Page 112 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 112
DRUMUL SOCIALISMULUI Sîmbătă 30 decembrie 1967
/ — ' ----------------------
înapoierea în C apitală
M ANIFESTĂRI CONSACRATE a tovarăşului
C orneliu M ănescu
ANIVERSĂRII REPUBLICII
Vlnert după-amtază s-a îna ministrul petrolului, Pompillu
MOSCOVA (Agejrpres). blicii Socialiste România la cultural naţional tunisian, $1 poiat în Capitală tovarăşul Macovei, preşedintele Comite
Corespondentă de la Sil Budapesta, a oierlt o gală Emilian Manciur, însărcina Corneliu Mănescu, ministrul a- tului de Stat pentru Cultură
viu Podină : La Casa prie- de filme. tul cu afaceri a. I. a) Re facertlor externe, preşedintele şl Artă, George Macovescu,
tonieî popoarelor din Mos Au luat parte Szarka Ka- publicii Socialiste România celei de-a XXJl-a sesiuni a prlm-adjunct al ministrului a
cova a avut loc la 29 de roly, locţiitor al ministru la Tunis, precum şi repre Adunării Generale a O.N U. facerilor externe, adjuncţi al
cembrie n adunare o re lui afacerilor externe, sl al zentanţi al Secretariatului La sosire, pe aeroportul Bâ- ministrului afacerilor externe,
prezentanţilor oamenilor te personalităţi ungare. Au de Stat pentru Probleme neasa, eu venit în Intîmplnare funcţionari superiori din acest
muncii din capitala sovie participat, de asemenea, şe Culturale şl Informaţii, al tovarăşii Gheorghe Rădulescu, minister, ziarişti.
tică, consacrată celei de-a fii unor misiuni diplomatice Secretariatului de Stat pen vicepreşedinte al Consiliului
20-a aniversări o procla şi alţi membri al corpului tru Afacerile Externe, mem de Miniştri, Alexandru Boabă, (Agerpres)
mării României ca republi diplomatic. bri at corpului diplomatic, CUBA. — Vedere din golful Havana
că. Adunarea a fost orga oameni de artă, ziarişti.
nizată de Comitetul orăşe BAGDAD. — însărcinatul A luat parte, de aseme
nesc Moscova al P.C.U.S., cu afaceri a. I. al României nea, delegaţia de cineaşti CIPRU
Uniunea Asociaţiilor sovie la Bagdad, Nicolac Neacşu. români formată din criti Evenimentele din Laos şi Cambodgia
tice de prietenie şi relaţii a ţinut o conierlnţă de pre cul de artă Florlan Potra şi
culturale cu ţările străine. să in cadrul căreia a pre actorii Gilda Marinescu şl Liderii populaţiei turce au for
Asociaţia de prietenie so- zentat realizările obţinute . Vlclor Rebengluc. VIENTIANE 29 (Agerpres). rate 20 de arme grele şi o patrioţii au făcut aproximativ
vieto-românâ, Consiliul Cen de poporul român In cei 20 Agenţia V.N.A., citind postul cantitate însemnată de echi 100 prizonieri.
