Page 111 - Drumul_socialismului_1967_12

Sîmbâtă 30 decembrie 1967 DRUMUL SOCIALISMULUI 3

Dezbaterea cifrelor de plan
pe 1968 la mina Lupeni — Dezbaterea sarcinilor de pian pe anul 1933
cea mal mare exploatare car­ £* Jklţid MiSiM « « ^ ' 4
boniferă din Valea Jiului — a
fost dominată de un puternic x x m & rm u m m m m * #
optimism, care îsl are Izvorul tate mrntA tu tu ro r f* ** -
In rezultatele importante obţi­ La cea mai mare fk * m * k*( „ i a m t& ri &m $**
nute de colectivul minei in
acest an. Extragerea peste ® « â ^ $ i t ^ î U e ' ^
plan de la începutul anului 'ala w opecgtisl dx COtmm
şi pinâ In prezent a unei can­ f i w « w < î 8fc8 ( © toatei, agrwlmm&M
tităţi de aproape 65000 tone de carboniferă din Valea
cărbune cocslflcabil, depăşirea
Indicelui de productivitate
planificat cu 6,1 la sută, obti-
nerea unei economii la preţul
de cost de 0.227.000 lei, reali­ ttonale Importanta cantitate de Astfel, 100.000 tone de căr­ tehnlco-organizatorlce pe anul leo valorificării din plin a re­
zarea volumului planificat la 1.630000 tone cărbune cocsi- bune vor fl extrase din aba­ 1968. zervelor dc care dispune mi­
lucrările de pregătiri şl Inves­ flcabll. Caracteristica acestei taje frontale cu tăiere si În­ Sînt prevăzute, de aseme- na. Trebuie pus accentul pe
tiţii, — slnt realizări care si­ creşteri consta In faptul că ea cărcare mecanizate. Din aba­ neo, măsuri concrete privind folosirea din plin a capacităţii
tuează mina Lupeni In fruntea va fl obţinută exclusiv pe sea­ taje susţinute metolic vor li nivelarea unor porţiuni de maşinilor de încărcat în sco­
celorlalte exploatări miniere ma sporirii productivităţii mun­ extrase 770.000 tone de cărbune straie în vederea creării con­ pul creşterii vitezelor de a­
din Valea Jiului. cii, care In anul 1968 va fi cu iar în galerii se prevede În­ diţiilor pentru extinderea aba­ vansare in galerii, a hnveze-
lor în
abatajele frontale —
cărcarea mecanizată a 28.000
Aceste realizări materiali­ 72 kq pe post mal mare ca In mc de steril. tajelor frontale dotate cu e­ utilaje care în prezent sînt
zează munca dîrză, dinamis­ acest an. lemente de susţinere de cel incă slab folosite
mul şi hotărîrea colectivului Sarcini mobilizatoare cu­ Căile de realizare a aces­ mal modern tip. In 1968 la mi­ Se impune o preocupare sus­
minei Lupeni de a fl in pas prind st ceilalţi Indicatori ai tor obiective, reflectate de na Lupeni va fi introdusă o ţinută pentru îmbunătăţirea
cu actualele exigente ale dez­ planului. Sc prevede o redu­ planul M.T.O. pe anul 1968. nouă combină do mare randa­ calităţii producţiei, deoarece
voltării economiei socialiste. cere a consumului de mate­ sînt o mărturie a perseveren­ ment. Tot aici se va intro­ în acest an mina a fost pena­
Ele constituie o bază trainică rial lemnos de la 29,9 rac/1.000 tei cu care cadrele tehnice ale duce, pentru prima oară în lizată cu aproape 20000 tone
'a succeselor pe care colecti­ tone în acest an la 28,4 exploatării sînt hotărîte să pă­ Valea Jiului, transportul pe cărbune ca urmare a depăşirii
vul minei Lupeni e hotărtt să mc/1000 tone In 1968. Aceas­ şească pe calea progresului galerii ni benzi de cauciuc. procentului de cenuşă. Ingine­
le obţină în realizarea preve­ ta Impune, paralel cu extinde­ tehnic. Organizarea ştiinţifică Se va extinde procedeul de rii Petrescu Marin, Pctruţe
derilor mult sporite ale pla­ rea largă a înlocuitorilor lem­ a producţiei şi a muncii, folo­ umecl'nre a stratelor în vede­ Viorel au făcut propuneri
nului pe noul an. nului la susţinerea lucrărilor sirea eficientă a fondului , de rea combaterii prafului şi pentru folosirea din plin -a
miniere, o gri i A deosebită, timp, extinderea mecanizării creşterii productivităţii în a-
Prezentlnd sarcinile de plan procesului de extracţie a căr­ bataic Iar pentru îmbunătăţi­ dotării tehnice a minei.
