.
că cerinţe sporite faţă de lu­ du-i la sporirea contribuţiei liber pentru întocmirea do­ grul, secretarul Comitetului mul elaborat do partid în fie­ Conferinţa Naţională
crătorii din aparatul de stat. voluntare şi la efectuarea cumentaţiilor necesare unor $ orăşenesc de partid Petroşani care etapă a construcţie) so­ partidului, subliniind impor­
pune in faţa lor necesitatea lucrărilor. De asemenea în întreprinderi, instituţii, şcoli — că există o preocupare cialisto le dă posibilitatea să tanţa cultivării stăruitoare a
de a fi înarmaţi cu o temei­ toate satele s-au construit că­ şi unităţi comerciale, a venit creşcîndâ pentru cunoaşterea vadă lucrurile în nerspecţjvâ, noilor trăsături cqre se for­
nică pregătire politică şi ideo­ mine culturale şi s-a introdus cu numeroase sugestii şi pro­ şi înfăptuirea politicii parti­ să so convingă că idealul |qr mează împ.qţriva ideologiei
logică, competenţi în proble­ electrificarea. puneri pentru rezolvarea pro­ capătă o expresie fidelă îo străine. împotriva vechilor
mele de care răspund, cunos­ In secţia de gospodărire co­ blemelor de sistematizare, a dului, nu numai dţn partea concepţii, a arătat că pc mă­
cători ai politicii partidului, munală a sfatului popular o- prezentat comitetului execu­ membrilor de partid, ci Şi a ţelurile politicii partidului. sura desâvîrşini construcţiei
receptivi la cerinţele maselor. râşenesc, lucrează inginerul tiv, din proprie iniţiativă, majorităţii cetăţenilor. Ca­ Inţeiegind politica partidu­ socialiste, pe măsura apropie­
Fiind în permanent contact Gheorghe Radu, şeful secţiei peste 20 de schiţe privind a­ racterul tot măi general pe lui ei văd identitatea deplină rii dc comunism, dăruirea
cu oamenii muncii care soli­ şi tehnicianul Constantin Ve­ menajarea şi dotarea locuri­ care-1 ia această atitudine între această politică Şi nă­ pasionantă pentru cauza co­
cită lămurirea şi rezolvarea sa. Gospodărirea Hunedoarei lor de agrement. nouă in rezolvarea sarcinilor zuinţele lor şi de aceea sînt munismului, conştiinţa res­
celor mai diverse probleme, — oraş în continuă dezvolta­ Avem desigur şi neajun­ de producţie şi a îndatoririlor hotârîţi sâ facă totul pentru
lucratorul din aparatul de re, in care se ridică in per­ suri. Unii lucrători de la sec­ sociale este şi o consecinţă a înfăptuirea ei. Tocmai prin a- ponsabilităţii pentru sociela-
le. iniţiativa, gindirea şi com­
stat trebuie şâ fie capabil să manenţă noi blocuri şi alte ţia financiară a oraşului nu faptului că oamenii muncii ccasta comunistul devine un petenţa ştiinţifică, morala
dea soluţii practice, corespun­ edificii sociale — nu este un se dovedesc destul de exi­ sînt influenţaţi pozitiv, sînt exemplu pozitiv pentni colec­
zătoare. şă cunoască temeinic lucru uşor. Aceşti tehnicieni genţi faţă de propria lor ac­ mobilizaţi dc exemplul pe tivul în eare-şi desfăşoară înaintată, normele superioare
de convieţuire socială, subor­
legile, hotărîrile organelor de au depus o muncă stăruitoa­ tivitate, nu manifestă în toa­ care-l constituie comuniştii în activitatea ; prin aceasta se donarea interesului personal
partid şi de stat, instrucţiu­ re pentru mai buna gospodă­ te cazurile suficientă preocu­ toate împrejurările — în pro­ explică şi prestigiul de care
nile pentru aplicarea lor şi în rire şi înfrumuseţare a oraşu­ pare pentru aplicarea corectă ducţie, în societate, în fami­ se bucură majoritatea mem­ cehii general, capătă o tot
acelaşi timp să fie un om al lui, au sacrificat mult din a instrucţiunilor şi dispoziţi­ lie. Astăzi întîlnim pretutin­ brilor de paţ-tid. puterea lor mai mare însemnătate, devin
muncii practice, sa evite cu timpul lpr liber în susţine­ ilor, dau dovadă de comodi­ deni asemenea oameni, care de mobilizare a oamenilor tot mqi importante forţe mo­
pricepere activităţile birocra­ rea acţiunii caic s-a încheiat tate şi lipsă de receptivitate prin întreaga lor conduită de­ muncii la realizarea sarcini­ trice de progres.
