Page 12 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 12
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Dum inica 3 decem brie 1967
Lucrările Adunării Situaţia militară Prezenţe
din Nigeria
Generale a O.N.U. româneşti
LAGOS 2 (Agerpres). —
O oficialitate a guvernului
9 Continuă dezbaterea cu privire la definirea a federal de la Lagos a declarat,
gresiunii potrivit agenţiei France Pres SOFIA. — La Sofia a avut laborării dintre ţările socia
• Adoptarea a două rezoluţii Înaintate de Comitetul se, că forţele guvernamentale Ioc o consfătuire a repre liste în domeniul transpor
tului aerian.
pentru problemele juridice. au lansat o ofensivă aeriană zentanţilor aviaţiei civile a
contra rebelilor biafrezi. Din ţărilor socialiste membre ale
NEW YORK 2 — Trimisul proiect de rezoluţie în legătu surse federale, aceeaşi agenţie, Convenţiei pentru tarile u BELGRAD. — In ultime
special al Agerpresuluî, R. ră cu activitatea dăunătoare a anunţă că oraşul Onitsha a a nitare aeriene. Au partici le zile, interpreţi şi dirijori
Câplescu, transmite : intereselor străine care împie vut de suferit în urma unui pat delegaţii din Bulgaria. români au dat concerte în
Adunarea Generală a O.N.U. dică aplicarea Declaraţiei de bombardament intens al arti Cehoslovacia, R. P. D. Core faţa publicului din diferite
continuă să examineze punctul decolonizare. leriei federale, situată pe par eană, R. D. Germană, Mon oraşe din Iugoslavia, obti-
golia, Polonia, România, Un
nînd succese binemeritate.
tea apuseană a riului Niger,
referitor la necesitatea de a se NEW YORK 2 (Agerpres). Presa a publicat numeroase
urgenta elaborarea definiţiei a La Naţiunile Unite a fost dat care separă cele două forţe garia, U RSS., R. D. Viet
gresiunii. Pentru ca Adunarea publicităţii sîmbâtâ textul u combatante. nam. cronici elogioase. Au fost a
să se poată încadra in progra nui proiect de rezoluţie în le Potrivit observatorilor, răz La consfătuire, care s-a preciate arta dirijorală a Iui
mul stabilit, a avut Ioc o şe gătură cu problema încheierii boiul împotriva rebelilor bia desfăşurat într-o atmosferă Mircea Basarab şi calităţile
dinţă şi sîmbâtâ dimineaţa. unei convenţii pentru interzi frezi s-a soldat pinâ în prezent de prietenie şi înţelegere re interpretative ale violonce
ciprocă, au fost discutate listului Radu Aldulescu şi
Atît în şedinţele de vineri, cerea folosirii armelor nuclea cu 100 de mii de morţi şi ră probleme ale extinderii co baritonului Vasile Micu. LAOS. — Un post de artilerie antiaeriană pe poziţia de
cit şi in cea de sîmbâtâ, o se re, avînd drept coautori Ceho niţi grav de ambele părţi şi cu luptă camuflat pe virful unei coline.
rie de reprezentanţi, printre slovacia, Etiopia, Irak, Iugo pierderi evaluate Ja peste 100
care ceî Ungariei, Franţei, slavia. Mongolia, Nigeria, de milioane de lire nigeriene.
R.A.U., şi-au manifestat regre România, R.A.U., Sudan şi Tn şapte luni. trupele federa
tul şi au condamnat existenţa U.RS.S. le au ocupat aproape jumătate Intr-un comunicat al Co
fn lume a unor focare de agre Proiectul de rezoluţie urmea din teritoriul provinciei sece misiei centrale electorale se
siune şi, scoţînd în evidenţă ză sâ fie supus luni spre dez sioniste. Sa se pună capat arată că in alegerile de de
complexitatea sarcinii de defi baterea Comitetului politic al putaţi in comitetele popu
nire a noţiunii de agresiune, A Adunării Generale. lare judeţene, orăşeneşti şi
şi-au exprimat, totodată păre săteşti, care au avut loc la
rea că prin elaborarea aceste
ia se va crea instrumentul ju In Comitetul pentru problemele agresiunii în Vietnam! 30 noiembrie in R. P. D.