tral «1 sindicatelor, C.C. a| dc ani de la proclamarea GENEVA — Ambasa de radio Patet Lao, anunţă pament militar. Un mare nu
Komsomodului şi Ministe Republicii. dorul Republicii Socialiste mat un „guvern provizoriu" că forţele patriotice laoliene LONDRA 29 (Agerpres). —
rul Culturii. Expunerea a fost ascul România in Elveţia, Vaslle au ocupai oraşul Toum Lani, măr de soldaţi inamici au de Guvernul cambodgian a închis
tată cu Interes de numeroşi zertat
SOFIA. — Cu ocazia ce Dumitrescu, a ţinut jot sea NICOSIA 29 (Agerpres). — clamat în cadrul primei sale din provincia Savannaket (su sediul misiunii sale diplomatice
le! de-a 20-a aniversări a ziarişti irakieni, care au fă ra o conferinţă de presă, cu Agenţia France Presse anunţă şedinţe o constituţie provizo dul Laosului). în urma unei Agenţia France Presse a a- din Londra, pentru a protesta îm
proclamării Republicii, Ni- cut aprecieri la adresa po prilejul aniversării a 20 de câ ziarele de limba turcă din rie, cuprinzând 19 articole. In bătălii angajate încă la 12 nunlat ulterior că forţele pa potriva faptului că Anglia nu
colae Blejan. ambasadorul liticii României. ani de Ia proclamarea Re Cipru ^u publicat vineri un co constituţie se prevede câ gu decembrie. 70 de soldaţi din triotice laoliene vii reocupat recunoaşte actualele frontiere
României la Solia, a oferii La ambasadele Republicii publicii. municat prin care se anunţă vernul provizoriu îşi va exer rîndul forţelor armate ale Si localitatea Muonq Phnlane, ale Cnmbodgici. Pentru acelaşi
un cocteil urmat de o gală Socialiste România din Bue- Au participat numeroşi că liderii populaţiei turce din cita competentele până dnd motiv, quvernul cambodgian
de filme româneşti. nos Alres şl Montevideo au reprezentanţi at principale, Cipru au constituit un „gu constitutiv cipriota din 16 no grupării politice de dreapta, din centrul Laosului, la est de şi-a retras în două r inel uri
Au participat Ivan Po- avut loc conferinţe de pre lor ziare elveţiene, Institu vern provizoriu". Acesta va iembrie 1960 (care proclamă printre care şi un comandant, Savannaket. Citind surse in personalul său diplomatic din
pov, locţiitor al ministrului să consacrate celei dc-a tului (internaţional al pre desfăşura o activitate inde Independenta Ciprului) va fl au fost ucişi. Au fost captu formate, agenţia relatează că Londra, în 1963 şi în 1965.
afacerilor externe, Ivan Go- 20-a aniversări a procla sei, ataşaţi de presă, oa pendenta de cea a guvernului pusă integral in aplicare.
lomecv, locţiitor al minis mării Republicii, cu prilejul meni de artă şi cultură. Insulei, prezidat de Makarios. Imediat după anunţarea for
trului comerţului exterior, cărora însărcinaţii cu afa Fazii Kuciuk. fost vicepre mării guvernului provizoriu tw a • BOC I P VT;f i I
oameni de artă, ştiinţă şl ceri a. i. at Republicii So VIENA. — Cu prilejul şedinte al Republicii Cipru, turco-ciprlot, preşedintele Ci
cultură, reprezentant! ai u cialiste România au vorbit celei de-a 20-a aniversări a şi-a asumat funclta de pre prului. Makarios, a convocat o La „Groote Shurr“ Ziarul „The Financial Times" a publicat
nor instituţii Şl orqanizaţii despre politica Internă $1 proclamării Republicii, am şedinte al „guvernului provi şedinţă extraordinară a Consi o ştire polrivit căreia între Agenţia de stat
din capitala R. P. Bulgaria. externă a ţării noastre şi basadorul român Ia Viena, zoriu", iar Rauf Denktash, ca liului de Miniştri. pentru turism din Cehoslovacia „Ccdok"
Au luat parte, de aseme despre realizările obţinute Gheorghe Pele, a organizat re trăieşte în prezent la An se fac noi pregătiri
nea. şefi şl membri ai misiu de poporul român in cele o conferinţă urmată de un kara, a fost desemnat ca vice şl Compania americană pentru construirea
de hoteluri a fost semnat un acord în haza
nilor diplomatice acreditaţi două decenii. cocteil pentru membrii co preşedinte ai acestui guvern. ANKARA 29 (Agerpres). — CAPETOWN 29 (Agerpres). — căruia la Praqa se va construi un hotel care
la Sofia, ziarişti bulgari şi La Bucnos Alres a avut loniei române din Austria. Purtătorul de cuvînt oficial Purtătorul de%cuvînt al Minis Echipa de medici sud-africani care
corespondent! al presei loc. dc asemenea, o gală de Ambasadorul a vorbit des al acestui guvern a precizat terului de Externe turc v de a realizat pentru prima dată în lume va face parte din reţeaua „Intercontinen
străine. iilme documentare româ pre însemnătatea fn viata că el va administra toate sec clarat că formarea „guvernu transplantarea unei inimi la om se tal Hotels Corporation".
