Page 15 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 15
M orţi 5 decem brie 1967 DRUMUL SOCIALISMULUI
Un loc important în proiec necesitatea stabilirii dc relaţii mila modele noi de încălţă
tul de Directive ale C.C. al directe cu unităţile comerciale, minte pentru trimestrul î al a
P.C R. îl ocupă perfecţionarea care să se caracterizeze în pri nului viitor. „Noutatea” ajun
şi îmbunătăţirea actualelor mul rind prin supleţe şi ope ge la cumpărător după un an
forme de aprovizionare şi des rativitate Actualele forme du de zile. Evident câ lucrind ast
facere a produselor. Era tim pă care ne conducem, pe lîngâ fel. niciodată nu vom putea fi
Incepînd de sîmbătă după- tractiv punct de intîlnire al pul cn în acest domeniu să fie faptul câ sînt destul de greoa în pas cu moda. nu vom putea
amiază, tineretul din Hune tineretului din oraş. Pentru luate măsurj concrete, care să ie şi ineficace, limitează iniţia sesiza la timp şi chiar anticipa
doara are un local al său — programul viitor al localului curme şi să înlăture o tendin tiva şi spiritul întreprinzător cerinţele consumatorilor.
bar-clubul tinerelului. se preconizează organizarea ţă nocivă de birocratism co-şi al oamenilor înzestraţi cu rea Relaţiile directe cu unităţile '
Amplasat în noul centru al învăţării dansului modern, făcuse loc in relaţiile dintre le potenţe de creaţie şi condu comerciale sînt indiscutabil
oraşului, la etajul braseriei in care scop vor fi invitaţi întreprinderi şi organele cen cere. Deseori s-a intîmplat ca mai avantajoase din toate
din complexul comercial, lo maeştri in această direcţie, trale de resort, dintre direcţi bazele «le desfacere ale comer punctele de vedere. Mă gîndesc
calul arc un specific al său. diferite concursuri distractive ile generale şi ministere. ţului să ne solicite sistarea fa câ în acest caz va trebui
Construit intr-o linie arhitec inedite etc. Deşi fabrica noastră nu e de bricării unor sortimente dc în schimbată şi actuala legislaţie
tonică simplă, in acelaşi timp Din partea T.A.P.L. Hune proporţiile celor similare din călţăminte care nu se câulau care reglementează obligaţiile
modernă şi elegantă, utilat in doara, localul este deservit de Cluj, Bucureşti sau Timişoara, şi cereau să suplimentăm cotele contractuale. Vor trebui intro
loialitate cu mobilier nou, cei mai buni ospătari, apro am simţit totuşi consecinţele altor modele. Deşi conveneam duse astfel de prevederi incit
specific barurilor, noul local vizionat cu băuturi alese, practicării unor forme rigide, reciproc asupra modificării partenerul ce nu-şi respectă
oferă tineretului din oraş — specialităţi culinare, minuturi greoaie şi inoperative în pro contractului, totuşi nu puteam obligaţiile contractuale să
siderurgişti, constructori, e etc. Aici vor putea fi servi curarea pielii, tălpii şi desfa decide fără avizul direcţiei ge poarte întreago răspundere
levi — petrecerea timpului li te, intr-un mod cu totul a cerea încălţămintei Datorită nerale şi ministerului. Pînă să maleriolâ o neajunsurilor pri
ber într-un mod cit mai plă parte, ceaiuri, cafele, coctei faptului câ în nomenclatorul primim aprobarea trecea timp cinuite.
cut, folositor şi instructiv. luri etc produselor centralizate au fost şi problema îşi pierdea actua
Pentru iubitorii emisiunilor La inaugurarea barului incluse şi materiale dc mică litatea. Adaptabilitatea pro Am certitudinea câ măsurile
de televiziune au fost insta şi-au dat concursul artişti ai Şantierul de construcţii a Aici facem cunoştinţă cu mă construcţii metalice al I.C.S.H importanţă, ncesenţiale, au ducţiei la cerinţele imediate preconizate de documentele
late două televizoare, al că Teatrului de estradă din De devenit în zilele noastre o surile luate în această direc dotat cu utilaje moderne, a încărcat şi complicat în mod ale pieţij este un factor de con plenarei vor duce neîndoielnic
ror program poate fi vizionat va, care au prezentat cintece imagine cotidiană. De la un ţie pe şantierul laminorului cărui capacitate de producţie artificial fluxul desfacerii a junctură de care va trebui să la mobilizarea colectivului nos
zilnic, pentm cei care îndră de muzică uşoară, momente capăt la altul al ţârii se con de 1.300 mm de la Hunedoara anuală este de 7 500 tone. De cestora, ontrenînd o serio în se ţină neapărat seama. tru. care împreună cu unităţi
gesc muzica şi dansul a fost distractive etc. Duminică a struiesc noi fabrici şi uzine, şi la şantierul Energocon- asemenea. T R.C.H. prez.intâ treagă de organe in rezolvarea le comerciale vor pune la în-
instalat un tonomat Iar de fost invitată o orchestră de se ridică noi unităţi social- strucţia Deva. Avînd in vede avantajele economice ale ex unor problcmo mărunto, mi Nu sînt împotriva exigenţe demîna cumpărătorilor încăl
trei ori pe săptămină — joi, muzică uşoară, formată din culturale şi blocuri de locu re că eficienţa activităţii de tinderii metodei de preasam* nore. O restrîngere a nomen lor ce trebuie să existe în omo ţăminte de calitate.
simbătă şi duminică — aici tineri artişti amatori din oraş. inţe. In activitatea vastă de construcţii este determinată blnre a instalaţiilor sanitare, clatorului de produse dirijate logarea produselor noi. Consi
vor avea loc programe artis Unic în felul său în regiu construcţii în scopul asigură in mate măsură şi de dimen de apă şi gaz. Pe şantierele prin repartiţie esto absolut ne der însă câ şi aici se poate tng MARI A VADEAN
tice si distractive cu partici nea noastră, deschiderea bar- rii unui ritm susţinut de lu sionarea optimă şi execuţia TR.C.H. se execută în pre cesară. In aceste condiţii va munci mai operativ. Spun a inginer şef la Fabrica de
parea unor orchestre şi solişti clubului tineretului din Hu cru. reducerii termenelor de corespunzătoare a lucrărilor zent după acest procedeu 96,5 creşte şi mai mult rolul şi atrl- ceasta pentru câ am primit în încălţăminte .Ardeleana”
de muzică uşoară şi populară, nedoara se înscrie pe linia execuţie şi de dare în exploa de organizare a şantierului, ]a sută din apartamente, efi buţiunile centralei industriale luna iulie a.c. sarcina de a asi din Alba lulia
profesionişti şi amatori. De măsurilor preconizate de Ple tare, realizării unor lucrări la cele două unităţi s-au în cacitatea folosirii preansam- şi a întreprinderii. Intrucît şi
asemenea, în acest local se va nara C.C. al P.C.R. din 29 no de calitate şi cu cheltuieli tot registrat rezultate bune în a- blelor fiind concretizată în în anul viitor posibilităţile de
putea juca biliard, rummy, iembrie — l decembrie a.c., mai scăzute, constructorii îşi ceastâ direcţie. economisirea a cca. 100.000 aprovizionare ritmică cu talpă
şah, table etc. Se vor organi în cadrul cărora au fost sta însuşesc şi aplică noi metode In grăbirea ritmului de lu ore manoperă. şi piele vor fi oarecum limita
za seri ale tinerelului pe sec bilite o serie de masuri deo de lucru. cru un rol însemnat îl are Deosebit de eficace este şl te, sînt de părere ca aceste ma
ţii şi şantiere iar o dală pe sebit de importante pentru mecanizarea lucrărilor din noua metodă de lucru folosi terii prime să fie dirijate tot
lună seri ale elevilor cu pro îmbunătăţirea continuă a Vizitînd expoziţia de infor şantier. Din graficele care i- tă la repararea furnalului nr. de minister. Eventual s-ar pu-
grame artistice susţinute de muncii educative în rîndurile mare tehnico-economicâ a lustreazâ preocuparea pentru 2 de la Câlan. Ea constă în ten stabili o legătură directă
ei, urmate de dans. tineretului. vem posibilitatea să cunoaş extinderea mecanizării lu asamblarea furnalului pînâ intre centrală şi minister în
tem cîteva din preocupările
Noul local constituie un a- GIL I. NEGRE/l colectivelor şantierelor do crărilor de construcţii la la la nivelul cuvei şi apoj trans aşa fel incit noi să cunoaştem
construcţii din regiunea noas minorul de 1.300 mm reiese portarea lui pe amplasamen din vreme posibilităţile dc a-
tră pentru introducerea nou că s-a redus pe această bază tul final. Această metodă are provizionarc. In asemenea con
lui în munca lor. Astfel, cîte costul lor cu 6 la sută, obţi- marele avantaj că reduce diţii poate n-ar maj fi nevoie
va panouri ne prezintă acti nindu-se economii de aproape substanţial termenul de exe ca talpa şi pielea să fie diri
vitatea organizaţiilor de pro 6 milioane lei. In acelaşi timp cuţie. jate prin repartiţie. Consider,
iectare (D.SA.PC.) Printre la T.C.M M. Petroşani indice Ca o sintetizare a activită dc asemenea, că uncie materi
altele este prezentată preocu le de mecanizare a lucrărilor ţii de construeţii-montal. ţi ale auxiliare cum ar fi pînza.
parea pentru utilizarea raţio de săpături este de 81 la sută, nui din grafice oglindeşte di cuiele etc. pot fi procurate mai
Adresîndu-se inginerilor, teh
Fabricarea mobilei nicienilor şi muncitorilor din nală a capacităţii de proiec cel al preparării betoanelor namica realizării planului de uşor prin relaţii directe, fără
repartiţie Este primul pas în
de 100 la sută, al transportu
investiţii pe regiune cit şi e
tare. prin utilizarea proiecte
sectorul fabricării mobilei lor tip şi refolosite. Un grafic lui betoanelor de 93 la sută. conomiile ce s-au obţinut la stabilirea unor contracte direc
curbate curbate, lucrarea prezintă o ne arată că faţă de anul 1960 iar al preparării mortarului lucrările industriale şi social- te cu furnizorii noştri. Socotesc Vedere de la Uzina de preparare din Telluc,
descriere a procesului de fa capacitatea de proiectare la de 85 la sută. culturale prin aplicarea unor câ prin aceasta se va raţiona Foto s V. ONOIU
de C DUTA şi N. BERCEA bricare a acestei mobile, pro D.S A.P.C. a crescut cu 88 la O metodă modernă, de ma metode noi de lucru. liza fluxul aprovizionării evl-
dusele, materiile prime, mate sută. re eficacitate, aplicată pe Tabloul succint al sectoru tindu-se astfel frecventele per
rialele tehnice şi auxiliare fo Un spaţiu larg este atribuit şantierele din regiune este a lui da construcţii-montaj turbaţii şi anomalii ce au loc
losite, tehnologiile moderne de activităţii din şantierele de ceea a preasamblârii în ate
fabricaţie cu prezentarea tu construcţii. Pe un panou este liere şi la sol a construcţiilor poate fi completat prin vizi în prezent
turor sectoarelor de lucru. în- prezentată preocuparea pen metalice şi instalaţiilor. Este tarea expoziţiei de informare O altă problemă asupra că
cepind cu croirea şi încheind tru orcan izarea şantierelor. prezentat aici atelierul de tehnico-economicâ. reia aş vrea să mă opresc este
cu ambalajul.
Pentru toate sectoarele se turile sdivitaţii economice
prezintă utilajele şi aparatura,
organizarea locului de muncă, f n întreaga ţară s-a des
regimuri de lucru, reţete de * chis, duminică, sărbătoarea (Urmare din pag 1) bune cadre tehnlco-inginereşti,
fabricaţie, condiţii de admisi filmului la sate. Prima etapă, care manifestă interes şi pasi
bilitate calitativă pentru a pu care în regiunea / noastră une pentru nou. le place să
va fi găzduită de cine tui obiectiv esenţial s-a pornit, facă parte din avanpostul îna
tea cunoaşte şi aplica corect matografele din aşezările rura Pregătite pentru sărbătoarea rat duminică de mult succes fost atractive şi plăcute. Cu cum era şi firesc, de la un stu intat al producţiei, sînt dorni
metodele şi procedeele cele le ale raioanelor Alba. Sebeş. iernii, căminele culturale şi-au In prezenţa a 400 de spectatori prilejul deschiderii sărbătorii diu atent al maşinilor din pro ce să se afirme cu Idei origi
mat indicate de lucru Haţeg şi oraşul regional Hune întimpinnt oaspeţii cum se cu din Vinţul de Jos, profesorii filmului, aici a fost prezentată ducţia curentă. Compartimen nale. valoroase.
In încheiere sînt prezentate doara, a fost marcată din pri vine. Tovarăşii Arilon Bucur Andrej Bâcâi^eaiL Elisabeta producţia „150 de ani de la tul do concepţie, ca laborator Exigenţa manifestată pentru
ma zi prin acţiuni interesante şi Ştefan Koroşi. de la între Romoşan şi Elena Tiştea au prezentarea primului spectacol al gîndirii tehnice, a avut ro munca acestui compartiment
cîteva noţiuni de organizare a şi atractive, care au adunat în prinderea cinematografică re 6usţinut o „discuţie cinemato în limba română". Incursiunea lul primei viori. Receptivi şi
producţiei şi de urmărire în faţa ecranelor aproape 30 000 gională precum şi coresponden grafică" pe tema filmului „Sub pe care actriţa petroşeneană a senvbili la noutăţile apărute şi este explicabilă dacă ne gîn-
dim câ aici se naşte, anticipea
fabricaţie. de spectatori. tul nostru din Haţeg, tovarăşul teranul”. discuţie completată fâcut-o în trecutul teatrului evoluţia produselor similare pe ză şi prefigurează, viitoarele
Petre Fârcaşiu, ne-au trans cu proiecţii din această recen rom.ânesc ca şi dezbaterea pri plan mondial, specialiştii uzi produse ale uzinei Jaloanele
mis o seamă de acţiuni prile tă realizare românească „Co vind dezvoltarea artei cinema nei au găsit soluţii constructi sînt deja fixate. Există şl indi
juite dc deschiderea festivalu liba unchiului Tom", un fi)m tografice contemporane în ţara ve ingenioase, care au ridicat caţii concrete unde trebuie ac
lui. ce înfăţişează emoţionante as noastră a fost primită cu viu performantele şi calitatea pro ţionat. Pompa, microintrerupâ-
JT âptftmina filmului ro pecte ale luptei poporului ne interes, oferind celor prezenţi ducţiei. Conlucrarea fructuoa torul şl paletele bazinului de la
i t * mnnesc" s-a anunţat gru pentru cîştigarea dreptu clipe plăcute în orele lor de să dintre omul de la planşetă maşina de spălat sînt puncte
la cîteva cinematografe din rilor lui legitime, a fost tema răgaz şi realizatorul nemijlocit al nevralgice ce au nevoie de ur
raionul Haţeg şi Sebeş. unui alt interviu cinematogra bJ ici micii spectatori nu au produselor, rare a acumulat o gentă reanimare Fireşte, mo
La Valea Sîngeorgiului ea fic, organizat cu prilejul des fost uitaţi in această zi. In valoroasă experienţă, s-a văzut dernizarea produselor şi asi
a debutat printr-o inte chiderii festivalului la Cut. majoritatea localităţilor cu mai ales în îmbunătăţirea sub milarea altora noi Incumbă
resantă expunere, urmată de (Sebeş) şi Li vad ia (Haţeg). prinse în festival au fost orga stanţială a calităţii fuselor, mare răspundere. Colectivul u-
producţia .Dincolo de barieră'*, j"\ acii'\ producţia româno- nizate spectacole cinematogra gresoarelor. lanţurilor tăietoa
finite lor zburătoare : BRAD ^ Măreţe culţi un cintec de iubire* — mutica o strălucită ecranizare după fi franceză, care a fost pri fice în matineu, cu filme ar re etc. la care nu s-a primit zinel a trecut peste încercări
restaurant ; ILIA i Casălorîe în slil uşoară. cunoscuta nuvelă „Domnişoara nici o reclamaţie. Este adevă mult mai grele, promovînd
italian. Buletine de ştiri şi radiojurnale Nastasia" a lui G. M. Zamfi- mită cu un entuziasm deosebit tistice şi documentare, cu te rat câ în modernizarea maşi examene destul de exigente.
9.00 : 11.00 : 12,15 ; 12.45 : 15.00 j 16.00; in toate aşezările regiunii noas matică adecvată. nilor dc spălat rufe nu s-au în Aşa câ şi în această privinţă
18.00 ; 19.4)0 ; 20.00 ; 22.00 ; 24.00 : rescu. La Ponor, spectatorii au tre. a fost f.lmul pe marginea La Teliucul Superior, Galtlu. registrat progrese vizibile, gîn- are un atu moral.
5 Radio 2.5î (programul I) : 8.30 ; tO.OO : fost martorii comediei cinema căruia s-a desfăşurat la Câpil- Presaca, Apoîdul de Sus şi în direa tehnică limilîndu-se la Pe poarta uzinei Ies zilnic
21.00 ;
18,55 ;
12.00 : 14,00 : 17,00 ;
23.1)0 : 0.55 (programul 11). tografice. cu dezbateri dintr-o na un concurs „Cine ştie cişti- multe alte aşezări rurale, săr unele tipare depăşite. Tendin noi loturi de maşini de spălat,
cooperativă agricolă de pro gâ" cu tema „Momente din tre
ducţie, „Castelanii4*, iar la Pla cutul istoric al poporului ro bătoarea filmului la sate a fost ţa de-a bate pasul pe loc n-a fuse, lanţuri etc. Vor satisface
PROGRAMUL I : 6,00-8,25 Muzică şi
trecut neobservată Analizînd
Spectacole actualităţi : 3.25 Momeol poetic inter nul de Sus şi Batiz, zilele fil mân". O acţiune similara s-a susţinută prin programe artis acest aspect, comitetul de par ele exigenţele beneficiarilor ?
pretat dc Alfred Dcmetnu de la Tca-
I , tiI National „I.L. CaragiaU* : 3.30 La Teieviziune mului românesc s-au anunţat bucurat de aprecierea specta tice pregătite special şi oferite tid a cerut conducerii uzinei Cei care le produc ţin mult la
prestigiul şi onoarea uzinei lor
microfon, melodia preferată j 9.34) prin „Camera albă" şi .Şapte torilor şi în satul Ighiel (Alba). ■cu generozitate de artiştii a
CUGIR-V1NERFA : „Spectacol mu- Nadiogazeta pionierilor ; 10,10 Curs de biăicli şi o şlrengAriţâ". I ntîlnirile sătenilor din Bani să reorganizeze şi întărească a şi neîndoielnic câ vor ridica
tical-rorcgrafli* auifinut de Amam- limba engleza , 11,15^ Solişti dc mutică 13.55 Fotbal ; Rapirt— Lnknmnfiv B nterviul cinematografic, o 5 Mare şi I’ui cu actriţa Car matori localnici. cest compartiment cu cele mal mai sus bunul renume eîştigat.
njoară : Anda Călugăreann. Victor Ba Moscova. (Ci'inpionatul european fero
biol ,,Brîule(ul" din Constan(a. ■ inedită manifestare cu fil men Tâutu de Ia Teatrul de
nca. Ilnna Molica şi fraţii Mentr.el ; viar) Transmisiune de la Stadionul Ciu
II. 45 Sfatul medicului : Apa. mijloc dc leşti ; 1,3.(M1 In rtirecl. . Transmisiune de mul în mediul rural s-a bucu r.tat Valea Jiului Petroşani au
fălire a organiimulai ; 14,15 Tot Îna ta Urinele „23 August* — Bncnreşii ;
inte ; 15.15 Căr(î care vă aşteaptă. Re 1N.50 Pcntiu copii; Ştiţi •* desenaţi ?
Cinema zonante lirice contemporane : Emil Filmul : Foarfec* şi băieţelul ; 19,00 ŞANTIERUL CONSTRUCŢII CAI FERATE Kr 33 ARAD
Pentru linerelul şcolar ; 1001 de între
Cdurgiuca — „Cîntcce de tavă*. Nîcbi-
fa Stănescu — ..Roi» vertical*. Grîgore bări ; 19.30 Telejurnalul de «rari ;
Hagiu — ,.Dr- dragoste de tară* ; 10.15 19,4.5 Agenda dumntavnastrâ ; 19.50
Ciutcrul saplâmînii : ..Partidul, conşti Buletinul meteorologic ; 20.00 Album de
DEVAi Cine va deschide uşa? (cine inţă trează* dî Radu Paladi. versuri de pnr/ie : 20,10 Invitaţie I» reI de-al A N G A J E A Z A :
matograful „l'alria") ; Salvele „Aurorei** Ion Brad : 10.30 Documentele Plenarei, VMI-lea Concurs republican al forma magazineri principali pentru loturile Simeria şi Coşlarlu.
(„Aria") , SIMERIA: Agonie «I calai ; amplu program *1 viitorului ; I* 10 Odă ţiilor artistice de amatori (reportaj
HUNEDOARA : Fiul companiei dc limbii romSne : 13.30 Tribuna radio ; filmat) : 20.34' Film artistic „Haiducii* Informaţii suplimentare se pot primi dc la sediul Şantierului nr. 33 construc*
parliiani („Constructorul") ; l'oveslra 10,30 O melodie pc adresa dumneavoas — o producţie a Studioului cinemato
(arului Săltau i Uo idiol la Pari» („Fia- tră ; 20.10 Cintec dc bucurie. Versuri grafic — Bucureşti ; 22.05 Filmul docu str. M. Kogalniccanu nr. 25 ţll căi ferate Arad, Calea Armatei Ro$il nr. 26, telefon 2497.
căra”) ; CIIKLAR : Lumioă dup* jalu- închinate patriei socialiste ; 21.00 Me mentar „Laponla* ; 22.30 Telejurnalul
tele : TELIUC : Panloma din Munivil- lodii-magazin . 22.30 Şoapte de dragoste de noapte ; 22.55 închiderea emisiunii.
le ; PETROŞANI t Subteranul (..? No — muzică uşoară ; 2.02 Melodiile
iembrie") ; Cu bSrbaţii e o altă po- nopţii ANGAJEAZA DE URGENŢA :
veile („Republica**) ; I.UPENI : Ne
veste pcriculaasc ; VULCAN : Dragos PROGRAMUL II : 8.00 Strune ve Vremea
tea c»le internau ; PETR1LA : Surcouff lele — muzică de estradă ; 9.00 Par — fierari categ. V-VII ;
— tigrul celor ? mări ; LONEA : O tita nr 3 în la minor pentru clavecin
mul fiiră paşaport („Minerul") t BAR- de Johann Srbaslian Ilarii ; 10.30 Româ — tîmplari categ. V-VII ;
BATENI i Zile reci ; ORAŞTIE • Lndy nia văzută de poeţi străini : 11,15 Vor PENTRU 24 ORE IN CAORUL
Machetli din Siberia („Patria") ; Nu beşte Moscova ; 15.30 Radiomagiuinul — mecanici auto categ. V-VIÎ.
aînt copaci pe stradă („Flacăra) ; ascultătoarelor ; 15.15 „Pc Valea Pra Vreme umedă. cu cerul mai mult
CEOAGIU-nAI : Cimaron ; CUGIR i hovei* — muzică uşoara : 15.30 Emisi noros. Vor cădea precipitaţii sub formă
Cit timp eşti sănătos (,,? Noiembrie*') ; une de actualităţi literare ; lfl.20 Pa de lapovită şi ninsoare Vînt moderat
SEBEŞ: Peretele ^vrăjitoarelor („Pro gini din opereta „Plutaşul de pe Bis din nord-vest şl nord. Temperatura —
gresul") : Sus miiniic, domnilor poli triţa* de Filaret I)arbu ; 1S.00 „Nani. staţionară, ziua va fi cuprinsă intre 3
ţişti ! („Sebeşul") ; APOLDUL DE SUSt nani pui de soare* — cînfece de lea şi 7 grade, iar noaptea intre —4 şi 0
Pantera neagră ; ALBA 1ULIA : Fan găn ; 18,10 Amfiteatru literar ; I9.S0 grade. ŞANTIERUL ENER60CONSTRUCŢIA
toma! contra Seofland Yard („Victo Curs de limba francei! • 19.50 Noapte organizată intre I şi 7 decembrie 1967,
ria") ; Cele patru zile ale oraşului bună, copii t „Comoara cea mai de PENTRU URMĂTOARELE
Neopntc (,.U Augost") ; TElliŞ > Bătăile preţ* ; 20,15 Cercul melomanilor : 21.80 2 ZILE
pentru Şanhal i ZLATNA : Crăciun lo Capodopere ale literaturii : „Povestiri* LIBRĂRIILE din Devo. Hunedoara, Alba lulia şi Petro
ri operat ; GURABARZA i Sanjuro t de Mibail Sadove.mu < 21,50 Cintă Doi Vreme favorabilă ninsorilor, err noroi
IIA'JEG : Aeei oameni minunaţi în ma- na Badea şi Alin Noreano : 0.01 ,,Să-mi şi temperatură staţionară. şani vă oferă un hogal sortiment de lucrări cu poezii prin
tre care :
ANGAJEAZA IMEDIAT Balada Lunii Horia Furtună
Uzina R.M.R. Simeria 4 fochlştl pentru încălzire centrală, autorizaţi. Poezii Ion Pillat
Salarizarea sc face conform H.C.M. 1306/1965.
Ochiul cel marc Angcla Croi torn
Pentru nelocalnlcl se acordă spor de şantier din
ANGAJEAZĂ DE URGENŢA :
prima zl de angajare. întoarcerea poetului
— strungari» lăcătuşi ; la uneltele sale Camll Baltazar
Frumuseţile zilnice Mircea Mlcu
— tîmplari» dulgheri ;
DIRECŢIA COMERCIALA Poezii B. Fundolanu
Pasărea tăiată
— fierari, cazangii ; Ileana Mălăndolu
REGIONALĂ Soare scufundat
— 2 mecanici locomotivă cu abur ; Ion Sofia Manolescu
cil sediul în oraşul Deva, str. Dr. Petru Groza, Zeii neatenţi A. I. Zălnescu
— muncitori necalificaţi. Rocadă
nr. 24 VlrgU Tcodorescu
angajează de urgentă : Poezii Mariana Dumltrcscu
De asemenea mai angajează muncitori Recalificaţi absolvenţi
a 7 clase elementare cu serviciul militar satisfăcut, pentru a urma — 2 tehnicieni I devize-proiectare ; Inimă desenată Radu Bourcanu
— 1 tehnician î construcţii ;
cursul de calificare. — 1 revizor contabil principal ; Elogiu simplităţii Pavel Bellu
Pentru muncitorii calificaţi din alte localităţi, întreprinderea — 2 merceologi principali. Iublren iubirilor Georg Dcmetru Pan
suportă abonamentul C.F.It. sau D.R.T.A. conf. H.C.M. <1394. Informaţii suplimentare se pot obţine la ser Povestea Ioanei
Cei interesaţi se vor adresa biroului personal de la Uzina viciile personal şi organizarea muncii din ca Cicerone Teodorescu
R.M.R. Simeria zilnic între orele 9—12. drul D.C.î!., telefon 1227.