pe 1968, Inginerul Cirlperu Vn- pentru gospodărirea materia­ bunelui. introducerea cu con­ rea aeralulul vor fi puse în Pe bazo experienţei pozitive
sîle, şeful exploatării a arătat lului lemnos. obţinute în acest an, s-a cerut
că pentru noul an se prevede Exigente sporite sînt reflec­ secventa a tehnicii celei mal funcţiune noi statii de venti­ ca prin intensificarea eforturi­
o creştere a volumului pro­ tate de o serie de Indicatori noi şl folosirea el eficientă — latoare. lor in direcţia organizării şti­
ducţiei de cărbune cocslflca­ meniţi să ridice nivelul teh­ constituie trăsături caracteris­ Numeroşi participant! la inţifice a producţiei şl a mun­
bil de 40.000 tone fată de ni­ nic al producţiei, si pe aceas­ tice ale planului de măsuri discuţii au subliniat necesita- cii să se asigure îndeplinirea
velul anului 1967. Astfel, mina tă bază să asigure obţinerea ritmică a planului la toate lo­
Lupeni va livra economiei na- unei productivităţi ridicate. curile de muncă. îmbunătăţi­
rea asistentei tehnice, întări­
rea disciplinei în producţie, a
a fondului de timp va contri­
i\VWk^ tinereşti grijii pentru folosirea din plin
bui la sprijinirea
brigăzilor
rămase sub plan. Ridicarea la
nivelul planului a brigăzilor
Numeroşi tineri din raio­ lectare a metalelor vechi râmase în urmă, al căror pro­
nul Sebeş, râspunzînd che­ Cantitatea de fier vechi cent se ridică în prezent pe
mării organizaţiilor U.T.C.. pentru oţelării predată de exploatare la 25 la sută, lepre-
au participat în anul 1967 către tinerii din raion, s-a zintă o importantă rezervă de
la diferite acţiuni de mun­ ridicat la 130.000 kg, cu creştere a productivităţii mun­
că patriotică. Ei au reuşit 25.000 kg moi mult decit cii, de sporire a volumului pro­
să planteze peste 75 000 pu- s-au angajat. ducţiei de cărbune. ÂBi«tiri$Me de virare
leţi pe 18 ha din fondul fo­ In fruntea acţiunilor pa­ Dezbaterea sarcinilor de
restier, să cureţe şi să în­ triotice s-au situat tovarăşii plan pe anul 1968 a reflectot
treţină 1 500 ha păşune, să loan Besoî, de la întreprin­ hotărîrea minerilor, ingineri­ O.C.L. Produse industriale Deva vinde autoturismele rămase
amenajeze parcuri şi baze derea de mecanizări şi lor şi tehnicienilor minei Ln- disponibile prin H.C.M. 1598 şi pentru alte categorii de salariaţi
sportive. Numai la sistema­ transporturi forestiere, Ma- peni de a asigura Industriei ce nu au fost prevăzuţi în anexa la hotărîrea de mai sus.
tizarea parcului „Arini" din ria Giurgiu de la Fabrica siderurgice cantităli sporite du
„Sebeşul", Petru Barbu de cărbune cocsîfic.nbi 1. Pentru informaţii suplimentare, adresaţi-vă Ia telefon 23 86
Sebeş, tinerii au prestat In Fabrica de hîrtie Petreşti,
peste 15 000 ore de muncă Paraschtva Cibu din Daio, 1. B R A N E A Deva.