poporului nostru a procla
De construirea hotelului se vor ocupa
TEHERAN. — Cu prilejul neşti. mării Republicii. toarele locuite de tnrciî-cîprioti lui provizoriu" turc din Cipru pregăteşte pentru o nouă operaţie. organizaţiile cehoslovace. „Intercontinen
de pe Insulă, respinqînd tot
reprezintă „o reorganizare e-
celei de-a XX-a aniversări TUNIS. — In cinstea ce odată ideea unul „stat în stat". feotuatâ de comunitatea turcă Dc data aceasta va fi supus ope tal" va acorda ajutorul tehnic, iar „Towcr
a proclamării Republicii, lei de-a XX-a aniversări a PHENIAN. — La coo Este vorba, a spus el, doar de raţiei Philip Blaiberg, în vîrstă dc 55 International" va furniza un credil.
sa
ambasadorul României Ia proclamării Republicii, la perativa agricolă „Prietenia „o fuzionare a serviciilor exis în ce priveşte propria care de anî, care se află internat în stare
structura.
reorganizare
Teheran. Pavel Silard. a ţi „Casa culturii" din capitala coreeano-română" din Sam- tente lntr-un singur organ", vizează exclusiv problemele foarte gravă h spitalul „Groote
nut o conferinţă de presă, Tunisiei a fost Inaugurată bon a avut Ioc o adunare ceea ce nu implică „nici crea privind această comunitate". Shurr".
la care au participat nume săptămlna filmului româ festivă consacrată celet rea unul guvern separat, nlct El v adăugat că „nu se aduce Soţia lui Blaiberg a declarat că
roşi ziarişti Iranieni şl co nesc, sub auspiciile Comite de-a 20-a aniversări a pro proclamarea unul stat sepa nici un prejudiciu tratatelor speră câ operaţia de transplantarea
respondenţi străini. tului cultural naţional tuni clamării Republicii. A luat rat turco-ciprlot". Intemotionole prin care este inimii va avea loc în următoarele
In seara aceleiaşi zile. sian şl ale Ambasadei ro cuvîntul Kim Neî On, pre. In ciuda acestor precizări, creată Republica Ciprului st săplămîni „Cu cît va fi mai devreme,
televiziunea Iraniană a con mâne. Cu acest prilej a şedinţele Comitetului de observatorii din Nicosia, ci nici constituţiei cipriote din cu atît va fi mai bine", a spus soţin
sacrat o emisiune Republi avut loc vernisajul expozi conducere al cooperativei, taţi de agenţia France Presse. 16 august 1960. care stabileşte pacientului
cii Socialiste România, pre- ţiei „Aspecte ale filmului şl Nlcolae Popa, ambasado apreciază că hotărîrea formă statutul celor două comunităţi Philip Blaiberg va fi operat proba
zcntlnd dale despre tara românesc contemporan", ur rul Republicii Socialiste rii guvernului provizoriu re bil în a doua sau a treia săplămînă
noastră si filme documen mat de spectacolul de gală România In R. P D. Co prezintă „un prim pas Impor naţionale distincte din Cipru a lunii tanuarie.
tare româneşti. cu filmul „Pădurea spînzu- reeană. Vorbitorii s-au re tant spre proclamarea unui si drepturile lor".
BUDAPESTA. — Cu prile raţilor", care s-a bucurai ferit la succesele obţinulc 6tat cipriot turc independent". Ca urmare a hotărî vil autorităţilor, edi
jul celei de-a 20-a aniver de o primire călduroasă. Au de poporul român în cei 20 După cum a relatat postul Mai mulfi dolari ţia de la 1 ianuarie a revistei americane
sări a Republicii. Dumitru participai Amine Chabbi. de ani care au trecut de la de radio Ankara, „quvernul „Newsweek" nu va apărea in Anglia, de
Turcuş, ambasadorul Repu preşedintele Comitetului proclamarea Republicii. provizoriu" turc. din Cipru, al în străinătate oarece în paginile ci urmează să fIc pu
cătuit din zece membri, a pro- blicat un articol Intitulat „Crăciun sumbru
decît în tară pe Fleet Slreet".
