Page 115 - Drumul_socialismului_1967_12

Duminicfi 3t decembrie 1967 DRUMUL SOCIALISMULUI

t
Pluguşorul i 2 _ . J Colinde mmâneşti

Vastă şl variată este tema­ Ea mi se făcea Şl-l trăpsar» după soare —
Aho măi, voinici Pentru-al el popor I tica colindelor româneşti. Ele Verde Iederă După soare etnd răsare,
Flăcăi, Hăi! Hăi! vorbesc de omul real, de via­ In poarta lui Crai. Cind răsare-n prînzul mare.
M-auziţi de-alci ? Noi îi dăm din regiune ţa lui complexă, raportată la Cătane veneau Nime-n lume nu-l zăreşte
Hait Hăi! Tone grele de cărbune, cadrul soci al-istoric In care Pe poartă treceau Numa’ dalbă-mpărăteasă,
Fecioraşi, feciori cu pene Şi oţel şi laminate a trăit. Iederă rupeau Pe-o zăbruică de fereastră.
Din plaiuri hunedorene Strălucind de calitate. Nu angajăm de data aceas­ In chivără-şi puneau Fuge-n casă, spune-n masă i
Zvelţi ca brazii la-nălţime, Iar lumini-l zidim vatră, ta o analiză pe tema literatu­ Numai nu venea D-împărate, d-înălţate,
Ne-ntrecuţi la isteţime; Vad înalt de fier şi piatră. rii colindelor, ci alegem la Nice nu trecea Lucru mindru ce-am văzut
Minte dreaptă şi-nţeleaptă, Cernem în căuşul mîinli întîmplare cîteva piese laice, Nice nu-şi rupea Din junei cu murgul lui...
Hotărlţi la drum şl faptă I Aurul din cîmpul plinii de largă circulaţie în ţara Nice nu-şl punea împărat dac-auzea
Cine pe la voi purcede Şi din viţa aurie 4 noastră, care oglindesc în Drag fiuţul ei. Saltă-ncoa,
Hărnicia voastră-o vede Stoarcem riu de bucurie. formă artistică sentimente su­ Dragă maică-sare Saltă-ncolea,
Ridicată-n mii de feţe Hai la colindat, perioare, profund umane. Ea, de-o jale mare Saltă-n grajdiul ferecat,
Către-nalt şi frumuseţe. Flăcăi, Mult. că se mira-re Scos-o murg frumos gătat
Chiuiţi, isteţi Pentr-un an bogat I Dorul mamei după fiul ei Ce foc să se facă ? Şi pe el s-o d’aruncat
Flăcăi, Hăi! Hăi! plecat în cătănie este prins cu Ea mi se făcea Şi la drum de-o-ncălecat
Pentru frumuseţi l Scara-şi ţese vălul ceţll multă duioşie în colinda „Fiu Mică ţipătoare Pînă-n vlrful muntelui.
Hait Hăi! Dinadins se strlng băieţii fără maică" : Pe-o rază de soare, — Da, bun Joc, junei, să a i!
Virsta voastră, vlrsta ţării Şi dind piept cu toţi nămeţii D-unde nimerea ? — Dacă-i bun, hat să-l jucăm!
Urcă treptele-nălţăril; Pat la poarta dimineţii. Fiu fără de maică, In fereastra lui Crai Să-l jucăm, să ne luptăm.
Douăzeci de ani de soare, După masa cu bucate Fiu fără de taică, Fereastra-i lovea Prinse june murgu bine
An mănos la uşi ne bate; După ce-l năştea,
De puteri clocotitoare; După ce-l creştea, M asa-ngăl benea Şi-l întoarce curcubeu
Douăzeci de stele-albastre După vinul din pahare Mă ţi-l trimitea Masa dăruia Şi-l trăpsare după soare
Duclnd faima ţării noastre Bucuria-i şi mai mare; Ca el să slujească Colăcef de grîu După soare cind. răsare.