ridic al unui sistem colectiv de Coreeană, au participat su
securitate. Dezbaterile in a- tă la sută din alegătorii în
ceastâ problemă urmează să social-umanitare şi culturale scrişi pe listele electorale
se încheie luni. G Apelul reprezentanţilor de frunte ai cercu TOKIO 2 (Agerpres). dîndu-şi în aceeaşi propor
Adunarea Generală a adoptat INDIA. In India au fost rilor culturale şi artistice din Franţa „Consiliul general al sindica ţie voturile pentru candida
ţii propuşi.
totodată două rezoluţii ce i-au Intervenţia reprezentantei României descoperite zăcăminte de ţi telor din Japonia — cea mai
fost înaintate de Comitetul ţei şi gaze pe baza cărora se $ Pacea în Vietnam poate fi restabilita cu mare uniune sindicală a ţârii După cum anunţă agen
pentru problemele juridice. NEW YORK 2. — Trimisul rii noastre. Maria Qroza. a e creează acum o industrie pe condiţia respectării dreptului poporului vietna — a lansat către toţi muncito
Rezoluţiile recomandă include special al Agerpres, R Câples numerat, printre realizările troliferă. rii lumii chemarea de a consi ţia UPI, citind declaraţia
rea pe ordinea de zi a viitoa cu, transmite: Comitetul pen obţinute in această direcţie, ca In foto : Peisaj petrolifer mez de a dispune de soarta sa. dera ziua de 20 decembrie — unui purtător de cuvînt o
rei sesiuni a Adunării a unui tru problemele social-umaniîa- urmare a eforturilor perma in regiunea Hoşiarpura, sta ® Chemarea Consiliului general al sindicate aniversarea Frontului Naţio ficial, Ministerul dc Exter
punct privind încheierea unei re şi culturale al Adunării Ge nente depuse în cele două de tul Punjab. nal de Eliberare din Vietnamul ne a1 R. F. G. a convocat
convenţii în problema misiuni nerale a O.N.U. dezbate in pre cenii care s-au scurs de la a- lor din Japonia de sud — ca zi a solidarităţii pentru începutul săptămînii
lor diplomatice speciale (în zent programul de măsuri în rioptarea de către Naţiunile U- O Declaraţiile unor senatori belgieni internaţionale cu lupta po viitoare o reuniune a şefilor
care se includ vizitele recipro legătură cit proclamarea anu nîte a Declaraţiei universale porului vietnamez împotriva a misiunilor diplomatice şi
ce ale delegaţiilor din diverse lui 19GR an internaţional al o drepturilor omului, accep „Trebuie sâ se pună capăt gresiunii Statelor Unite. Gu comerciale vest-germane din
domenii de specialitate în ve drepturilor omului, precum şl tarea unanimă a unor idei şi PARIS 2. — Corespondentul suferinţelor poporului vietna vernul S.U.A., se arată în de ţările socialiste din Europa,
derea schimbului de experien pregătirile în vederea confe principii fundamentale, cum Problema Agerpres, Georges Dascal. mez, se arată în apel. Escala claraţia dată publicităţii de pentru a dezbate diferite
transmite :
ţă), şi aprobă programul pe ar fi dreptul popoarelor la au «Războiul dus de Statele U preşedintele Consiliului, Tosi- aspecte ale lărgirii relaţi
1968 al comisiei de drept in rinţei internaţionale a dreptu nite în Vietnam violează prin darea din Vietnam poate duce katsu Horyi, îşi intensifică a ilor Est-Vest.