Numărul exemplarelor revistei „News
week" vîndute în mod obişnuit in Anqlla
NEW YORK 29 (Agerpres).
clpal în anul care vine va fi „Analizind toate faptele, re este de 26.000.
Aniversarea „1968: Anul Europei" să se găsească o soluţie pro zultă că apărarea dolarului Joscph Mohutu. s-a înapoiat în ţară după
Preşedintele statului Congo (Klnsiiasa),
blemei
la Piafş
participării
comună a unor noi state, vl- pe scară internaţională va fi un turneu întreprins în mai multe ţări
zind desigur în primul rînd o problemă economică princi africane. Pe aeroportul din Klnshasa, pre
pală a anului 1968", scrie re
diplomaţiei se anunţă plin de temeri Marea Britanie, pentru premie vista „Newsweelc", referin- şedintele Mohulu a făcut o declaraţie pre-
rul francez obiectivul imediat
sel. in care a anunţat că „mercenarii albi
este respectarea hotârîrilor du-se la îngrijorarea ce se ma din Ruanda vor fi extrădaţi şl trimişi in
luate, adică desăvârşirea Pie nifestă în legătură cu pozilia Congo".
sovietice PARIS 29 (Agerpres). — Sub cinci parteneri", La rîndul său. Franţa este cu deosebire inte monedei americane. „Dolarul In anul 1967 şomajul a crescut îu Frar.
ţei comune agricole, în care
este supus unei încercări ho-
tărîtoare", constată, la rîndul
titlul „1968: Anul Europei", ministrul de externe italian. resată. realizarea Uniunii va său, revista „Business Week". cu 50 la sulă. alingînd cifra de 450 000 de
persoane. Principalele cauze ale concedie
ziarul francez „Le Figaro" pu Fanfonî, o vorbit despre „gra male la 1 iulie 1968. Pus în Revista menţionează că rezer rilor in masă le-nu constituit intensificarea
blică vineri interviurile acor va greşeală comisă la Bruxel fata unei „alegeri sfîsietonre" vele de aur ale S.U.A, s-au concurentei în industrie şî stagnarea înre
date de premierii sau miniştrii les prin refuzarea unei nego Intre colaborarea cu Franţa şl redus la 12 miliarde dolari. în gistrată într-o seric de romuri ale eco
MOSCOVA 29 (Aqerpres). — de externe al ţărilor membre cieri care ar fi permis cu si relaţii strînse cu Marea Bri timp ce în străinătate s-au n- nomiei.
La Moscova a avut loc vineri ale Pielei comune. Din conţi guranţă, dacă ar fi fost an tanie. cancelarul Kieslnger a cumulat aproximativ 30 de mi
o şedinţă festivă consacrată ce nutul declaraţiilor reiese că gajată cu tact, răbdare si clar preferat să nu se pronunţe liarde dolari, care ar putea fi La Dar Es Sataam a fost dai publicităţii
lei de-a 50-a aniversări a di patru din cei şase parteneri viziune, să se asigure un nou Încă cee»a ce este. de aseme prezentate spre preschimbare un raport nlictal în rare. se arată că popu
plomaţiei sovietice. La şedinţă din CEE. privesc anul 1968 cu viitor Europei (occidentale), nea. Intr-un fel, un răspuns. în aur în orice moment. laţia Tanzaniei numără în prezent J2.23l.000
au luat parle Leonid Brejnev, temeri şi Incertitudini. în atît in domeniul economic, cil In ce priveşte perspectivele de locuitori.