tice, hirtiîle şi adresele inu­ prin plantarea în toamna a­ şi operativitate în rezolvarea monstrează că trăiesc potrivit lor trasate <je partid. De mul­ Ţinînd seama de aceste ce­
tile. cestui an a 15.000 pomi şi ar­ Unor probleme ridicate de înaltelor precepte ale mora­ te ori am 3vUt prilejul să rinţe, comitetul orăşenesc,
In decursul activităţii, în buşti ornamentali, s-au preo­ cetăţeni. lei comuniste, că acestea aud simpli muncitori spu- comitetele de partid şi birou­
aparatul nostru de stat s-a cupat de întreţinerea străzi­ Faţă de asemenea oameni le-au devenit proprii. Iată, în nînd despre unul care a să- rile organizaţiilor de bază din
format un mare număr de lu­ lor şi drumurilor, h staţiilor trebuie să manifestăm mai producţie, oamenii nu privesc vîrşit fapte deosebite în mun­ Valea Jiului dau o intensita­
crători cu trăsături moral- de autobuze, de alimentarea multă exigenţă, să depunem prqblemele pur şi simplu din că sau care ş-a remarcat te tot mai măre eforturilor
politice sănătoase, care în cu apă. au adus o însemnată eforturi pentru educarea lor. punct de vedere pecuniar. A- pnptr-o comportare ireproşa­ peptru îmbogăţirea cunoştin­
ţelor
pentru
dezvoltarea
Echipa de mineri condusă de Nicolae Gabor. din sec­ toate împrejurările dovedesc contribuţie la realizarea prin Incompetenţa, lipsa de răs­ deseorî ei uită de acest lu­ bilă : „De bqnâ seamă, cuta­ conştiinţei comuniştilor şi ce­
ţia Brâdişor a 1. M. Barza, este fruntaşă de cmc; ani con­ o înaltă conştiinţă şi răspun­ muncă patriotică, a unor lu­ pundere, indolenţa faţă de cru pentru că ceea ce-î con­ re este membru de partid*. lorlalte categorii ai oameni­
secutiv. In anul 1967 acest succes a fost continuat. Un dere. Aş reţine atenţia citi­ crări în valoare de peste 4 cerinţele cetăţenilor sînt in­ duce la rezultate mai bune Faptul că ei apreciază oame­ lor muncii. Ne dăm seama eâ
mare merit al obţinerii acestor performanţe de. muncă îi torilor ziarului cu cîtevn e­ milioane Ici. compatibile cu calitatea de este dorinţa de a răspunde nii pq care nu-i cunosc, nu în această direciie trebuie
xemple. Preşedintele Sfatului Comuniştii din aparatul de lucrător in aparatul de stat. unei cerinţe sociale puse de
revine lui Nicolae Gabor, care s-a dovedit a fi un bun or­ popular al comunei Topliţa, stat se deosebesc de alţi lu­ partid, de statul nostru. după nume ci după faptele muncit încă. Mai avem mem­
ganizator şi conducător al activităţii cotidiene. Dumitru Preda, a depus e­ crători şi prin faptul că nu Trebuie să avem mereu în I(i această ordine de idei aş lor. atribuind celor mai buni bri de partid carp nu se si­
vedere ideea des subliniată în
IN FOTOGRAFIE: Vi-1 prezentăm pe şeful formaţiei forturi deosebite pentru dez­ fac numai ceea ce intră strict Conferinţa Naţională a parti­ vrea să subliniez că în Valea calitatea de comunist, consti­ tuează în toate împrejurările
tuie o dQvadă a marii autori­
pe locul cuvenit, iui consti­
împreună cu ajutorul său. voltarea social-edilitnrâ a lo­ în cadrul atribuţiunilor de dului : „omul potrivit la lo­ Jiului membrii de partid ma­ tăţi, a înaltului prestigiu de tuie întotdeauna cel mai bun
calităţii. In ultimii cinci qni serviciu, nu se limitează la cul potrivit". nifestă o preocupare sporită care se bucură în faţa mase­ exemplu. Ifentru a schimba
pentru a-şi ridica nivelul de lor partidul nostru, membrii aceasta stare de lucruri este
cunoştinţe generale şi nive­ săi necesap să se acţioneze — *
lul profesional. Majoritatea Valea jiului se bucură de după părerea mea — în două
A celor înscrişi la completarea o bogată tradiţie revoluţiona­ direcţii: pe de o parte, în
Cînd mă gîndesc la calita­ membrilor de partid, din ori­ studiilor de cultură generală, ră. pe-a lungul deceniilor, in munca ideologică pentru ri­
tea de comunist — spunea CEEA CE SE CE ce domeniu de activitate, spo­ de liceu, o ocupă membrii de acest centru proletar s-a for­ dicarea nivelului de cunoştin­
tovarăşul Nicolae Aiftipcăi, resc foarte mult. Rolul lor în partid. Aceasta reflectă do­ mat un puternic spirit de ţe. prin îmbunătăţirea conţi­
şef de brigadă in sectorul V producţie şi în viaţa socială rinţa lor de a învăţa, de a iupt?i pentru progres, pentru nutului învătămîntului de