Peste piscuri şi hotare, După cîntecul din strune La Deneşu Crai, Şi cupe de vin. Să fii vesel junelaş
Arătlnd de ce-i in stare Anu-i plin de semne bune. La crai unguresc Dragă maică-sa Junelui, junelui bun.
Iscusinţa românească Ia mal chiuiţi, La popă leşesc. Ea cind îmi vedea (Colinda este culeasă de
Dintr-un vis să-nfăptuiască! Flăcăi, Dragă maică-sare Drag fiuţul ei . prof. Gkerman Aiihai, de la
Chiot cu avînt Şl la drum porniţii Ea de-o jele mare Din grof H grăia : Lia Petru, Poiana).
Flăcăi, Hăi! Hăi! Ce foc să se facă ? D-umpleţi, fiuţ, d-umple Ca şl întreaga lirică popu­
Pentru-acest pămtnt / Fie omătul cît un munte Ea mi se făcea Doară ţi-o ajunge lară, colindele cuprind şi as­
Hăi! Hăit Nu-l deafuns ca să ne-nfrunte, De cind tl slujeşti pecte umoristice. In colinda
Hei, firtaţilor, îmi vine Pietrele de ger să crape — Mică negurice Si ml-l drăgăţăştl „Slobozi-ne gazdă-n casă*,
Pod pe Dunărice.
Să vă strtng pe Ungă mine. Peste munţi şi peste ape, Pe Deneşu Crai care se cîntă la uşi sau fe­
Veniţi care mal de care Noi vom trece cu tot zorul Cătane veneau Pe crai unguresc reastră. se face aluzie la bu­
Să vă spun o veste mare: Duduind cu pluguşorul, Pe pod îmi treceau Pe popă leşesc. catele pe care gazda trebuie
Auziţi cum sună brazii ? Pluguşor fără pereche Numai nu venea să le dea la colindători:
Sărbătoare-n ţară azt-i. După datina străveche; Nice nu trecea (Colinda este culeasă de Slohozi-ne gazdă-n casă
Drag fluţul ei.
Ziua limpede şi-arată Pluguşor cu opt brăzdare Dragă maică-sare prof. Valea Mircea de la Igna C-afară plouă de varsă
Flamura de cer curată Şi recolta val de mare. Ghcorghe din Sintuhaim-De- Şi ml-s caii ctmpovlţi
Iară soarele-şi înscrie Hai cu meşteşug, Ea de-o jele mare va). Şi trebuie potcoviţi
Arcu-nalt de bucurie. Flăcăi, Mult că se mirn-re Vitejia şi isteţimea flăcăi­ Cu potcoave de colaci
Hai să chiulm. Să pornim la plug! Ce foc să se facă ? lor, a junilor şi junelaşilor Şl cu cuie de ctrnaţt
Flăcăi, Hăi! Hăi! sînt consemnate în colinde aşa Şi. ml-l gura însetată
Ţara s-o slăvim I Pluguşorul, năzdrăvanul ca şi în basme. Feciorii juni Si trebuie adăpată
Hăi! Hăi! Calcă brazda, * nalţă lanul, primesc puteri uriaşe, se lup­ Cu rachle şl vinars
Că din munţi la marea lină Şi sporeşte-n om elanul, BRADUL DE CRĂCIUN tă cu leii, împletesc cununi Şi cu vtn de ăl bătrin
E-mplnzltă cu lumină, MUiie se-nnoieşte anul! din raze de soare sau zboară Şi ml-i gura flămînzltă
Ca de aur o grădină Noi tl aşteptăm cu vise pe cal înaripaţi întreeîndu-se Şl trebuie potolită
Cind spre toamnă vremea-nclină. Şi cu drumuri larg deschise, cu împăraţii, aşa ca în colin­ Cu cîrnaţi şi cu şoHc
Faţa el scăldată-n rouă Spre-mpliniri tot mal măreţe da de mai jos; Să nu mai zică nimic.