Alexeî Kosîghin, Nicolai Pod* timp ce R FC. preferă să păs şi in cel politic. Dar. in opi Încheind cele două pagini anului 1968, „Newsweek" se Vulcanul Tlnguirîvlrn. situat in Munţii
gornîi, Mihail Suslov si alţi treze tăcere, iar Franţa se a nia premierului francez Pom- de interviuri, „Le Figaro" pu declară pesimistă în legătură Cordilieri la 150 kilometri sud-est de San-
conducători de partid şl de slat rată resemnată Premierul pidou „poli să fii în Europa sl blică o fotografie a premieru cu posibilităţile guvernului de liaqo. a începui din nou să erupă, arnn-
sovietici, funcţionari superiori belgian Bocynants 'a avut cu să nu fii in Piala comună. 5» lui britanic Wilson, tinlndu-si a întări poziţia dolarului. etnd o maro cantitate dc lavă. Căldura de
ai Ministerului Afacerilor Ex vinte aspre la adresa poziţiei nu înseamnă că-1 excluzi pc gajată de erupţie n tăcut ca termometrul
terne al UR.S.S, oameni ai franceze faţă de eventuala in careva din Europa dacă îl pipa cu ambele miinl. Intitu să înregistreze, în provinciile învecinate.
muncii din capitală. Andrei trare a Marii Britanii in spui: nu eşti încă în măsură lată foarte englezesc „Wait Colchaqa sl Curlro. valori de peste 34 de
Gromiko, ministrul afacerilor comună. El şî-a exprimat re să aderi la Piaţa comună". and See". expresia consacrată IN FOTO : Aspect din tim grade.
externe, a prezentat un raport gretul că „Franţa iş blocat o Dorinţele pentru 1968 nu pentru ceea ce in româneşte pul unei demonstraţii a cetă In apropiere de Lima. 14 persoane şi-au
consacrat semicentenarului di procedură dorită de Comisia prea concordă. Dacă pentru ar însemna „Vom trăi şi vom ţenilor coreeni aflaţi în Jopo- găsit moartea, iar alte 35 au fost grav ră
nia, cerînd extinderea dreptu
nile. în urma ciocnirii n două autobuze de
plomaţiei sovietice. Pieţei comune şi de ceilalţi premierul belgian lucrul prin- vedea". rilor de repatriere. pasageri.
I I I I I I I H I I 1 1 i 1 I 1 O I S I 1 1 I I | | P | m i H H M 1 9 M i m f i ■ b
m iR V m L . DECLARAŢII DESPRE ţele sale de limbă bulgară, rării internaţionale nu nu rele şan agenţiile de presă,
meniul muncii noastre, zia
mai in problemele gene
In cc priveşte viitoarele
rale, dar şi din punct de
sau televiziunea,
mele planuri literare, voi
radioiU
menţiona în primul rind vedere politic. Înainte de trebuie să accentueze ace
noua culegere dc versuri la toate vreau să menţionez laşi scop în mod deosebii in
care lucrez şi care sper să faptul că ministrul dc ex anul 1968 pentru a stabili
tă. II imit, dar îmi face — Timpul nu este pier muncim cu acelaşi senti iasă de sub tipar In cursul terne român a fost ales in în sensul ei adevărat paceq
funcţia dc preşedinte al A-
De vorbă cu Michel Simon semn cu degetul Urmează, dut. ment şi stăruinţă frăţească anului viitor. Nu ştiu încă dunăvti Generale a O N U. lumii in general. Luind in
c.e titlu va avea intruclt o
Michel Simon a rămas ci-
considerare situaţia deose
desigur o remarcă serioasă).
