Page 114 - Drumul_socialismului_1967_12

DRUMUL SOCIALISMULUI Duminică 31 decembrie 1067

arcind simbolic sfirşitul unui an cu profun-
astăzi, ca şi de al celor
4 certe cuvinte care se vor a fi titlul tnsem- Severln, Timişoara, Cluj. reţelele tehnico-ediliLare, mîine. O mulţumire deosebită M de semnificaţii pentru istoria contempora­
de
nărilor noastre, ne-au fost sugerate da un
armonia liniilor, culorilor, ra­
Cresc cerinţele. împreună cu
nă, această lună de iarnă este şi un înce­
-----poet al plaiurilor hunedoreng — Augustin ele cresc oamenii.. finarea peisajului nocturn, simţim atunci cînd absolven­ Grija pentru sănătatea, put de cronică a progresului ţării, ce a prins să
Jula. Cintlnd meleagurile natale, locurile de azi, Şl Inginerul Iosif Clonţo, sînt doar câteva din preo­ ţii şcolii noastre reuşesc să se contureze în Conferinţa Naţională a partidului,
directorul Grupului şcolar cupările arhitecţilor, oare meargă mal departe. Un e­
ca şl pe cele de mtine, ctntînd ţara lui Eminescu, din Cugir, adaugă : aşa am îşi vor găsi expresia materia­ xemplu : din cei 30 de absol­ pentru viaţa omului in conferinţa muncii şt a răspunderilor naţiunii
Brâncuşi, Enescu, mlnuitorul de stihuri hunedo­ crescut şl eu, aici, la şcoala lizată în noile ansambluri ur­ venţi ai şcolii noastre, în a­ pentru viitorul său. Ferestrele deschise in acest
rean a Intuit comprehensiv sensurile transformări­ profesională. Aşa au crescut banistice ce vor prinde viaţă nul de învâţâmînt trecut (mă decembrie spre anii ce vin entuziasmează, în­
deamnă la autodepâşire, maturizează gindirea, o
lor suferite de un popor In două decenii de vtaţă şi Inginerul Racolţa şl ingine­ în oraşele Deva, Hunedoara, refer la copiii care au părinţi ca mereu să fie apt apropie de vremea noilor împliniri.
liberă. Departe de noi glndul de a tălmăci versu­ rul Mareea — directorul teh­ Petroşani, Vulcan, Uricani şi în Ighiu), 29 au fost admişi Am călătorit la ceasuri de răspintie prin acest
inginerul
nic al U.M.C., şi
în diferite şcoli profesionale,
altele. Ansamblurile de locu­
rile pe care nl le-am ales de boltă. Intenţia măr­ Josan, şl inginerul Lupuţ.. inţe vor fi îmbogăţite cu noi licee teoretice, licee de spe­ pentru orice bătălie minuntat colţ de ţară — leagăn de început al nea­
turisită este aceea de a călători, împreună cu cel Aşa vrem să-l creştem şl pe localuri de şcoli, spaţioase şi cialitate. Pentru noi, nu poa­ mului nostru, vatră de foc a României socialiste
ce ne vor citi rlndurile, prin „Ţara de Piatră" şl cei pe care-i avem spre in­ luminoase, cinematografe, te fi bucurie mai mare decît — numit Hunedoara. In drumeţia noastră am in-
(finit oameni de diverse vlrste H preocupări —
„Ţara cărbuneluiprin „Cetatea de foc(i de la struire şi educare. Cînd noi grădiniţe, magazine pentru un asemenea succes. pe şantierele muncii,
eram la vîrsta lor, vrerile ne desfacerea produselor etc. Dar în rîndul intelectuali­ elevi, mineri, studenţi, arhitecţi, cooperatori,
poalele Ohlzldulut Cetatea de scaun a primului erau năzuinţe in marş. Am Spaţii plantate vor crea un lor d'n comună nu intră nu­ constructori, siderugiştl, medici, învăţători, actori,
domnitor al tuturor românilor. mârşttluit bârbâteşte, prin mediu ambiant, agreabil, atît mai dascăli. Mai sînt ingine­ sportivi — aflaţi în freamătul muncit, ori in ore­
In ajunul zilei cind România se pregăteşte să ani grei. Lor II se întinde un pentru cei mici. cît şi pen­ rii angronomi şi zootehnişti, a fost şi va fi la le de odihnă şl răgaz. Fără vorbe mari, fără ges­