patriotică. Elena Crişan din Cîlnic şi
Rezultate bune s-au obţi­ mulţi alţi tineri. (IOAN DA-
nut şi în activitatea de co­ NAlLA, corespondent). ele sâ nu simtă in hrana lor
IZVORUL zilnică diferenţa dintre vară
şi iarnă
1.550 hectolitri lapte înseam­
nă pentru oamenii de aici pro­
gram de lucru de 10 ore. cu
complex comercial Călătorim de-a lungul Mu­ Există multă bogăţie şi bu­ ca principal izvor de belşug. deşteptarea la ora 4, înseam­
nă asigurarea unei îngrijiri şi
reşului. Colindăm dealuri şi năstare aici. O fermă zooteh­ Tradiţia, pentru ei înseamnă furajări „cum scrie la carte",
la Alba Suliia cimpii hunedorene. Ochiul, au­ nică model, cu grajduri spa­ strădanii, de luni şi ani de înseamnă muncă, sudoare şi
zul şi simţul nostru se învio­ ţioase, alezate la marginea co­ zile, strădanii de a produce dăruire, transmisă din tatâ-n
rează sub priveliştea nouă, o­ munei. dau impresia unui car­ mîine mai mult deeît ieri şi fiu.
După cum ne informea­ rie, răcoritoare şi frizerie, ferită de panoramicul unei tier nou. fn ele îşi găsesc a- deeît astăzi. Adăugind acumu­ Zootehnia s-a „înscris" sâ
ză Direcţia comercială re­ va întregi reţeaua comer­ agriculturi înnoite. Sub cerul dâpostul vaci de rasă — Băl- lărilor noi şi noi valenţe, spo­ participe în acest an la for­
gională, zilele acestea a fost cială a acestui oraş contri­ sănătos de decembrie mai vi­ ţalâ Românească — de o să­ rind mereu sursa izvorului, marea venitului global al coo­
recepţionat la Alba fulia buind la o mai deplină sa­ brează încă aurul viu al grî- nătate prosperă, asemeni unor ei au scris o adevărată istorie perativei cu 665.000 lei, dar a
un modern complex comer­ tisfacere a cerinţelor popu­ nelor şi surîsul galben al po­ maşini vii de fabricat lapte, a „riului alb". O istorie care realizat mai mult de 754.000
cial. In prezent .se mon­ la; ici. rumbului crescut în «acest sol de unde se alimentează cister­ începe în 1964 cu o produc­ lei. Numai din valorificarea
tează mobilierul adecvat. Pină la sfîrşitul acestui aluvial, în care Mureşul Uie na aula Cq de la un nu de ţie marfă de 280 hectolitri. laptelui cooperatorii au obţi­
Noul complex, compus ah, unitatea dc răcoritoa­ leneş ocoluri în curmeziş, dîn- lapte, al cărui debit zilnic nu „Cooperatorii au scris pagină nut un venit de peste 260.000
din magazin alimentar cu re va fi dală în folosinţă, du-ţi impresia că vrea să ză­ poate fi măsurat cu şişlarul şi după pagină, ajungînd ca as­ lei, cu 74.000 mai mult decit
autoservire, cu raioane do restul unităţilor magazinu­ bovească o clipă şi sâ-(i vor­ cupa ci cu hectolitrul. Uriaşe tăzi să totalizeze 1550 hectoli­ anul trecut.
piine, carne, produse lac­ lui urtnind a fi puse Ia dis­ bească despre .lucruri, tradiţii şire, din cele mai valoroase tri lapte producţie marfă. Scriind aceste cifre am în­
tate, zaharoase, mărfuri poziţia cumpărătorilor in şi oamenii acestor meleaguri. furaje, silozuri încurcate, ma­ Cu laptele recoltat în acest ţeles meritul mare al organi­
prcambalate, o unitate fie primele zile ale lunii ianua­ Cu vorba lui domoală îţi „şop­ gazii cu hrană îndestulătoare an Ja cooperativa din Vinţ zării care a ridicat activitatea
legume şi fructe, tutunge­ rie. teşte" că aici, la Vinţul de Jos, — arată că e vorba de un s-ar putea alimenta timp de cooperativei la viaţa şi stilul
Artă populară. Tindcu cu motive geometrice din ţinutul la cooperativa ale cărei holde prosper sector zootehnic. In 15 zile întreaga populaţie a de muncă asemănător unei în­
Haţegului. mănoase şi dealuri roditoare această geometrie nouă, anul Hunedoarei, ar putea funcţio­ treprinderi industriale. S-au
ii străjuiesc malurile, s-a curent a adus un nou obiec­ na fără întrerupere, la întrea­
născut un izvor nou — un iz­ tiv. o maternitate model care statornicit aici principii sănă­
vor al veniturilor băneşti — întregeşte peisajul, dîmlu-i o ga ei capacitate de producţie, toase : planificare clară, disci­
plină strictă, control conştiin­
că în anul, la capătul căruia ne izvorul „liiilui alb". formă mai desâvirşită. Fabrica de produse lactate Si- cios şi o deosebită grijă pen­
meria, timp de 5 zile Pentru
^f)a noua treaptă aflăm. In întreprinderile regiu­ unităţi glăsuieşte că cea mai te toate aceste bunuri, sînt a ajunge aici, oamenii gospo­ tru om. Intr-un euvînt, o fe­
Cartea de vizită a acestei
Atotputernici şî stâpîni pes­
nii Hunedoara s-au
cheltuit
bră creatoare de la inginer la
pentru procurarea de diferite
echipamente, utilaje, antido­ mare producţie de grîu, po­ oamenii. Aceşti gospodari pri­ dari a‘u asigurat animalelor preşedinte, brigadier Şi cres­
nutreţuri bune, in
cantităţi
cător de animale.