penlru cunoaşterea şi apro
Nu rîde, impresarul meu teva clipe pe gînduri,apoi pierea reciprocă cît mai bişnuiesc să dau titluri a Este primul pas dc la în bită in care se află Japo
După 42 de ani de neo sezat pe o bancă undeva, s-a ţinut de cuvînt. După mi s-a adresat cu vocea lui strinsă a literaturilor noas bia cind cartea este fn în fiinţarea O.N.U. cind un ex nia sper că ea va contribui
bosită activitate cinema in faţa unei case vechi. puţină vreme, am făcut un uşor guturală, dar plină de tre, contribuind prin aceas tregime terminată. Am mai pert. în problemele externe, la stabilirea pc cit mai re
tografică, cunoscutul ac Acolo m-a intilnit omul progres uriaş : m-a introdus o inexprimabilă nostalgie : ta la cunoaşterea şi apro primit o propunere din in politica externă din răsă pede posibil a păcii in în
tor Mîchei Simon, inter despre care ţi-am vorbit. Intr-un rol de 10 replici. — Da, sper. Oricum, iţi pierea tot mai mare intre partea Editurii pictorilor ritul Eu tapei, a fost ales in treaga lume. Noi cei dc la
pretul a peste 60 de fil Mi-a spus: „ll astepti pc Şi cind mă gîndesc, că, nu mărturisesc că nu o dată cele două popoare bulgari dc a lucra la o in postul dc preşedinte al a- N.H.K.. de asemenea, tre
me („Jean de la Lune‘\ Courteline "" L-am privit mult după aceea, aveam să mi s-a intîmplat ca, privind Vreau ca la sfirşitul anu cd carte cu desene pentru ceslci. foarte importante şi buie să sperăm şi să ne în
„Barbe-Bleue", „Quai mirat si o înţeles. „Cum, nu turnez cite 10-12 filme pc dincolo de ecran, să caut lui 1967 să adresez in ace copii de vîrstă preşcolară. fundamentale organizaţii dreptăm munca noastră in
des brumes", „Au bon- Ştii ? In casa aceasta locu an! să desluşesc contururile pei laşi timp mulţumiri priete Ca totdeauna voi rezerva internaţionale. Aceasta în direcţia obţinerii unor re
heur des dames", „Boule ieşte Courteline*'. — Aşadar, Michel Simon, sajului românesc. Scrie a- nilor români şi îndeosebi timp şi pentru traduceri ele seamnă foarte clar că, acum zultate esenţiale pentru a-
de suit", „La beautd du — Asta-i extraordinar, se poate spune că actul r.easta pentru publicul meu poetului român Victor Tul versuri ale unor poeţi colaborarea diferiţilor oa propicrea tuturor naţiunilor
Dîable“ etc) ni se adre i-am răspuns. Nici prin dumneavoastră dc naştere, din România: il văd adesea bure pentru munca susţi străini. meni din lume. fără nici din lume de singurul lor
sează cu aceeaşi senină minte nu-mi trecea. Proba actul de naştere ca ador, a Si il iubesc. Cum ar putea să nută pe care a depus-o la Dacă voi reuşi să înde un fel de păreri preconce scop — cucerirea unei păci
tate şi bonomie cu care bil că telepatia m-a adus fost semnat de un român. fie altfel ? Un român mi-a traducerea in limba română plinesc toate aceste planuri pute se îndeplineşte ca un permanente“.
şi-a privit de pe ecran de aici Courteline ? I-am citit — Este purul adevăr şi a cărţii cu poezii alese scri voi considera că anul 1968 pas pc care O N U., de ase
fiecare dată spectatorii. toată opera. Este un mare m-am întrebai adeseori oferit primul codru de pli se de mine. a fost rodnic pentru mine. menea, îl întreprinde pen Interviu realizat dc
El a răspuns cu multă vînzător de bucurie. cum dc nu am vizitat Ro ne la Paris şi... un rol de Vreau să mulţumesc şi Urez tuturor ca noul an tru menţinerea păcii. Aceas F. TUIU
bunăvoinţă întrebărilor — Frumoasă caracteriza mânia. trei replici Editurii pentru literatură u- 1968 să fie plin dc roade tă tendinţă, acest fapt tot curcspondent Agerpres
corespondentului Ager re, Michel Simon. nlversală pentru cinstea ce bogate. odată ne învaţă că, în do- la Tokio