rilor omului, care urmează sâ
ternaţional. aibă loc la Teheran. todeterminare, dreptul de a cipiul independenţei naţiona la un război nuclear, şi acest gresiunea sa in Vietnam şi
lucru trebuie împiedicat cu
dispune in mod suveran de re
Comitetul pentru teritoriile sursele naturale, dreptul la le”, se arată într-un apel adre orice preţ. Pacea in această bombardamentele .asupra RD. Qahlan Moliammed AI
sub tutelă şi neautonome a a- Exprimînd convingerea de muncă şi altele, precum şi ga cipriota sat opiniei publice franceze de regiune a lumii poate fi resta Vietnam ucigind populaţia ci Shaabi, preşedintele Repu
dop>tat cu o majoritate de vo legaţiei române că anul 1968 ranţiile economice pentru reprezentanţi de frunte ai cer bilită cu condiţia respectării vilă, escaladează războiul său blicii Populare a Yemenu
turi — 86 pentru (intre care şî va marca un Jalon important transformarea acestor drepturi curilor culturale şi artistice din dreptului poporului vietnamez nedrept în această ţară. Po lui de sud, a declarat vineri
Republica Socialistă România). pe calea promovării drepturi într-o lealitate socială. & Grecia va începe retra Franţa. Autorii apelului pro de a dispune dc soarta sa. Pa porul japonez, se arată în che că ţara sa va deveni mem
2 contra şi 17 abţineri — un lor omului, reprezentanta ţâ gerea trupelor sale din Ci pun organizarea unei „Zile a cea în Vietnam poate fi resta mare. işi face cunoscută hotâ- bră a Organizaţiei Naţiuni
Trecînd la unele observaţii rîrea de a obţine cit mai re
critice, vorbitoarea a declarat pru. intelectualităţii in sprijinul bilită prin recunoaşterea Fron pede încetarea agresiunii Sta
că propunerea de a se discuta NICOSIA 2 (Agerpres). — Vietnamului". tului Naţional de Eliberare ca telor Unite asupra Vietnamu
Printre semnatarii acestui
crearea unor organizaţii cu Potrivit cercurilor bine in document figurează nume de re se află in fruntea luptei lui, de a ajuta poporul vietna
caracter evident suprastatal, formate din Nicosia, citate de prestigiu ca Louis Aragon, J. poporului şi retragerea trupe mez să-şi hotărască singur
avînd ca scop să vegheze Ia agenţia France Presse, in ur P. Sartre, Simone de Beauvoi- soarta.
respectarea drepturilor omu mătoarele cîteva zile va înce re. Francois Mauriac. Alfred lor americane Este ncces* '» ★
lui. vine în contradicţie cu pe retragerea trupelor greceşti Kestler, Pablo Picasso, Elsa reîntoarcerea la spiritul acor BRUXELLES 2 (Agerpres).
principiul de bază potrivit că din Cipru. Operaţiunile de re Triolet. Jcan Vilard, Rene durilor de Ia Geneva", conchid In codrul unor dezbateri a
ruia resneciarea şi garantarea patriere a acestor unităţi, care Capi tant etc. autorii apelului. supra problemelor de politică
drepturilor şi libertăţilor fun nu fost trimise in Cipru după externă, care au avut loc în
damentale ale omului sint de Î963 şi ale căror efective sînt senatul belgian, Henri Rolant.
competenta exclusivă a statelor evaluate la 15 000 de oameni, senator socialist, a declarat câ lor Unite şi a Ligii Arabe şi
suverane şi egak» în drepturi. vor dura două sau trei luni. Nelinişte în anturajul intervenţia americană în Viet va duce o politică de neali
De mai mare utilitate ar fi e Această măsură se încadrează nam este condamnabilă. EI a niere.
xaminarea de către conferinţa în prevederile acordului în subliniat necesitatea de a se
de la Teheran a interdepen problema cipriotă, potrivit că preşedintelui Johnson pune capăt agresiunii S.U.A. „Una din sarcinile cele
denţei dintre traducerea în rora toate forţele necipriote în Vietnamul de sud şi a bom mai importante care stau în
practică a drepturilor omului trimise in Cipru după anul bardamentelor asupra terito faţa noastră, a spus el, este
şi dezvoltarea economică şî 1963 trebuie să părăsească WASHINGTON 2 (Agerpres). firmală in cercurile apropiate riului RD. Vietnam pentru a organizarea economiei tâ
socială a statelor. De aseme insula, unde urmează sâ sta preşedintelui .Johnson prin de crea posibilitatea soluţionării rli".
nea. logica impune să se dea ţioneze in continuare numai O anumită nelinişte se ma claraţia făcută miercuri de acestui conflict.