turi ete, necesare protecţiei şi
*
rumb şi lapte
/*
din
ff •
e /
a tmpi m int ai igienei muncii, peste 80 milioa­ Alba s-a realizat aici. raionul cepuţi, cărora le-a intrat în îndestulătoare, de siloz, fîn- găsit aici un mediu optim pen­
a
înţelepciunea colectivă
tradiţie creşterea animalelor.
trifoi şi porumb, în aşa fel ca
ne lei, că, In aceeaşi perioadă,
pentru pensii de boală, aju­ tru soluţionarea celor mai bu­
toare dc naştere şi lehuzie etc, ne metode de lucru in ridica­
rea producţiei şi a bunăstării
încă o zi şi vom rupe ulti- 25.000 tone oţel, 35 000 tone la­ data dc 23 decembrie — data au fost consumate mai mult de oamenilor.
90 milioane. Circa 16.000 oa­
itiM filă din calendarul anului minate finite, 70.000 tone mi­ îndeplinirii planului anual la meni ai muncit au fost trimişi Se simte aici, in cooperati­
1967. Azi, dc ziua Republicii, nereuri de fier, 50 milioane construcţii-montaj. Cu peste 10 prin sindicate in diferite sta­ va de la Vinţul de Jos o res­
* in tem în măsură să spunem kWh de energic electrică şi zile mai devreme au raportat ţiuni balneo-cliinalcricc, cu bi­ piraţie caldă, umană a vieţii
realizarea sarcinilor anului in
t u inima deschisă că înfăptu­ cantităţi importante de alte curs constructorii întreprinde­ lete dc odihnă şi tratament. noi. în care oamenii harnici,
ind neabătut tot ceea ce înţe­ produse. rii de construcţii forestiere, Sînt doar cîteva cifre, lapidare pricepuţi in ale zootehniei, cu
leptul conducător — Partidul P e ansamblul industriei întreprinderii dc construcţii in aparenţă, dar care se reco­ dragoste pentru animtnle, aşa
— a hotărît, am urcat o nouă regiunii planul produc­ mandă dc l*< sine. cum sînt îngrijitorii Ioon
treaptă spre culmile mult do­ ţiei globale pc 1967 a drumuri. Întreprinderii regio­ Albu, Iacob Trăscâianu, Ni-
derii dc construcţii iryiustrialc M
rite ale împlinirilor. Ca dc fie­ fost îndeplinit cu 8 zile mai nale de electricitate, întreprin­ ăsurată în zeci şi sute colae Bura şi loan Barbu, a­
care dată, miile dc minori, si­ devreme. Pînă la data dc 23 dc niii de tone de cerea­ duc prinosul muncii lor unei
derurgici, constructori de mă­ decembrie, „sfîrşitul de an‘‘ a metalurgice Curţir, şantierelor le. legume, fructe sau cauze majore — aceea de a da
lini, lucrătorii de pe şantierele fost jubilat dc peste 20 de co­ hidro Valea Jiului, Encrgo- alte produse, activitatea lucră­ viaţă documentelor de partid
si ogoarele regiunii noastre au lective de muncă. Pe lista a- l'aroşeni şi Energo-metan De­ torilor dc pe ogoarele regiunii şi de stat privitoare la ridica­
adăugat obolului lor, noi stră­ eestora se aflau siderurgiştii de va. Succese dc mare însemnă­ a fost rodnică şi in privinţa rea ponderii zootehniei in an­
luciri. la Hunedoara, minerii din tate în salba realizărilor au în­ ridicării ponderii zootehniei samblul producţiei agricole.
Munţii Poiana Rusca şi din scris, de asemenea, realizatorii în ansamblul producţiei şi ve­ — Ceea ee am dobîndit pî-
N imic nu poate spune mai Munţii Apuseni, de la l.M. De­ obiectivelor siderurgice de la niturilor obţinute clin agricul­ nâ acum, nu e decit o funda­
şi
mult despre elanul
hărnicia oamenilor din va. colectivele Uzinei „Victo­ Hunedoara şi noii centrale ter­ tură. Numai în cooperativele ţie, o bază solidă pentru pro­
«agricole efectivele de animale
atlJncul minelor, din fabrici şi ria" din Călan, Exploatării mi­ moelectrice de la Mintia. au sporit, faţă dc începutul a- ducţia viitoare, la cate vom
uzine decit strădania pentru niere Lupenî. Uzinei chîmico- luiliu, cu circa 1.500 de bovine, adăuga Jună de lună, an de
ca acest al 20-lea an de Repu­ metalurgicc Zlatna, Fabricii de D espre noua treaptă urca­ 0.000 ovine, peste 2 000 por­ an, valori noi — ne-a mărtu­
blică să fie cit mai bogat şi produse refractare din Alba tă pe drumul împliniri­ cine. risit Pompilîu Dicu, inginerul
m*i rodnic. Dăruirea de sine, lulia. Fabricii de hîrtie din lor vorbesc însă cu tot
flacăra vie a întrecerii desfă­ Petreşti, „Sebeşul" din Sebeş alîta convingere milioanele dc Un rezultat lăudabil au în­ cooperativei.
şurate de-a lungul celor 12 şi multe altele. lei cheltuiţi pentru co cei ce registrat mecanizatorii din ce­ Este o apreciere ce cores­
luni, dorinţa de a îmbogăţi ne­ oate dc multă vreme muncesc — făuritorii tuturor le 5 S.M.T.-ttri. Planul anual punde intru totul strădaniilor,
contenit palmaresul succeselor P contribuţia celor care bunurilor — să lucreze in con­ dc lianlri h fost îndeplinit de hărniciei, dăruirii şi pricepe­
înainte
către toate unităţile
■u adus cu ele realizarea unei împletesc dantelării dc de sfîrşitul lunii noiembrie, c-
producţii globale cu peste un schele şi betoane penlru a diţii cit mai bune şi să se bu­ rii cooperatorilor, în care îşi
miliard lei mai mare dec«t in înălţa noi fabrici şi uzine, con­ cure din plin de roadele mun­ xeeutindu-se peste prevederi are adevăratul izvor „rlul
■nul trecut. Printre darurile strucţii social-eulturalc, la cii lor. Ce poate spune mai lucrări «agricole echivalente cu întreprinderea lorestlera Haţeg, In drum spre beneficiari, lemnul „răpit" pădurii din alb".
vele mai de preţ aduse patriei îmbogăţirea buchetului de rea­ mult în acest sens, deeît faptul mai mult de 45.000 hectare a- Exploatarea Lala a sectorului Baiu Mare, suportă o atentă selecţie şi sortare din partea
râtură normală.
muncitorilor echipei conduse dc Traian Sicoc.
Foto : V. ONOIU
de ziua el, se înscriu depăşirea lizări oferit patriei n-a fost a- ŞT. CRĂCIUN
prevederilor anuale cu peste lît de substanţială ca în acest
4tH) milioane Iei la producţia an. Pe ansamblul regiunii „re­
marfă vîndută şi Încasata, velionul lor" a ovul loc încă la % uşoara românească ; 14.OS Concert de
prinz : 15 15 Laureaţi ai celui dc al Te! eviziune
VflI-lea Concurs republican al forma­ Lim§ 1
Pesrfru fi S B ip U ţiilor arliilice de amatori : )6.li Concert
dio opere : 16.45 De la „Nusa* la ,.Li-
liana* — muzicâ usnară : 17.40 Radio-
publicitate ; 16.10 ..Mîntlră larJ, cn o ianuarie 1963
a e r blică; 19.00 „Ecran snnor" — mucică Sîmbăfă 30 ^ lS.00 Moj Gciîiî ?... Prtztnl ! — Emi-
iJo floare* — folclor poetic dnpre Repu­
u«.o.ira ; IT.SO Versuri închinate Repu­
$ I m E R I 4 besc („Patria”) ; Robii („Flacăra"] ; ţiţi populară distinşi eu titluri : Ale blicii : 20.00 Transmisiunea concertului jîunc de Crifa Pctruja fi Tntiana Şire-
orchestrei simfonice * Filarmonicii de
teanu. Vtriuvi (i muzieS He Nlna Caj-
Dirijor Miliai
stat „Genrge F.ncscu",
sian ; 19.00 Interpreţi preferaţi dc mu­
Sîmbăfă OEOAGÎU-BAI : Feriţi-v*. ootnmubi- vandru Gioruţă, Nieu Slăneseu, (liotă RredicCiinu Dirii'jnil corului D. D Bn- decembrie tcari ; m,4* Teatru în studio : „Cerul
19.30 Telejuroalul dc
zică populară :
fer In prngram : uvcrtur.n „î.eonora 3*
Sindba-J
CUGIR :
marinarul
Iul i
Rudărcanu : 15.00 Anul XX al Repu
(„Muncitorime”) ; Oglinda ci> dona feti' blicii ; 15,20 Ideea de Rcoublică în li ti Simfonis e IX-a în re minor de Be nu exişti1', de Al Mircdan ; 20.15 Fil-
ANGAJEAZA DE URGENŢA : 30 decembrie („7 Noiembrie”) ; SEBEŞ : Singur pc lentura românii: 16 55 ..Ţara-nlreagă-n efhoven : 22 OH Album Inldorie : 2S.07 16.0(1 M;ndră-i viaţa-n sa I Is noi mu) artistic : „Vacanţa' — producţie a
lume (.,Procesul”) : Casa dio Montevi­
Voci. nrrbeVrc. melodii ; 1,00 Muzică
sărbătoare" — cintece ţi jocuri : 17.10
studiourilor engleze cu Cliff Riehard ;
deo („Scbeţol") : APOLDUL DE SUS : Atcn(iunc. părinţi!; 17,3(1 Poemul siov dc dans. Muzică populară românească ; 18.SO Lj 21 35 Selecţiuni «Jin programul «Je Re­
ţaie păţi ae o excursie. Emisiuoe-con
— sef serviciu contractări şl achiziţii ; Pentru un pumn de dolari : Al.DA IU- fonic „Cîntarea României'1 de Matei So- curs pentru tineretul ţcolsr ; 19.S0 Tcle- velion (1) : 23,50 Telejurnalul dc noap­
MA : A>np»cnla („Victoria") ; Sa-mi fa­ cor ; (3,00 Anul XX al Republi­ te ; 24.0(7 închiderea emisiunii
jurnolul de seară ; 19,50 Odă Republi­
— şef serviciu C.T.C. laborator; C inem a ceţi una ca «sta („2.'î August”) : TEIUŞ : cii : 18 15 Cnleidoseop munca! : 20Tj cii. Emisiune «le versuri ; 20.05 Tete-
— şef secţie la F.P.L. Petroşani; Compartimentul ucigaşilor : ZLATNA : Radio-magarin sportiv ; 20,30 Maeştri cnciclopedia ; 21.00 Cîntecul in imagini ;
Comisarul X : HATLG : RclaneazS-tc. si artei interpretative rco>âneţti : Nicn V rem ea 21,20 Film artistic : Dacii ; 23.05 Tele­
— biolog. dragă : BRAD : Jandarmul I» Ne*r Ine Jlerlca: 2100 La balul de sîmbâtă jurnalul de coapte : 23.20 Telesport :
Yorl< ; II.IA : Recompensa. seara : 22.30 Moment poetic. Cintare 23,30 Închiderea emisiunii Harfi 2
DEVA : Cine călârejte un ligru (ci­
CONDIŢII : studii şi stagiu conform anexei IV din nematograful „Patria”) ; Secerişul roşu României socialiste ; 22.35 Mutică de FENTKU 24 ORR
dans.