An de an e alta, nouă; De belşug şl frumuseţe. DE-A LUNGUL SECOLELOR La poiana de sil' munte
Ca o floare înfloreşte Pentru-a ţării înflorire Joac-Un june murgul bine. (Din arhiva Casei regionale
Ca un pom bogat rodeşte, La mulţi ani cu fericire ! Da nu-l joacă cum să joacă, a creaţiei populare).
Făt-Frumos mult o iubeşte, Chiuiţi cu spor, Că-l întoarce curcubeu Prof. P. ARDEU
Mina noastră o-ntinereşte. Flăcăi,
Hal minaţi cu spor, Pentru viitor! Tradiţia de a aduce un brad luat de 1&>olandezi ti englezi. smuls din pămînt şi l-a adus
Flăcăi, Hăi! Hăi! în casă, cu prilejul sărbători­ Pe vremeî romani lot se obiş­ acasă să-i arate copiilor. Şi
lor de Crăciun şi Anul nou da­ nuia ca p ramurile bradului pentru a-i da strălucirea pe
tează din timpuri imemoriale. să se atirie masca lui Bachus, rare o avusese brăduţul în bă­ Ecran ’
Totuşi originile acestei tradiţii pentru a duce bogăţie în casă. taia Lunii, Luther a aşezat pe
Petrecerea revelionului — Sus sînt în mod indiscutabil păgî- Celebrul pet latin Vergiliu a­ ei luminări aprinse.
R I V E L I O N paharele şi la mulţi ani; 11) ne. Obiceiul de a alege un brad firma că amenîî aveau obice­ ra vestit nu numai pentru nu­
In 1604 oraşul Strâssbourg e­
iul să împdobească cei
mai
Problemă gravă — E plin cu
— copacul mereu verde — pro­
haine. vine din atracţia pe care o a­ înalţi paliieri pentru a atrage meroasele sale CUibUH cu ber­
VERTICAL : 1) Sursa ctmă- veau strămoşii noştri pentru mal uŞorbiinâvoinţa zeilor. ze, ei şi pentru numeroşii săi
ciorilor, jambonului etc. — A toate fenomenele naturii. Pen­ Folosir< brazilor a fost ini­ brazi. Moda brazilor era acum
4 9 1011 stingheri • 2) Gustul murături­ tru ei natura capătă aspecte ţial atît c mult. asociată cu râspindită în întreaga Europă.
lor— Lopată fără margini! ; 3) fantastice mergînd pînă întra- Se spune că vestita curtezană
* Rîu în Africa — A venit... la colo, îneît să creadă că fiecare păginismi încit acest obicei Paiva a fost cucerită de contele
părea să u aibă nici o şansă
* f * & miezul nopţii (2 cuv.) ; 4) Tă­ fîntînâ are un spirit al ei, după de succedn faţa creştinismu­ Donesmark cu un brad pe care
cut (fig.) — Pahare de vin ri­ cum fiecare munte — inteli­ în loc de luminări au fost pre­
¥ dicate în cinstea celor prezenţi genţa lui. Iniţial, brazii nu au lui. La înputul secolului XVI
la masa de revelion ; 5) Pînă casele cr6ine au început însă sărate perle şi diamante. Cind
* Ia semn şl fără guler — Sursa fost folosiţi pentru valoarea să se îmjdobească şi ele cu regina Victoria s-a căsătorit cu
brazi pe are erau aşternuţi
prinţul Albcrt de Saxe-Coubo-
* ¥ * veseliei ! — S-n rupt pipa-n lor decorativă, ci pentru sem­ trandafiri de hîrtie, mere, Urg, ea a obligat tot imperiul
nificaţia lor şi puterea de a
două ! ; 6) Se joacă în noaptea
* * de revelion ; 7) Tot de pipă-i aduce în cele mai umile cătu­ ghirlandeâurii şi bomboane. să adopte obiceiul brazilor de
vorba ! — Scrisoricfi în plăcin­ ne lumea minunată a naturii. Această coraţie era probabil Crăciun.