un caracter universal festivi contingentele greceşti şi tur nifestă in rîndul persoanelor McCharthy. care după ce a La rîndul său, senatorul co Secretarul general al
tăţilor şî manifestărilor consa ceşti autorizate de acordurile apropiate preşedintelui John subliniat caracterul „suîns" al munist Jean Terve a relevat câ O.N.U., U Thant, a dat pu
URUGUAY. — Lucrătorii din presa din Montevideo au crate anului internaţional a! de la Londra şi Zurich, din son in legătură cu faptul că relaţiilor sale cu Robert Ken problema vietnameză, care blicităţii o declaraţie In le
demo
intenţiile senatorului
fost afectaţi de o suspendare a lucrului de mai multe luni. drepturilor omului si tocmai de 1960. Retragerea trupelor gre crat din Minnesota, Eugene nedy, a anunţat că acesta ar constituie „o sursă permanentă gătură cu împlinirea a 25
Ei încearcă efectiv să găsească o soluţie a conflictului creat aceea esle de dorit ca Naţiu ceşti, precizează cercurile McCarthy, de a deveni can putea lua eventual „mai tir- de încordare in relaţiile inter dc ani de la realizarea la
de patroni care nu vor sâ Je recunoască dreptul la o nouă nile Unite să adieseze tuturor O.NU. din Cipru, va avea didat pentru alegerile prezi ziu startul in cursa pentru naţionale", trebuie sâ fie re Chicago a primei reacţii
schemă de salarizare. statelor, fără discriminări, *n- drept consecinţă sporirea e denţiale ar putea servi drept Casa Albă". Consilierii pre zolvată cît mai grabnic. In a nucleare în lanţ controlate.
In foto: Demonstraţie a lucrătorilor de presă in apărarea vilaţia de a lua parte la toate fectivelor forţelor O. N U., un ..paravan" pentru o even şedintelui Johnson au relevat, cest sens este necesar sâ fie Secretarul genera) sublinia
drepturilor lor. acţiunile în acest domeniu. mâshrâ asupra căreia Consi de asemenea, câ de cîteva zile folosite toate posibilităţile ză marile perspective des
liul de Securitate va lua pro tuală candidatură a senatoru atacurile senatorului Kennedy pentru a se pune capăt bom chise de folosirea in sco
babil o holârîre la 16 decem lui Robei l Kennedy. scrie co bardamentelor asupra RD. puri paşnice a energiei nu
brie. Mandatul actualelor forţe respondentul la Washington al împotriva politicii Casei Albe Vietnam şi tuturor actelor de cleare şi cheamă la înce
ale O.N.U. expiră la 27 de agenţiei France Presse. Fran- în problema vietnameză devin război ale S.U.A. în Asia de tarea cursei înarmării nu
Divergenţele se reactualizează cembrie. şedintelui Johnson sint studia din ce în ce mai virulente. sud-est. cleare.
cis Lara. In anturajul pre
te în
mijloacele
consecinţă
Reprezentanţii partidelor
CONVORBIRI INTRE pentru a întări opoziţia faţă R. P. Albania politice greceşti Uniunea de
Organizaţia pentru cola mai pesimişti, estimează acum lâri occidentale. în primul de candidatura lui McCarthy
Centru şi EDA aflaţi în e
borare economică şi dezvol că puţin mni trebuie pentru rînd intre ţările membre ale în statele Wisconsin, Nebras- xil la Roma au organizat o
tare, care grupează 21 de ca economia Occidentului să fie Pieţei comune, a căror balan R.A.U. Şl IRAK ka, Oregon şi California, unde
state din lumea capitalistă, împinsă din nou spre recesi ţă de plăţi este excedentară. In primăvara viitoare vor a Măsuri pentru lichidarea urmări reuniune comună într-un
între care S.U.A., Japonia, une. Numeroşi vorbitori au ar In concepţia lui Roslow, a- CAIRO 2 (Agerpres). vea loc alegeri preliminare. teatru al capitalei italiene
Marea Brftanie, Franţa, gumenta: că consecinţele de ceaslâ soluţie concertată" ar La Palatul prezidenţial din Senatorul Kennedy a afirmat pentru a protesta împotri
de repetate ori că nu va can lor cutremurului de pămînt
RFG , Italia, şi-a ţinut joi valorizării monedei britanice, însemna uşurarea poverii chel Cairo au început sîmbâtâ va actualului regim grec.
Deputaţii italieni de toa
şi vineri la Paris cel de-al „febra autului", precum şi ma tuielilor militare ale S.U.A. în dupâ-amiază convorbirile ofi dida în alegerile din 1968, lâ-
te tendinţele, care au luat j
7-lea Consiliu ministerial jorarea taxei de scont într-o Europa occidentală. Această u ciale între delegaţia R.A.U., sînd sâ se înţeleagă că pre TIRANA 2 (Agerpres). şi sîmbâtâ cutremure de o in cuvîntul Ia reuniune, au
anual. Principalele proble serie de ţâri. între care S.U A. şurare ar putea fi realizată condusă de preşedintele Gamal feră sâ se rezerve pentru ale Intr-un comunicat transmis tensitate mai slabă. sprijinit propunerile repre
me care au figurat pe ordi şi Marea Brilanie, au creat o prin sporirea exporturilor a- Abdel Nasser, şi delegaţia Ira gerile din 1972. In cercurile a de agenţia ATA se arată câ In urma măsurilor luate de
zentanţilor
nea dc zi a consiliului, a- atmosferă mult mai pesimistă mericnne peste Atlantic şi oi- kului, condusă de primul mi propiate preşedintelui Johnson cutremurul de pămînt din 30 autorităţi, situaţia a început greci. democraţilor
1e cărui lucrări s-au desfă in <x priveşte forţa si durata gani/.area unei pieţe solide a nistru irakian, Taher Yehia. se apreciază totuşi că el şi-ar noiembrie produs in districtele sâ se normalizeze. Familiile
şurat in somptuosul castel relansării economice In Euro capitalului vest-european. re- Potrivit postului de radio Cai putea schimba intenţiile In ca Dibra şi Librazhd s-a soldat râmase fără adăpost au fost
„La Muiette", au fost în le pa occidentală. In asemenea ducind astfel din importurile ro, in cursul acestor prime în zul în care senatorul McCharthy cu 12 morţi şi 154 de răniţi. In instalate provizoriu iar activi Reprezentantul senegalez
gătură cu devalorizarea li condiţii, nu mai încape deci de capital american. Gravita trevederi au fost discutate pro va reuşi sâ întrunească un a afară de aceasta, 3.470 de lo tatea în administraţie, între la O.N.U. a adresat o scri
rei sterline, deficitul cronic nici o îndoială că devaloriza tea acestei controverse ar pu bleme privind criza din Ori numit număr de sufragii in cuinţe au fost distruse com prinderi, comerţ şi Invâţâmînt soare Consiliului de Securi
entul Apropiat, precum şi re
al unor balanţe de plăţi şi rea lirei a readus în discuţie, tea determina reluarea dialo laţiile între cele două ţâri. cele patru state, cerînd înce plet, 41 de şcoli au fost grav se desfăşoară normal. întreaga tate în care protestează îm
efectele degradante ale a într-un mod mai acut ca ori- gului intre partizanii preconi Preşedintele Nasser a primit tarea escaladării războiului şi avariate, precum şi numeroa populaţie a fost mobilizată la potriva „noilor violări ale
lucrările de înlăturare a con
cestora asupra sistemului cînd, înseşi bazele sistemului zatei reforme a sistemului mo în aceeaşi z\ delegaţia militară a bombardamentelor împotri se alte obiective economice şl secinţelor cutremurului. integrităţii teritoriale şl su
monetar interoccidental. netar şi susţinătorii stătu quo- iraktonâ, aflată în vizită in va R. D. Vietnam. administrative. In aceste zone Guvernul albanez a luat ho- veranităţii Senegalului co
ului în această problemă cu R.AU. Această impresie a fost con- au mai fost înregistrate vineri tărirea ca în cursul acestei mise dc elemente portughe
eventuale modificări care ar luni sâ fie reconstruite şi repa ze", în regiunea de graniţă
Printre altele, această întît- reclama noi sacrificii financia rate din fondurile statului toa cu Guineea portugheză.
nire a pus într-o lumină mai Comentariu re pentru „cei şase". te locuinţele, şcolile şi edifici
puternică divergenţele de pă In sfîrşit, o accentuare a Protestul M.A.E. a! R.P. Chineze adresat S.U.A. ile distruse de cutremur. De Ploile torenţiale şi ninso
reri asupra actualului sistem înăspririi divergenţelor între asemenea, s-a hotârît acorda rile, care timp de trei zile
monetar interoccidental. Ex Paris şi Washington s-a înregis PEKIN 2 (Agerpres). au bombardat şi mitraliat o tacat în mai multe rinduri rea de ajutor urgent şi gratuit au căzut asupra regiunilor
punerea în acest sens a minis monetar ocoidental — „The trat şi în dezbaterile raportu Ministerul Afacerilor Exter navă comercială chineză anco nave comerciale chineze aflate în bani, îmbrăcăminte şi încăl de vest ale Algeriei, au pro
trului francez al economiei şi Gold Exchange Standard". rilor comerciale ale aşa-zisu- ne al R.P. Chineze a dat publi rata în portul ttOng Gai, din în marea deschisă sau în ape ţăminte, familiilor lovite de vocat mari inundaţii. Apro
finanţelor, Mîchel Debre, a de „Dacă pinâ în prezent, scrie lui club al ţârilor bogate cu cităţii o declaraţie în care pro Vietnam, rănind opt membri al le teritoriale vietnameze pro- cutremur. Diferite instituţii de ximativ 20.000 de persoane
terminat agenţiile de presă să Roger Priouret în sâplămina- ţările din lumea a treia Dar. testează energic împotriva ata echipajului şi provocînd im voclnd pierderi grele in vieţi stat, organizaţii economice şl au rămas fără adăpost. Sînt
tragă concluzia că „marea con lul parizian „L’Express", con în cea mai mare parte, pro cului sâvîrşit de aviaţia ame portante avarii navei. Nu este şi bunuri materiale. armata au trimis voluntar în de semnalat morţi şi dispă
troversă monetară care a scin flictul cu privire Ia aur şi la blemele importante vizînd a ricană asupra unei nave co pentru prima dată — se arată Guvernul şi poporul chinez, zonele lovite de cutremur ruţi.