pres la Geneva, Horia — Asta mi-a spus necu mi-a acordat editind cu ali-
Liman. noscutul care mă acostase. Salut prietenilor romani la grijă şi gust cartea mea, Interviu luat dc „Păstrez cele mai bune amintiri4*
Si mi-a mai spus ceva: precum şi lui Dan Deşliu GH. IEVA
„Abandonez teatrul. Mă „Vino cu mine. Vad că nu
voi consacra exclusiv cine prea ai mincal azi. lnlii Elisavela Bagriana. cent, în Editura penlru rare a adus o valoroasă corespondent Agerpres In prag de Anul nou, nc amintiri din relaţiile cu
matografiei". A$adar, ma trebuie rezolvată problema una din cele mai cunos literatură universală a contribuţie prin cunoştin- la Sofia cunoscutul cineast fran prietenii români. Adresez u
rele actor nu-$i moi simte mîncării, apoi o să te fac cute poete bulgare, care apărut şi în ţara noastră cez, Rend Clair, membru rarea ca in anul 1968 schim
virsta. Are planuri de vi actor''. Drept să-ţi spun, şi-a începui activitatea o culegere de poezii ale Contribuţia noastră Ia pacea lumii al Academiei franceze, burile şi cooperarea artistică
itor. l-am cam suspectat. Dar iiternră în anul 1915. a poetei. Cu prilejul Anu care a realizat in Româ intre Franţa şi România să
— „O mărturisire, pen foamea nu face... analize scris pînâ în pre/.ent nu lui nou ea s-a adresat nia filmul „Serbările ga se dezvolte in folosul reci
tru cd eşti român. Ştii ci psihologice. M-a ospătat, in meroase volume de poe colegilor din România cu Cu prilejul sărbătorii este o personalitate mar lante", autor al nume proc. Colaborarea dintre
ne mi-a descoperit vocaţia tr-adevăr, mi-a oferit un zii. Este laureată a Pre . cele mai calde urări de de Anul nou am avut o- cantă in domeniul politic roase filme de notorieta cele două ţâri ale noastre în
de actor ? Un român. Nu miului de stat „Gheorghi fericire raziu să stau de vorbă şi cultural. te internaţională (printre domeniul cultural va con
îmi mai amintesc cum se ■ pat in locuinţa lui sl- m-a Dimitrov“ pentru poezie, „Cu prilejul noului an cu Yoshinori Maeda, pre „înainte ca Anul nou să care „La beautd du Dîa- tribui la întărirea relaţiilor
bală la uşă, ca preşedinte
numea. împlinisem abia 17 făcut actor. Aşa, dintr-o iar în anul 1967, pentru 1968, urez tuturor prieteni şedintele „Nippon Hoso al N.ll.K. am marele privi ble“, „Les grandes ma- noastre multilaterale, la în
— Cum ?
ani cind — nu prea spre dată ? meritele deosebite în ac lor români sănătate, feri ivyokai“ (N H.K.) şi pre legiu sd ud transmit un me noeuvres“, „Porte des tărirea prieteniei noastre’*.
onoarea mea — am fugit tivitatea pe care a des- cire, iar scriitorilor multe şedinte al Uniunii asia saj dumneavoastră, români Lilas", „Le Silence este
din Colegiul de la Geneva, — 'As zice că da Chiar a Căşurat-o, i s-a conferit succese pc târî mul litera tice a societăţilor de te
doua zi m-am aflat pe un titlul de Erou al Muncii turii. Fie ca noi, cei din su leviziune, care a ţinut pe lor prin oficiul din Tokio ol d‘or“ etc) s-a adresat ro Interviu luat <lc
refugiindu-mă la Paris. Am platou si arn interpretat un Socialiste. Versurile ei dul Dunării si voi din nor această cale să transmită Agenţiei române de presa. mânilor cu următoarea GEORGES DASCAL
hoinărit o zi întreagă si, rol. Un rol de trei replici! au fost traduse pînă dul măreţului fluviu, care românilor urările cuve Cred că anul 1967 a mar urare: corespondent Agerpres
frînt de oboseală, m-am a- (Michel Simon rîde cu pof acum în 25 de limbi. Re- ne uneşte indisolubil, să nite de sărbători. Maeda cat o dezvoltare a coope- „Am păstrai cele mai bu- la Paris
44.065
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru fim # nr. S.V lelefnn 12.75. 15 85, 23 17. TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva