Page 14 - Drumul_socialismului_1967_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI M arţi 5 decem brie 1967

Ţara Intreagfl — un imens şantier. Poporul înfăptuieşte moelectrică a ţării. Alte vlăstare ale actualului cincinal prind DIAMANTUL
pentru el şi generaţiile viitoare noua societate Urmînd nea­ viaţă la Sebeş, Brad, Cugir şi in alte localităţi ale regiunii.
bătut povaţa dreaptă şi înţeleaptă a partidului, oamenii mun­ Dincolo de aceste importante obiective ale viitorilor ani, o
cii durează pretutindeni în România, civilizaţia măreţelor o­ activitate febrilă se desfăşoară în puternicele unităţi indus­
biective ale industrializării ţării, perfecţionării activităţii c- triale existente. Creşte de la an la an, de la lună la lună pro­
conomice, de stat şi social-cullurale, civilizaţia bunăstării şi ducţia de oţel şi laminate, de cărbune şi minereuri, de ener­
fericirii poporului — socialismul. gie electrică şi maşini-unelle, de masă lemnoasă, produse re­ NEGRU
Etapă de însemnătate istorică excepţională în viaţa naţiu­ fractare şi chimice, articole de îmbrăcăminte şi încălţămin­
nii noastre, perioada realizării Directivelor Congresului al te, de bunuri de consum. Totodată, calitatea produselor se
IX-lea al partidului mobilizează la activitate intensă pe toţi îmbunătăţeşte continuu, cestul de producţie scade, produc­
cel oe muncesc. Aducîml-u-şi partea lor de contribuţie la aceas­ tivitatea creşte.
tă măreaţă operă de edificare generală, oamenii muncii din Acum, In preajma Confeiinţei Naţionale a partidului — e­
regiunea Hunedoara — entuziaşti făurari ai metalului, teme­ veniment istoric in viaţa întregului popor — care va dezbate
rari căutători ai bogăţiilor adîncurilor, iscusiţi meşteri ai vastul program de perfecţionare a conducerii şi planificării AL
maşinilor-unelle, neobosiţi căţărători ai schelelor, toţi făuri­ economiei şi principiile de bază ale organizării administrativ-
torii bunurilor materiale de pe aceste străbune meleaguri ro­ teritoriale a ţârii, adoptate de Plenara Comitetului Central
mâneşti — sub conducerea organizaţiilor de partid, îndepli­ al Partidului Comunist Român din octombrie a.c., întreaga
nesc fără preget sarcinile ce le stau în faţă. activitate a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii s-a in­
Au trecut aproape doi ani din actualul plan cincinal. In tensificat, a căpătat valori noi, superioare, care se măsoară
regiune, noi obiective au fost înălţate sau sînt în curs de în mii de tone de produse peste plan, în milioane de lei eco­
ridicare. Furnalul nr. 8 de la Hunedoara s-a alăturat semeţ, narei Comitetului Central din octombrie, minerii, slderurgJştll, ADÎNCURILOR
nomi; şl beneficii. Dezbâtînd cu însufleţire documentele Ple­
în frontul producţiei de fontă, celorlalţi coloşi de metal con­
struiţi in anii socialismului. Tot in cetatea metalului, In rlnd constructorii de maşini, toţi ceilalţi oameni ai muncii hune-
cu celelalte laminoare puternice, constructorii înalţă blumin- doreni, s-an angajat să nu precupeţească nimic din pricepe­
gul de 1.300. In Valea diamantului negru, spălată de milenii de rea şi capacitatea lor, pentru a îndeplini exemplar obiecti­
apele Jiului, au fost săpate noi mine de cărbuni, s-au înăl­ Ţara cărbunelui — cum mai valoare noi şi însemnate re­
ţat puţuri moderne de extracţie. Lingă Deva, capătă tot mai vele stabilite de Congresul al IX-lea şi cele ce vor fi adop­ este denumită Valea Jiului — zerve de sporire a extracţiei de
mult contur de lumină şi energie cea mai mare centrală ter­ tate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român. constituie pentru economia na­ cărbune. Toate acestea s-au
Dlcpensiuni pe verticală. Blumîngul de 1.900 de la Hune­ ţională o puternică bază de e­ concretizat In mii de tone de
doara se construieşte In ritm rapid. nergie primară. Aproape jumă­ cărbune peste plan, în randa­
tate din producţia de cărbune mente ridicate, în consumuri
a ţârii se extrage din minele reduse de lemn de mină. O
care se înşiră ca o salbă în singură cifră este edificatoare
toată depresiunea. in această direcţie : într-un an
şi 11 luni. colectivele tuturor
Mîndria miilor de mineri,
M ETALUL HUNEDOAREI care scot zilnic la suprafaţă exploatărilor din Valea Jiului
au scos din admeuri 12.100.000
diamantul negru al adîncuri­
lor bogate, este S)>ontă nu nu­ tone de cărbune, aproplindu-se
mai de realizările impresionan­ de nivelul prevăzut pentru a­
i te obţinute de-a lungul anilor* nul 1970.