drum mult mai neted, nivelat tru tineri şi vîrstnici. medicii etc. Tocmai unirea e­ turi declarative, firesc, sincer, unii de-a dreptul
păşească peste pragul a două decenii, am vrut să
cu chibzuinţă de minţile şi — Ce se întreprinde pentru forturilor acestui nucleu emoţionaţi ne-au destăinuit crimpele din lumea
fim mesagerii celor ce l-au pus pe frunte prima braţele poporului nostru conturarea noului cadru al consider eu că ar trebui să loc -de cinste preocupărilor, gindurllor şi năzuinţelor lor. Din
cununi, al celor ce l-au dat de-a lungul anilor vrednic. satului hunedorean ? constituie o problemă a vii­ cuvintele acestor oameni ţişnea ca o săgeată de
— Recentele
documente
straie meşteşugite cu pasiune şl dăruire, al celor P oposim la Vinerea, co­ dezbătute de Conferinţa Na­ torului apropiat, eforturi care lumină sentimentul curat al bucuriei, al mlndriei,
muna în care îşi au iz­
al dorinţei de a vedea patria, aşa cum o între­
care, avtnd ghid înţelepciunea cuvintelor des­ vorul stihurile poetului ţională a P.C.R. deschid un să poată influenţa mai pro­ — In anii viitori vor creşte zăreşte poetul hunedorean :
fund, mai eficient, mai sub­
prinse din cartea Conferinţei Naţionale a parti­ Jula : ,,La poarta lumilor, lu- cîmp vast de activitate spe­ stanţial. conştiinţe şi atitu­ considerabil reţeaua sanitară,
dului, se pregătesc să adauge nestemate noi la minâ-i ţara mea*’. cialiştilor, angrenaţi în marea dini ale locuitorilor satului numărul de paturi din unită­ „La poarta lumilor
bogata-l zestre. O ecurtă dar Interesantă acţiune de ridicare a satelor de mîine. ţile de ocrotire a mamei şi co­ Lumină-i ţara mea".
convorbire avem cu tovarăşa pe treptele tot moi înalte o- m participat la împli­ pilului — ne-a declarat tova­
Emilia Andonîe, vicepreşe­ le civilizaţiei. Se va urmări A nirile celor două dece­ răşul Teodor Bâdâu, medicul ReportaJ-anchetă, realizat de
şef al regiunii. Vor fi date în
H unedoara. Constructorii zat într-un colectiv sănătos. dinte al comitetului executiv ca în această acţiune să se ţi­ dem şi chemării spre cunoaş­ folosinţă obiective noi : Sta­ AUREL DAVID, LUCIA LICIU,
nii,' am ştiut să răspun­
care a învăţat şl s-a maturi­
nă seama de complexitatea
al sfatului popular comunal.
care <au ridicat locali­
tatea din temelii, aşe- Institutul nostru trimite tării Ne dezvăluie sensuri şl direc­ tuturor factorilor de natură terea valorilor spirituale, am ţia de salvare regională, două GHEORGHE JURCÂ
policlinici, farmacii, dispensa­
zînd-o în rlndul oraşelor de în curînd, peste 200 de cadre ţii majore ale dezvoltării sa­ economică, demografică şi ştiut să găsim şi răgazul re, maternităţi, case de naş­
prestigiu ale patriei socialiste inginereşti , tului contemporan. social-culturală, de trăsături­ pentu hrana sufletească Am Foto : VIRGIL ONOlU
se află si acum, în miez de — La noi, acţiunea de ur­ le particulare ale cadrului învăţat pe copiii noştri să teri, creşe, ambulatorii etc.
Iarnă, tot pe schele. De la banizare nu mai este o noţiu­ geografic şl ele fondului con­ se hrănească şl ei din fru­ Numai în anul viitor vor fl
înălţimea acestora, el scru­ ne abstractă In prezent, exis- struit. Se vor căuta soluţii de museţea literelor şi culorilor, investite, pentru construcţii
tează viitorul marelui centru oameni capabili $i
Industrial. PATRIEI. M R
Cornel Covaltov, secretarul
Comitetului de partid de la dornici să primească
întreprinderea de construcţii
siderurgice ne face cunoştinţă Patrie — dimineaţă,
cu Hunedoara
de
mîine.