dat, pe specialişti şi guvernele sistemul monetar internaţional ceste raporturi au rămas în merciale chineze ancorată in în declaraţie — cînd aviaţia a- 1.800 de tehnicieni şi ingineri
occidentale în susţinători aî ce era un subiect de polemică suspensie. portul Hong Gai din Vietnam, mericanâ a bombardat şi mi se subliniază în declaraţie, constructori, care sâ ajute la Uniunea Sovietică a re
lor două monede de rezervă pentru generalul de Gaulle, o La 25 noiembrie, se arată în traliat nave comerciale chine protestează energic împotriva înlăturarea urmărilor cutremu cunoscut Republica Popu
(dolarul american şi lira ster afacere pasionantă pentru ex MARIN GHEORGHE declaraţie, avioane americane ze. Avioanele americane au a- acestor acte piratereşti. rului. lară a Yemenului de sud ca
lină) şî in partizani ai reeva perţi ca Rueff şi Triffîn. un stat independent şi suveran
luării aurului va continua să joc pentru particularii obse şi şi-a exprimat hotârîrea
se accentueze in lunile ce ur daţi de aut, acum reforma sis de a stabili relaţii diplo
mează". temului monetar a devenit o matice cu ea, se arată în
Chiar din comunicatul final problemă actuală şi serioasă. telegrama adresată de Ni-
al întîlnirii reiese că dezbateri Zguduirea abia începe.. De kolai Podgornîi, preşedinte
altfel, acest lucru este recunos
le au fost furtunoase După ex cut pe alocuri şi in comunica le Prezidiului Sovietului
punerea lui Debre în care a tul final. Tot din acesta reiese Suprem al U.RS.S., pre
cesta a demonstrat că defici că disputa cea mai aprigă în şedintelui noului stat.
tele balanţelor de plăţi brita
nică si americana perturbea- timpul dezbaterilor s-a anga Din capitala Tanzaniei se
jat intre reprezentantul ame
zâ sistemul monetar interna rican şi cel francez, susţinut anunţă că Etiopia şi Zam-
ţional şi handicapează, in ace în parte de ceilalţi miniştri bia şi-au exprimat dorinţa
laşi timp, dezvoltarea econo vest-europeni în problema de de a deveni membre ale
miei unor ţâri. favorizând ex ficitului extern în creştere al Comunităţii Economice a
portul masiv şi inflaţionist de balanţei de plăti a SU.A. Tn Africii Răsăritene din care
capital american, o serie de legătură cu părerea lui Debre fac parte în prezent Tanza
experţi financiar1 ai acestei că ţările debitoare, cum sînt nia, Kenya şi Uganda. Pre
organizaţii au ajuns la conclu Statele Unite, sâ-şî rezolve sin şedintele Tanzaniei. .Tulius
zia că devalorizarea lirei a dat gure problema deficitului, re Nyerere. a declarat presei
n lovilurâ puternică economiei prezentantul american Eugen câ cererile guvernelor celor
occidentale şi că efectele noci două ţări vor fi examinate.
Rostow a subliniat că „solu
ve ale acesteia sînt încă de ţia" trebuie „concertată" în
parte de a se fi epuizat. Alţii, tre Statele Unite şi celelalte U.R.SS. — Oraşul minerilor azerbaidjeni — Daşkesan. Aici trăiesc muncitorii care extrag minereul de fier.
44.065
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12/75, 15 85, 23 17, — TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara—Qoya