al minei Lupcni — îmi apar creşte neîncetat. A fi comu­ cunoaşte mai mult pentru a mai bm.e- Combativitatea re­ partid care trebuie să cores­
întotdeauna în minte figurile nist, este cea mai înaltă dem­ deveni olt mai folositori so­ voluţionară a comuniştilor, a pundă pe depljp sarcinilor ce
membrilor de partid din or­ gătire, toţi comunişti) din or­ cut să înţeleg că a deveni co­ ceau ei înşişi. Am avut astfel, nitate umană cietăţii. Cred că însuşi faptul oamenilor muncii din acest
ganizaţia noastră de bază, şi ganizaţia de partid m-au aju­ munist trebuie să am ceva în în orice împrejurare, modelul Iată de ce, acum la numai că la primirea în partid se bazin carbonifer- ş-a afirmat pe revin în elapa actuală,
iar pe de altă parte în cadrul
mai ales. ale lui Ioan Aslqu şi tat cu căldură, s-au apropiat plus faţă de ceilalţi mineri : spre care şâ tind, exemplul doi ani de activitate în rîndul acordă atenţie atragerii celor cu vjgoare CU prilejul grevei
Viclor Butnarii. Faptul este sufleteşte de mine, mi-au dat să fiu în primele rânduri în pe care sâ-l urmez. $i cred că comuniştilor, cînd mi-a reve­ mai buni dintre cei mai eroice din a minerilor activităţii dc z\ cu zl prin
transformarea adunărilor do
firesc. Eu am devenit, mem­ sfaturi. Cînd greşeam, nu tre­ indeplinirca sarcinilor dp acesta este mot'vul pentru nit şi mie încrederea de a buni, constituie o premisă a dip Lupenl şi a numeroase partid în adevărate şcoli de
bru de partid acum doi ani. ceau cu vederea, ci mă criti­ producţie, să sţâpincsc cu te­ care în conştiinţa mea, cali­ pregăti doi tineri, pe Gheor­ formării comuniştilor ca oa­ alte acţiuni de ciaşâ. pentru educarfl partinico, prin re­
înainte de a cere organizaţiei cau tovărăşeşte, cu intenţia, meinicie meseria de miner, să tatea înaltă de comunist se ghe Eftimoiu şi Nicolae Cris- meni cu cele mai înalte tră­ răsturnarea regimurilor tre­ partizarea mai justă a sarci­
de bază să fiu primit, m-am desigur, do a mă îndrepta. învăţ mereu tot ce-i nou, să asociază, se confundă cu fi­ tea. care şi-au manifestat do- fi sături morale. Prin încadra­ cute, pentru condiţii mai bu­ nilor, priotr-Q îndrumare şi
străduit să-mi îndeplinesc Am apreciat la ei mai mult. am iniţiativă, să fiu modest gurile acestor membri de i'ipţa de a deveni membri de rea în învăţămîntul de partid, up coptrol mai calificat şi
sarcinile cît mai bine, să am toerpai acest lucru, pentru că şi corect în relaţiile cu orta­ partid destoinici, pe care îi partid, mă străduiesc. prin prin antrenarea la îndeplini­ ne de viajâ- Aceste tradiţii, printr-o exjgepţă mai mare in
o comportare corectă în mun­ mi-am dqt seama că vor sin­ ci), în familie Ş) in societate, stimează întregul colectiv. tot ce fac şi spun, să urmez rea sarcinilor obşteşti, ei reu­ sînt continuate pe o treaptă ceea pe priveşte răspunderea
superioară- In condj(iilo actu­
că şi în afara ei, adică m-am cer să mă aiute şă devin un să fiu exigent cu mine şi cu Documentele Conferinţei pî'Ida celor care, la rîndul şesc să-şi îmbunătăţească cu­ alei etapo a deşâvîrşirij con­ pentru medul »n care mem­
ceilalţi tovarăşi, să fiu duş­
pregătit conştiincios, cu emo­ muncitor de nădejde, un co­ man neîmpăcat cu lipsurile. Naţionale a partidului acordă lor, m-au pregătit pe mîne. noştinţele, sâ-şî perfecţioneze strucţiei sqcialîsţe comuniştii brii de partid îşi duc la în­
ţie şi bucurie pentru acest munist adevărat. Ioan Aslău o atenţie deosebită calităţii Este aceasta o mare mîndrie, personalitatea, să înţeleagă din Valea JiillNj Si din în­ deplinire aceste sarcini-
moment crucial din viaţa şi Victor Butnarii s-au apro­ . Sfaturile acestor doi comu­ de comunist. In noua etapă a dar mai ales o mare răspun­ mai profund conţinutul poli­ treaga noastră paţrie. dove­
piat de min* mai mult pa ţoţi nişti, mi-au mers întotdeauna
mea. ceilalţi. Ei mi-qu explicat la inimă. De ce ? Pentru că dezvoltării societăţii noastre dere. Sper să mă achit cum ticii partidului. Formarea dind o înaltă responsabilitate Anchetă realizată de
pentru mersul înainte al în­
In această perioadă de pre­ Statutul partidului, m-au fă­ ceea ce mi-au recomandat fă­ sarcinile şi răspunderile trebuie de ea. concepţiei marxist-leninîstc tregii societăţi se dovedesc
C MAGDAL1N