Reţinem o singură cifră : spre înfăptuire măsu­ Oglindă cu largi răsărituri,
450.000000 le). O valoare im­ Deschisen pămînturi şi-n oameni
presionantă. Ea va însemna, In cele douăzeci de anotimpuri.
numai în viitorul an. noi lo­ rile înscrise în
cuinţe pentru slderurgl$tl, Patrie, inimă, ţară,
mineri el constructori, e>i va Pămînt al meu,
Însemna noi obiective Indus­ Frumoasă împlinire
triale din rîndul cărora blu- planurile viitorului La pieptul tău s-au adunat
mîngul de 1300 rom îşi afir­ Bărbaţii eroi
mă de pe ecum prezenla. Aerul dens şi curat să-ţi respire.
La Combinatul siderurgic, Mulţi dintre aceşti 200 de
oţelarll, furnAlIştll, lamtnato- absolvenţi vor rămîne aici, În Patrie, Glie străbună.
rll, cocsarlî, aglomeratorlştlt, Valea Jiului, si vor pune umă­
dezbat sarcinile unul nou an rul, alături de oamenii bazi­ Pămînt îngrăşat cu sînge dc dac,
a] cincinalului. Succesele de nului carbonifer, la materiali­ Eu fiu al trupului tău
prestigiu obţinute In *nul ca­ zarea sarcinilor desprinse din In aceste cuvinte
re se încheie le-au adus ronrl documentele Congresului al Azi, darul ţi-1 fac.
satisfacţii. Prevederile anului IX-lea, "ale Conferinţe! Naţio­ MIRON TJC
viitor îl determină să anali­ nale a partidului, documente
zeze profund, matur, cu chib­ ce conturează noul chip Indus­
zuială de gospodari, rezervele trial al Vail Jiului. Acest chip
existente. l-am întrezărit prin cifrele în­
— Principala rezervă ce ne scrise în planul de dezvoltare
stă la îndemlnâ — subliniază o acestui colt de tară, prezen­
Iginerul Cornel Deheleanu, tat de Inginerul Gheorghe HI-
setul secţiei O.S.M. 11 — o eseu, directorul tehnic al
constituie intensificarea ela­ C.C.V.J.
borării oţelului cu ajutorul Una din cifre ne-a atras
oxigenului, tehnologie care atenţia : 11.000 000 tone căr­
st-o dovedit pe deplin eficien­ bune, capacitatea de producţie O, prin milenii, cile anotimpuri
ta $1 oare în anul următor va la care vor ajunge minele din Se vor fi lot rotit sub zarea ta
fl aplicată la Încă două cup­ bazinul Văii Jiului la sfârşitul Să-ţi dălluiască chipul, peste timpuri,
toare. anului 1975. Atenţia ne-a fost Să nu ţi-l poată stelele uita !
Dezbaterile fructuoase con­ atrasă tocmai pentru că, nu­
turează anqajamente pe mă­ mai în urmă cu şapte ani, Cîtc furtuni şi reci tăceri dc aştri
11,5 — 12,5 milioane tone re­
sura sarcinilor trasate de Con­ $i ce adîncuri sc vor fi urnit
ferinţa N’oţlonală a partidului. prezenta sarcina stabilită de Pin’ să ţîşnească numţii tăi albaştri
Nu ne mirăm deloc cînd au­ Congresul a) VllI-lea, pentru In arc superb cu turla dc granit.
zim că în 19GB otelaril vor întreaga industrie carbonife­
realiza, In plus fală de acest ră a ţării. Un salt spectacu­ Cîte solare ape dc lumină
los, la a cărui realizare sub­
an. cu aceleaşi capacităll de scriu cu entuziasmul tinereţii Sc vor fi revărsat, şi cc ninsori.
producţie, 170.000 tone de o* şi noii absolvenţi al Institu­ tâ cămin cultural, bibliotecă, sistematizare a comunelor şi ^Jin gingăşia florilor şi cînte- noi peste G milioane lei, iar Ca marea ta de aur grea şi lină.
tel. Nu ne mirăm deloc, pen­ tului de mine. şcoală generală, un magazin satelor în concordanţă cu celor, din fantezia basmelor suma generală care se va Să ni se-nalţe pin’ la subţiori.