H.C.M. nr. 1033/1960. („Arin") : SIMERIA : Faraonul — se-
.i«Te I r II : HUNEDOARA : Viata la Radio PRO GRAM UL TI Vrem* umedo. cu cerul acoperit Tem ianuar.e1968
rajtcl („Constructorul”) : Cum să (uri 7.4.5 „Tara tnea. Republica* — emi por.sr vo' efidea precipitaţii sub forma
— mecanici auto, categoria VI—V III; un milion (,,Flacăra") ţ Un (nsi pentru «iune de cintece }i jocuri ; 8.00 Revista de lapo'itâ ţi ninsoarr. Vîn! slab. pinâ Duminică 31
la potrivit, din lectorul
nord-ves!
— sudor autogen şi electric ; ToliruW (..Sîderorgishil”) : TELIUC : melodiilor vesele ; 8.35 Cintece ţi jocuri Temperatura In ujnară scădere, maxi­ 18,00 Cint ti joe fo (oală ţara Mu­
Secretul cifrului ; PETROŞANI : O la­
— fochişli cazane stabile (autorizaţi). tă fericita („7 Noiembrie”) ; Testamen­ PROGRAMUL I de pe întinsul patriei ; 9,50 Miniaturi mele v0r li cuprinse intre I fi 2 grade zicâ populari românească : 18,SU Film
tul incaşului („Republica”) : LUPENI : S.00 Anul XX al Republicii ; 6.25 Mo­ de estradi ; 10,10 Teatru erurt Pre­ iar minimele î-itre minus 4 ţi minus I decembrie pentru copii : „Vacanta lui Bonifacm'j
CONDIŢII : şcoală profesională sau calificare la lo Maiorul (i moerlen („Coltaral”) •, VUL­ ment poetic, interpretat oe George Cal- miera ! „Cîntecul Jianului*, poem dra­ k’fAd. 18,50 De U Revelionul tineretului Re­
cui de muncă. CAN î Zodia fecioarei ; I.ONEA : Omul boreanu ; M.Sfl î.a microfon, melodia matic pe motive folclorice, de Titel PENTRU URMĂTOARELE IO.00 Pentru copii : Pofliti la circ ! : portaj filma» ; 19.90 Telejurnalul de
preferată ; P 30 Unda veselă ; 1(1,50 Cin-
seară ; 19.45 După Revelir<i.
ivmisiune
care l-a ucis pe Liberty Vnlancc („7 tcce pioniereşti : il.OO Anul XX al Re- Cnnstantinescu ; 11,00 Program smtinut 10.-40 Să ridem cu Stan ţi Rrao ; i l .05
— gestionari pentru produse şi materiale. Noiembrie") ; Căutătorii de aur liul'ltrii : 11,30 Melodiile Bucureştilor; de Fanfara repreientntivă a Armatei ; 2 ZILE Cinîec nou de bucurie — muzică popu­ de varietăţi Transmisiune (ţin .Studioul
oe eoncertc ol Radiolcleviriunii. In pau­
12.00 Maeştri ai artei interpretative ro­ Vreme în general închisă ţi umcilâ lară rcm3nejsci; II,40 Concert simfo­
din Arhansni („Minerul”) ; RAR- 11,15 Dn*Re-Mi pentru copii ; 11,40 ,,1'e ză t Desene animate; 22.15 Select iun i din
Informaţii suplimentare se pot da la sediul între mâneşti: Petre Ştelănescu-Goangâ; 12.55 Temporar va oinge slab. Vînt slab din nic ; 15,20 închiderea emisiunii de di­ programul de Revelion (II) ; 2315 Ţc|e.
BATENI ; Serbările cătănie ; O- Intilnirc cu melodia populară ţi inter­ drumul marilor victorii* — emisiune dc sectorul nord-vest. Temperatura in uşoa­ mineaţă ; 21,30—4,30 Program special : jurnalul de noapte ; 23,30 închiderea c-
prinderii, telefon 29. RAŞTIE : Omul pe eare-1 iu­ pretul preferat ; l-t,15 Interpreţi «Ic mu­ ciotece ; 13.00 Pagini alese din muzica ră scădere. Ceaţă locală. „Revelion I9GS*. misiunii.