& tă de revelion — Pecete ; 8) El era cinstit în mod deosebit o reminisnţă a vechii tradi­ Tn ţările calde unde nu cresc
ţii, care cea ca copacii
să
1 n E plină de haz — Peste pete!; de triburile germanice, care înfloreasc de Crăciun. Tradi­ bra2i. aceştia au fost. înlocuiţi
9) Puţin grizată — Dumnea­
credeau că în brad sălăşluieşte
Cu planie meridionale — în
*- % lui ! ; 10) Ceremonie — La spiritul pădurii care ocroteşte ţia bradui de Crăciun a fost Vietnam, de pildă, cu crengi de
) J mulţi ani ! : 11) E in vacanţă toate plantele, animalele şi pă­ lansată tuşi de un personaj piersic, în Japonia — cu bu­
I % acum — Renumită podgorie sările. înainte de a porni la o cunoscut întru convingerile chete din crenguţe de bambus
i rorqâneasi ă. LI VIU COVACI luptă, militarii se adunau la sale religse austere. In timp sau prun, simbolizînd rezisten­
ce se plba prin pădure în-
ţa, longevitatea şl dezvoltarea
sfat sub un brad. Acest obicei
Deva de cinstire a bradului l-au pre- tr-o noapde Crăciun, Martin rapidă. Au trecut mulţi ani de
Luther a ist atras de frumu­ atunci şi bradul, împodobit
seţea umbrad care seînteia sărbătoreşte, este nelipsit din
ORIZONTAL î 1) Mal — revelion ; 5) S-a dus unul... vi­ in bâtaiaamii. Aşa cum era casele oamenilor la fiecare
Vorbe cu tîlc ; 2) Nod în tul­ ne altul ! — Are frisoane ; 6) încărcat «zăpadă, Luther l-a sfîrşit de an.
pina pomului de iarnă — Fru­ Fructul coniferelor — Hai no­
mos ornat, îşi aşteaptă admi­ roc şi la mulţi ani; 7) Reşedin­
ratorii în noaptea de Anul ţa murăturilor — Trei vocale c sosit
nou; 3) Instalaţie pentru o din Anul nou 1; 8) Trăgător
'riptură rustică — Intră în de jaloane — Carte !; 9) Fu­
eniul de revelion ; 4) Materie
rimă pentru maioneză — mează tot timpul — La aceas­
Jlo ş. f
Deschide apetitul la masa de tă oră, toţi şi l-au făcut; 10)
Colectivelor de la minele Lupeni şl Deva î
Desprc-aramă şi cărbune
Am aflat multe veşti bune;
Să ciocnim, deci, din răvaşe tăia
Pentru minele fruntaşe I
Maistrului hunedorean îoan Cisma.ş,
realizatorul unei lănci durabile de insuflat
oxigen în cuptoarele Siemens Martin :
Lăncicr de la cuptoare,
Iţi trimitem o urare:
Performanţa să mai crească
Lăncile sâ se-ntărească I
„îndrăgostitul".
l.A.S. Orăştie, unitate rentabilă care a rea­
lizat importante beneficii:
S-a strins aur din cimpie
Oglindindu-se-n bilanţ,
Faptul am dori să fie \ /
O... reacţie în lanţ I Anu! nou pe glob
Echipei de fotbal ..Metalul" Hunedoara,
promovată în Divizia B : In diferite ţâri ale lumii, A­ rii săi să sărbătorească Anul
Spun unii — abecedarul este simplu pe la voi: nul nou cade in anotimpuri nou 1521. Iată ce scrie în le­
Se învaţă alfabetul înainte şi-napoi. Bine Iroaţl — în fntimpi narea Anului nou. diferite, in unele iarna, în al­ gătură cu aceasta italianul Pi-
Am vrea ca-n anul care vine c . ‘<j te vara. gafetta : „Eram nevoiţi să ne
Să-l învăţaţi pe „A“ (mai bine I) IN VIETNAM, întîmpinarea hrănim cu centuri de piele ca
noului an are loc la începutul sâ nu murim de foame în
Căluşarilor de la Romos şi Vinerea : primăverii, iar în China Anul noaptea de Anul nou. Aceste
Cu atîta foc se prind in joc flăcăii, nou se serbează în prima zi de centuri, pe care le purtam de
De-ţi pare că se-aprind şi zurgălăii, lună plină cind Soarele se mulţi ani, se întăriseră atît de
Şi zile-ntregi ai sta — or trece anii — află în constelaţia Vărsătoru­ mult, încit au trebuit să stea
Tot admirind cum joacă „Căluşarii“ / 9 lui. înmuiate o sâptămlnâ întreagă
IN MAJORITATEA ţărilor în apă. După aceea, am copt
Sculptorului în lemn Nicolae Cernat, va­ Anul nou se sărbătoreşte în centurile, le-am mîncat cu pof­
loros artist popular i noaptea de 31 decembrie spre tă, bînd vin rare, din neferici­
La maestrul din Şugag 1 ianuarie. Dar, numai cu 200 re, ne rămăsese foarte puţin**.
Toate ramurile trag, de ani în urmă, în Anglia Anul LOCUITORII Insulelor Fiji
Să devină lănţişoare nou se serba la 28 martie. Cînd sînt primii locuitori de pe glo­
Să le-admire mic şi mare I s-a făcut acolo reforma calen­ bul pămînteac care au început
darului şi s-a acceptat ca Anul să sărbătorească Anul nou. Ur­
Juniorilor de tenis de masă din Cugir, pen­ nou să înceapă la data de 1 ia­ mătorii au fost japonezii.
tru succesele obţinute în 1967 ; nuarie. s-au întîmplat lucruri
Aţi pornit de-acum tn lume. nostime; clerul a prezis sfîrşi- NAVIGATORII care călăto­
Juniori de la Cugir, tul lumii, iar femeile „îmbâ- resc în ajunul Anului nou din
Pentru titluri şi renume trinite'1 brusc cu aproape trei Insulele Samoa spre Australia
Anul nou vă fie gir I luni au cerut guvernului „să le rârnîn... fără sărbătoare. Por­
redea tinereţea“. nind la drum la 31 decembrie,
ei trec linia convenţională â
MAGELAN, care a străbătut
pentru prima dată in istoria • timpului — linia schimbării
datelor — şi ajung în Aus­
Esculap vă recomandă: Noaptea de Anul nou. pregătea împreună cu marina­ tralia a doua zi, care acolo
navigaţiei Oceanul Pacific, se
. ■ ' J„; *-■ ■ ■ este deja 2 ianuarie.
Amatori dc scandaluri şi maniaci ai vitezelor Ia volan !
Fiţi la-nălţimc şi de dala asta. Puteţi încheia revelionul Ia
mine. Veniţi în orice stare. Sînt la curent cu cele mai noi
metode de reanimare. Urările de sănătate nu vor lipsi.
Vouă, discipoli credincioşi ai Iui Radius vă recomand o
combinaţie miraculoasă : 3 romuri la început, Ia care adău­
gaţi 7 baterii de „Cotnar", 8 „fiole" dc coniac, 14 dc drojdie
şi. «lin oră în oră, cîtc-o şliboviţă. Efect sigur. Cumpărăto­
Celor cu stomac (nc)spart le-ar prinde bine un con­ rul cu ridicata.
curs do inghiţiro u : 4 kg dc caltaboşi, 3 oale cu sarmale, 40
de chiftele şi 5 găini la frigare. Nu vă temeţi de dureri. Am
calmante.
Visători şi visătoare ! In noaptea asta nu mai contează
pc unde călcaţi şi încotro priviţi. Circulaţia este admisă
peste tot (inclusiv cu start de la balcon). Luxaţiîle şi frac­
turile nu mai constituie o problemă.
Pentru conformitate
I. MINCU . ... .
O primire profesională..