tru câ-t cunoaştem pe aceşti ugîr. Din treaptă în universal, dispensar, casă de dezvoltarea industrială a di­ şi din universul jucăriilor. cheltui pentru ocrotirea să­
oameni C treaptă, din an în an. naşteri, unităţi de cizmărie, feritelor zone, profilarea şi nătăţii oamenilor muncii din Te-a-mpodobit natura, cu brăţară
sub arcadele de triumf frizerie, cofetărie ale coopera­ specializarea unităţilor agri­ regiune va fi de aproape In ochii lumii-n veci să străluceşti.
a
ţiei...
cole, utilizarea raţională
200.000.000 lei. Noile con­
ale celor două decenii de îm­ forţelor de muncă, ridicarea Vrem ca prin munca strucţii ce se vor ridica în Dar numai noi. născuţi dc tine, ţară,
dale
Indicaţiile preţioase
făuritori al atîtor iz- pliniri, am sîmtit aici ritmul de către Conferinţa Naţională nivelului de deservire al lo­ anii viitori, menite a sluji Putem simţi cît de frumoasă eşti.
vibrant al cutezanţei, nl au-
todepăşirii. Privind mai de­ a Partidului Comunist Ro­ calităţilor rurale sănătăţii omului, vor alcă­ Numai pămînlul tău ţi-aducc aminte
e uliţele Ighiului, l-am
tui o frumoasă şi minunata
parte de cununa celor două­ mân ne-au determinat să ne P întilnit pe Vasile Da- pe care o depunem, Că nici un coif fără dc jertfă nu i :
bînzl da prestigiu, zeci de ani, optica e împros­ gîndim cu toată seriozitatea vid, profesor de limba salbă. Am semanat nădejdi şi oseminte
pătată de idealuri, de năzu­ la ziua de mîine. română la Şcoala generală Vor fi continuate şi largile Pe tot întinsul sirăvcchimii lui.
inţe entuziaste ce-şi cată noi din localitate. alături de părinţi şj acţiunile de profilaxie activă,
gata s3 adauge fru­ împliniri. — învăţ, răspunde cu a­ depistări, imunizări, toate a- Dc Ia bat rina Sarmizcgctusa
vînd drept scop ridicarea ac­
— Am 15 ani Sînt elev la Cînd spun mîine mabilitate întrebării noas­ tivităţii de ocrotire şi îngri­ Şi poate încă mult mai de demult
Liceul Industrial pentru con­ tre. Am terminat cursu­ profesori, să facem jire a sănătăţii celor mulţi In slava sau otravă-şi moaie buza
strucţia de maşini, înfiinţat rile fără frecvenţă ale facul­
museţi noi împlinirilor la noi în Cugir în toamna a­ tăţii de filologie, iar acum la un nivel cit mai înalt. Legende mari pe care le ascult.
ceasta. gospodarii comunei au îmi pregătesc examenul de din copiii de azi Î n drumul nostru îl în- Ştefan cel Marc la Cosmin s-arală
Gheorghe
tîlnîm pe
— Ce aştepţi de la anii ce stat. Păcuraru, maistru de Şi codru n preajmă parcă prinde grai
a ceea ce se cheamă vin ? — îl întrebăm pe ţină- —E un ţel spre care v-aţi Şi-aud sub bolţi din goana nsîngcrată
rul de 15 ani. Mircea Faur. în vedere apropierea concentrat, desigur, toată a­ oameni sensibili în schimb la fabrica ,,Sebeşul", Vuind văzduhu-n barba lui Mihai.
— Visez realist, pentru că tenţia. Ca intelectual într-un campion republican de navo-
modellsm.
alte
sat aveţi, probabil, şi
industrializare anii în care am crescut mi-au năzuinţe, idealuri ? — Cind aţi cîştigat titlul 7 Din Măraşcşti la Griviţa durerii,
— Documentele Conferinţei faţa frumosului
îngăduit să visez astfel. Pes­
te 5 ani voi absolvi liceul şi treptată şi sigură — Anul acesta, în septem­ La August, în răscruci dc vremuri noi
voi porni spre facultate sau j Naţionale a partidului au brie. la Mamaia Asociaţia HoldcJc gtclc, ierburile verii
socialistă * II voi rămîne aici, la uzinele conturat linii directoare foar­ sportivă ,,Textila" Sebeş, din Cresc şi rodesc din piepturi de croi.