Un prilej deosebit pentru o
oi şi de sarcinile măreţe pe ca­
prezent _ re partidul şi guvernul le-au plexul dc măsuri preconizat de /
IL
mobilizare şi mai activă a mi­
nerilor din acest bazin carbo­
pus în faţa lor în actualul cin­
nifer al tării îl constituie com­
cinal. Exploatările miniere din
Valea Jiului vor alimenta cu
cărbune uriaşele agregate care
partidului din octombrie ac.,
vor intra în funcţiune la pu­ Plenara Comitetului Central al
ternica Centrală termoelectrică care vizează perfecţionarea
ce se construieşte la Deva, vor conducerii şi planificării eco­
O cron'câ a celor aproape de mare capacitate, precum şi mai bogat. Otelarii au produs satisface in continuare nevoile nomiei şi îmbunătăţirea orga­
doi ani ce s-au scurs din actu­ prin creşterea indicilor de uti­ în aceşti aproape doi ani de huilă cocsificabilâ ale Com­ nizării administrativ-teritoriale
alul cincinal, ar consemna a- lizare la furnalele existente... 4.709.000 tone de otel, ceea ce binatului siderurgic din Hune­ a ţârii *— măsuri de Însemnă­
tîtea biruinţi ale siderurgişti- O atenţie deosebită se va acor­ arată in mod elocvent câ pînâ doara şi alte cerinţe ale eco­ tate excepţională pentru dez­
lor hunedoreni, îneît şi lapi­ da îmbunătăţirii continue a în 1970 el îşi vor depăşi cu nomiei naţionale. Ţinînd sea­ voltarea societăţii noastre, ce
dar expuse, ar ocupa spaţii calităţii oţelului. Producţia de mult sarcinile din actualul ma de aceste însemnate nece­ vor fi dezbătute şi adoptate zi­
vaste. Totuşi, cele mai impor­ oţel electric va spori de circa cincinal. sităţi, planul cincinal a pre­ lele acestea de Conferinţa Na­
tante, cele care le-au dus mai 2,2 ori. iar cea de oţeluri aliate Alături de oţelari, cu reali­ văzut o creştere continuă a ţională. In toate exploatările,
departe faima în ţară şi peste de 2,5 ori. Se vor lua masuri zări tot atît de remarcabile în- extracţiei de cărbune în Valea la toate locurile dc muncă, se
hotare, se cer inserate. Un bi- pentru prelucrarea oţelurilor tîmpinâ Conferinţa Naţională Jiului, astfel ca în anul 1970, remarcă o activitate entuziastă
lant, cit de succi-nt, este edifi­ de calitate in instalaţiile de la a partidului furnaliştii, iaml- aceasta să atingă nivelul de pentru îndeplinirea exempla*&.
cator prin cifrele în continuă Hunedoara, Reşiţa şi Galaţi". natorii, întreg colectivul com­ 8,7 milioane tone. iar în 1975 a sarcinilor de producţie, pen­
ascensiune, prin faptele eroice Din aceste prevederi la sca­ binatului. In aceeaşi perioadă să ajungă la o producţie anu­ tru întărirea prin fapte a ho-
ale celor care plămădesc cu ră naţională, o parte însemna­ s-au produs 3.259.C00 tone fon­ In secţia montaj a Uzinei mecanice Cugir, un nou lot dc maşini-uncltc cslc pregătit ala de peste 11 milioane tone. târîrilor ce vor fi stabilite.
forţa minţii şi a braţelor pre­ tă revine siderurgiştilor din tă, 2.854.400 tone laminate. pentru livrare beneficiarilor. Pentru ca această nemaiîn­ In semn de adîncâ recunoş­
ţiosul metal, prin realizările Hunedoara şi Câlan. In anul Numai pînâ acum, în acest an, tâlnită producţie din istoria tinţă pentru partid şi guvern,
care adaugă zilnic noi valori 1970, după prevederile cinci­ valoarea beneficiilor suplimen­ Văii cu cărbune să poată fi de dragoste şi devotament pen­
avuţiei naţionale. nalului, ei vor trebui să livre­ tare realizate depăşeşte suma realizată, statul a acordat şi tru conducerea partidului, mi­
Directivele Congresului al ze economiei 1.730.000 tone de 80 milioane lei. acordă un sprijin deosebit nerii Văii Jiului au.extras pes­
IX-lea al partidului stabilesc fontă, 2.758.000 tone otel. Adevărata semnificaţie a a­ harnicelor colective de mineri. te plan, în 11 luni din acest an
sarcini precise siderurgiei: 1.986.000 tone laminate. Avind cestor succese nu poate fi de­ In multe uzine prelucrătoa­ cincinal le-a pus în fata uzinei, Numai în actualul cincinal, 17.000 tone de cărbune energe­
„In 1970 industria siderurgică drept ţel major al muncii lor plină dacă nu amintim că în re din ţară şi de peste hotare dezbaterea lor largă cu între­ suma totală de investiţii alo­ tic şi cocsificabil. Este darul
va produce circa 4.100.000 dc entuziaste aceste sarcini de im­ timpul care a trecut din cinci­ sînt instalate şi funcţionează gul colectiv în scopul realizării cată combinatului carbonifer minerilor adus României so­
tone de fontă, 6.300.000 tone dc portantă deosebită pentru eco­ nalul în curs, siderurgiştii au Maşini cu maşini realizate la Uzina me­ unor maşini cit mai perfecţio­ se ridică ta 3,8 miliarde lei. O
oţel, 4.400.000 de tone de lami­ nomia ţârii, muncitorii, ingine­ realizat toti indicatorii prevă­ canică din Cugir, iar zeci de nate, competitive pe piaţa ex­ parte însemnată din această cialiste, contribuţia la progre­
nate... Sporul producţiei de rii şi tehnicienii siderurgişti zuţi, calitatea metalului s-a îm­ mii de familii beneficiază de ternă, documentaţia bogalâ ce sumă- este destinată redeschi­ sul necontenit al ţârii, progres
fontă se va obţine prin pune­ din regiune şi-au sporit efortu­ bunătăţit continuu, noile mărci aportul maşinilor de cusut fa­ le-a stat la dispoziţie, talentul derii şi dezvoltării exploatării care se răsfrînge larg în viaţa
rea în funcţiune a trei furnale rile, au aplicat procedee mo­ de oteluri aliate, asimilate aici, bricate aici. Colectivul acestei şi pasiunea cadrelor de mun­ de la DiJja, a exploatărilor de lor şi a întregului popor ro­
derne de elaborare a metalului, sînt tot mai mult cerute pe citori, ingineri şi tehnicieni la Paroşeni şi Livezeni şi a
au utilizat mai raţional şi din piaţa internă şi externă. In 25 „fabrici de maşini-unelte" şi-a şi-au spus din plin cuvântul. In cîmpului minier de ia Bărbă- mân.
plin agregatele. Un episod a­ de ţâri ale lumii, produsele si­ cîştigat, în decursul anilor, un ultimii ani, aici au fost asimi­ teni.
binemeritat prestigiu pentru
parte în contextul acestei crea­ preciate pentru calităţile lor caracte­ late 2G tipuri de maşini-unelte,
derurgice hunedorene sînt a­
Concomitent, organizaţiile de
toare desfăşurări de energie şi calitatea produselor sale, pen­ din care 20 sînt destinate pre­ partid şi conducerile exploată­
tru livrarea lor la termen şi
pasiune îl constituie adoptarea
In procedeului de fabricare a ote­ superioare. pentru gradul înalt de tehni­ lucrării metalelor. Ele sînt e- rilor au luat măsuri de creşte­
chipale cu instalaţii şi dispozi­
Mîndria siderurgiştilor de a
citate.
re a productivităţii muncii,
lului prin insuflarea oxigenu­
lui în baia de metal ou ajuto­ fi realizat şi de a realiza în Punînd la inimă sarcinile tive perfecţionate, care le asi­ prin aplicarea unor metode a­
gură o funcţionare ireproşabilă
continuare măreţele sarcini
rul lancei. In aplicarea acestui trasate de partid şi guvern trasate prin Directivele Con­ . şi o înaltă productivitate a vansate dc extracţie şl intro­
procedeu nou, otelarii hunedo- este legitimă. Cocsari sau aglo- ristici şi gresului al IX-lea ol partidu­ muncii. Amintim dintre ele. ducerea în producţie a unor u­
cîteva reni — exploratori îndlrjiţi a meratorişti, furnalişti, otelari dc maşini-unelte să dea un cele C tipuri diferite de freze mobilizare a tuturor mineri­
tilaje de mare randament, de
lui, care prevăd ca producţia
tot ce este modern în meseria
orizontale şi verticale, două ti-
sau laminatori, toti muncitorii,
lor, inginerilor şi tehnicienilor
aport însemnat la reînnoirea
lor grea, dar creatoare de for­
ţă — îndeplineau o muncă de inginerii şi tehnicienii marelui şi creşterea parcului de ma­ pur» de maşini de frezat roţi la o activitate economică e-
dinţate, 4 variante diferite de
pionierat. Cu toate acestea, în- combinat, însufleţiţi de politi­ şini din economia naţională, maşini de ascuţit scule şi rec­ xemplarâ. Concentrarea pro­
ca ştiinţifică, realistă şi clarvă­
ducţiei miniere iniţiată la mi­
îmbunătăţirea calitativă a pro­
cifre fruntind greutăţile inerente, zătoare a partidului, poartă în duselor prin reproiectarea ce­ tificat, care şi-au făcut o in­ nele Văi; Jiului este o măsură
noastre soolaliste, de a făuri perfor­
punîndu-şi în valoare toate ca­
ei hotârîrea nestrămutată de a
însemnată, care, in cadrul ac­
lor cc se fabrică în prezent şi
pacităţile creatoare, munc*nd
cu o dăruire totală, e; au reu­ fi întotdeauna folositori patriei asimilarea de noi produse cu trare. de bun augur, în produc­ ţiunii de organizare ştiinţifică
ţia multor uzine din tară şi de
şit sâ-şl însuşească temeinic caracteristici şi performanţe a producţiei şi a muncii şi-a
Bealizăxi însemnate in noul procedeu înLr-un timp cu toată energia şi pasiunea superioare, la nivelul tehnicii peste hotare. dovedit din plin eficacitatea.
primii doi ani ai actua- extrem de scurt. Rezultatele milioanele de tone de metal, mondiale, colectivul Uzinei din Intîmpinînd Conferinţa Na­ Activitatea creatoare a colecti­
iului'cincinal au obţinut sînt evidente. In lunile ce s-au de a îndeplini exemplar sarci­ Cugir a depus eforturi stărui­ velor de mineri a fost îndrep­
şi celelalte colective din scurs din acest an, şi în bună nile cincinalului. Documentele toare să fie la înălţimea cerin­ ţională a partidului cu dorinţa tată şi în direcţia sporirii ran­
întreprinderile regiunii. măsură pe seama aplicării a­ l-Menarei Comitetului Central ţelor. Şi, In bună măsură o fierbinte de a realiza şl depăşi damentelor pe post, reducerii
Consemnăm in rindurilc cestui procedeu, otelarii din al partidului din octombrie, mante SU“ reuşit. sarcinile ce-i revin din planul consumului de lemn de mină
de faţă cîteva dintre ele. marele combinat al Hunedoa­ plivind perfecţionarea condu­ îndrumat de organizaţia de cincinal, colectivul Uzinei me­ la 1.000 tone, îmbunătăţirii
rei au produs peste plan mai cerii şi planificării economiei partid. întregul colectiv s-a canice din Cugir şi-a sporit e­ continue a calităţii cărbunelui.
$ Eforturile depuse mult de 25 000 tone de otel. naţionale, precum şi istoricele mobilizat activ. A fost întărit După aproape doi anj de ac­
de colectivele centralelor hotârîri ce le va adopta Con­ cu cadrele cele mai bune de forturile creatoare, dînd peste tivitate laborioasă din actualul
termoelectrice de la Pa- Bilanţul realizări: sarcinilor ferinţa Naţională sînt pentru ingineri compartimentul de plan în 11 luni din acest an, cincinal, minerii din Lupeni.
roşcnl, Hunedoara, Că- stabilite prin Directivele Con­ siderurgiştii Hunedoarei, ca şi concepţie, s-a redus mult tim­ mai multe maşini-unelte, 1.000 Uricani, Vulcan, Aninoasa, Pe-
lan şi a celorlalte uni­ gresului al IX-lea, acum, în pentru toti oamenii muncii din maşini de cusut de uz casnic,
tăţi din regiune, s-au preajma Conferinţei Naţionale regiune, un puternic îndemn perioare pul afectat proiectării, con­ trila, Lonea şl din celelalte ex­
concretizat în cele 4,5 a partidului, este însă mult la o activitate viitoare şi mai struirii, experimentării şi o- 270 maşin; de cusut industria­ ploatări carbonifere încheie un
miliarde kWh, livrate în creatoare, şi mai bogată. mologârii prototipurilor de ma­ le. întărirea prin fapte a aces­ bilanţ bogat. Avind în faţă, ca
anii 1966 şi 1967, pfnă şini. Căutările creatoare au a­ tei dorinţe este o caracteristi­ o sarcină majoră, atingerea
in prezent, sistemului e- tras nu numai pe specialişti, că a întregului colectiv, o ga­
ncrgetic naţional. Un ranţie câ sarcinile viitoare, in mai repede a nivelului de pro­
adevărat fluviu de ener­ dar şi un număr mare de maiş­ ducţie preconizat pentru ulti­
gie şi lumină, rod al tri şi muncitori cu înaltă ca­ noul cadru perfecţionat de mul an al cincinalului, ei şi-au
hărniciei lucrătorilor din lificare. conducere şi planificare a eco­ unit eforturile creatoare, au
aceste unităţi, care s-au Cunoaşterea cu mult înainte nomiei vor fi realizate exem­ lăsat cîmp larg de acţiune Ini­ La Aninoasa, funcţionează
mobilizat activ în lupta a sarcinilor pe care actualul plar. un puţ modern de extracţie,
pentru îndeplinirea şi ţiativelor, au căutat şl pus în construit In anii cincinalului.
depăşirea sarcinilor ce
le stau în faţă%
Venind in ajutorul
siderurgiştilor, minerii, im b o ld ifire ixut
inginerii şi tehnicienii
din minele de la Teliuc
şi Ghelar au intensificat
extracţia, reuşind să li­ Hunedoara zilelor noastre, ţinînd pasul cu dezvol­
vreze, in aproape doi ani tarea impetuoasa a întregii ţâri pe calea civilizaţiei so­ nizaţiile de partid, de masâ şi obşteşti, in întreprinderi şi
din cincinalul în curs, instituţii, a scos in evidenţâ necesitatea stringentă a com­
mai mult de 1.779.000 to­ cialiste, urcă treapta cu treaptă înălţimile desăvîrşirii plexului de măsuri preconizate, caracterul lui obiectiv pen-
ne minereu, cu un con­ noii societăţi româneşti. îndeplinind cu succes sarcinile Iru mersul nostru înainte, hotârîrea fermă a tuturor oa­
ţinut bogat de fier. ce le revin din măreţul plan cincinal adoptat de Congre­
In aceeaşi perioadă, sul al IX-tea al partidului, siderurgiştii, minerii, con­ menilor muncii de a le aplica în viaţă.
constructorii de maşini Noul cadru economic şi administrativ-teritorial al ţării,
din Cugir au fabricat şl structorii de maşini şi cei ce durează edificii social-cul- pe care îl va dezbate şi adopta Conferinţa Naţională a
livrat comerţului indi­ turale, toţi oamenii muncii din regiune, îşi aduc cu drag partidului, ce îşi începe mîine lucrările, va descătuşa noi
gen şi extern peste şi entuziasm contribuţia la dezvoltarea continuă a pa­
130.650 bucăţi maşini de triei noastre. Energia lor clocotitoare, pasiunea, devota­ forţe materiale şi umane, va crea un nou şi larg cîmp de
cusut. afirmare pentru geniul naţiunii române, va duce la per­
mentul faţă de partid au găsit un nou şi puternic prilej fecţionarea întregii vieţi politice, economice, de stat şi
Q Succcsc remarcabi­ de afirmare, de hotârire şi voinţă, în documentele Ple­ social-culturale a României socialiste.
le in muncă au obţinut narei Comitetului Central al partidului din octombrie a. c.,
şi lucrătorii din între­ Perspectiva largâ ce se deschide in faţa poporului
prinderile forestiere ale privind perfecţionarea conducerii şi planificării econo­ nostru dă un nou imbold oamenilor muncii hunedoreni.
regiunii. In anul 1966 şi miei şi îmbunătăţirea organizârii administrativ-teritoriale a Ei îşi vor aduce în viitor o contribuţie tot mai mare — pe
în 11 luni din anul a- ţârii.
eesta, ci au produs Dezbaterea largâ a acestor documente de însem­ măsură sentimentelor adinei de dragoste şi recunoş­
988.300 ni.c. buşteni de nătate istoricâ pentru dezvoltarea in continuare, pe o ti® ce le poartă partidului şi guvernului — la edificarea
diferite esenţe lemnoase. societăţii noi, la ridicarea continuă a României pe trep­
treaptă superioară, a întregii noastre societăţi, în orga­ tele cele mai înalte ale civilizaţiei umane.
Prinde viaţă conturul de lumină şl energie al Centralei termoelectrice dc la Deva.