care fac parte, a fost mereu
mecanice care îşi aşteaptă de oraş. te precise ale dezvoltării sa­ Pentru că aceştia sînt oa­
tehnicienii. tului. De fapt, de unele avan­ menii harnici şi corecţi de prezentă la campionatele re­ De Ia văpaia pîlpîind în peşteri
taje ale civiJizaţlei contempo­ mîine, oameni cu înalte vir­ publicane de navomodelism. Piuă la cel mai tînăr şantier
Uzinele mecanice îşi aş­ rane ne bucurăm deja. Mă tuţi morale, care vor şti să Acesta este al cincilea titlu
V alea Jiului. Pe aleea ce cu brâţârile de aur. In liceul Construirea unui local pen­ gîndesc 1q lumina electrică, preţuiascâ gloria înaintaşi­ cîştigat. Aş mai adăuga com­ Urcă minunea celor zece meşteri,
oamenii
teaptă tehnicienii,
urcă spre edificiul care
Creşte lumina Porţilor de Fier.
lor. care vor şti să pună cu
n ridicat Petrosaniul la industrial, 155 de copii prind tru poştă, extinderea spaţiu­ radio, televizor, un transport cutezanţă umărul ]a împlini­ portarea excelentă a navo-
modeliştilor din Valea Jiu­
omenesc cu autobuzul... In­
rangul de centru universitar, primele diamante ale acestei lui de şcolarizare cu încă 4 tr-un viitor apropiat vom be­ rile ce se cer. lui. care au cucerit două ti­ Mioara-şi cheamă baciul dîn baladă,
întilnim un grup de studenţi. bră|ări. Mîine — şi acest săli de clasă, construirea unui neficia de condiţii şi mai bu­ tluri prin Leontln Ciortan şi Apa sărata murmură-n izvor,
II recunoaslem pe Marin Io- dispensar modern, a unei Cuvintele directorului Tea­ Tiberiu Chiş, ceea ce a făcui Ca nici un vîs zidit să nu mâi cadă
mîîne îl vedem conturat în brutării, înfiinţarea secţiilor ne. Probabil că Ighiul va a­ trului de păpuşi din Alba lu-
lovlcl, studentul care a în­ 1975 — în 40 de clase ale li­ de croitorie, coafură, ame­ vea, nu peste mult timp, o lia — Aurel Crăciun — ex­ ca regiunea Hunedoara să se Glasul iubirii c nemuritor;
cheiat flecare an de studii cu şcoală de 10 ani. primă năzuinţele unui colec­ claseze pentru a patra oară
ceului vor purta brâţârile najarea trotuarelor şi pe stră­ pe primul loc. II duc şi-I cîntă rmrîlc-n marc.
medii de peste nouă. E bucu­ zile laterale... tiv entuziast de actori mînui-
meseriei 1 400 de viitori teh­ tori care de mai bine de 15 Cu mişcări calme, parcă în­ Codrii ţi-1 suîc-n nuinlc pe oblînc.
ros să ne vorbească despre nicieni. N-am mal înşiruit aici toa­ Eu aş vedea aici în a­ ani, pun in slujba frumosu­ delung studiate, ne arată di­ Şi frumuseţea patriei răsare
viitor — Aşa arată planul nostru te noutăţile despre care ne lui, a educaţiei şi instruirii, ferite modele. întilnim prin­ In orizontul inimii adine.
— Noi. cel care ne aflăm vorbea cu pasiune, cu o certi­ munca lor creatoare. tre acestea şi pe cele cu care
de şcolarizare, întocmit îm­ tudine demnă de invidiat, vi­ a concurat şi va concura. TRAIAN FILIMON
în pragul încheierii anilor de preună cu conducerea uzi­ cepreşedintele Comitetului cest centru viticol o — Menirea noastră, a co­ Măiestrie, stăruinţă, migală,
studiu in facultate, care vom executiv al Sfatului popular lectivelor teatrelor de păpuşi,
nelor din Cugir, în funcţie de este de a contribui alături de pasiune. Atribute caracteris­
li în curînd noua promoţie necesităţile de dezvoltare ale comunal Vinerea. O conclu­ familie şi şcoală, la educa­ tice tuturor navomodeliştîlor IZVOR BMC
zie se poate trage, fără nici o şcoală
de ingineri mineri. purtăm acestora — precizează ingine­ umbră de echivoc: trăsătu­ rea vlăstarelor ţârii. Viitorul din regiune, a acelora care au
idealuri îndrăzneţe, realiza­ rul Gheorghe Racolţa. direc­ rile definitorii aîe satului so­ ne rezervă sarcini noi şl fru­ adus Hunedoarei titluri de
moase pe care dorim sincer
bile, Viitorul ne aşteaptă să-i torul liceului. cialist au prins contururi şi-) care să promoveze să le ridicăm la valoarea şi campioni republicani, de Nenumărat dc timp, mă aplec
dăruiro cu mintea şl cu brete­ aşează sigur şl pentru tot­ la ţinuta artistică Impusă de maeştri al sportului. Am des­ Cum porneşte cicoarea in umedul cer.
le noastre frumuseţi noi Cu deauna în civilizaţia secolu­ cadre de tehnicieni, zilele în care trăim. Indicaţii­ prins din cuvintele tînărului Acum, la ceasul zilei abia pornite
lui douăzeci.
acest an închei un şir de suc­ Azi 155. le partidului ne sînt ghid şi mod el î st Nu mă bănuie nici un amurg.
l avem ca Interlocutor
cese în munca de student. Do­ Î şi pe arhitectul Con­ îndemn. Intenţionăm ca, în- Şi tînăr, cobor dintr o piatră hălrînă
cepînd cu noua stagiune, să
resc ca acest ultim an de în- stantin laremschi, di­ de muncitori calificaţi ne facem un profil a! teatru­ Din albul dc piatră, din sîngclc ci,’
vătâmînt să-l termin cu re­ Mîine 1.400 rectorul D.S.AP.C. Deva. lui nostru — acesta să se a­ dorinţa de perfecţio­ Cu ţara minunilor dacc-f in tină
zultatele celorlalţi ani, să pol dreseze preşcolarilor şi şcola­ Şi aer dc veşnic pe umerii mei !
să realizez un proiect de stal pentru întregul bazin rilor mici. Vrem ca în întîm-
pinarea evenimentului de ră­
pe măsura cerinlclor, Iar Io Alături, la Grupul şcolar Oraşele şi satele sunet naţional — aniversarea nare, de cucerire Purtindu-mi spre ape a harpelor doină
întreprinderea la care voi fi din Cugir, 1.752 de elevi în­ ■ a 50 de ani de !a Unirea In ceasuri dc noapte, pios, mă aplec,
repartizat, să qâsesc un colec­ vaţă hunederene vor etala din această parte Transilvaniei cu România — Cu tîmplclc ude-n a gîndului moină
tiv cu care să rezolvăm pro­ — Dăm anual uzinei sute să realizăm, pe lingă celelal- a noi titluri, In dacic izvor ma uimesc şi-mi petrec,.,
Ic producţii ale stagiunii, un
blemele majore ce se vor pu­ de muncitori calificaţi. Mereu a raionului Alba spectacol închinat Unirii, în­
ne în faţa exploatării respec­ ni se cer mai mulţi. In acest o haină nouă tr-un mod original : prin lu­ O ! praznic mai nou, horă veche ! Mă prinde
tive. împreună cu colegii, voi an termină 322 de meseriaşi. Ca dascăl — cum li se spu­ mină, plastică, sunet, să re­ care să încununeze In cercul crescînd, cerc pe ochi dc izvor
Pornit dintr-o piatră din vechi oseminte —
pleca la drum cu entuzias­ Pentru uzinele noastre mai cu o paletă cromatică vioa­ ne pe Ia noi cadrelor didac­ dăm evenimentul Unirii şi Coloână-n străbuni, din răsufletul lor!
momenlele cele mai impor­
mul eistlqat în anii de studiu. şcolarizează muncitori şi uni­ ie, plăcută. Spaţiul locuibil, tice — mă bucur de fiecare tante ale istoriei oraşului viitoarele izbînzi.
cu Idealurile unul Inginer tăţi din Sibiu, Simeria, Tr. dotările social-culturale, succes al elevilor noştri dc nostru. EVU EUGEN