Page 17 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 17
_____ ^ ____ _ A
T R A 8 A S C . PARTIDUL COM UNIST R O M A N
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA t
PLECAREA DELEGAŢIEI C. (.
AL P. C. DIN COLUMBIA
Marţi la amiază a părăsit Hoyos, membru al C. C. al Ceauşescu. secretar general al
Capitala delegaţia Comitetului P.C.C., care, Ia invitaţia Comi CC. al P.C.R., Paul Nioulescu-
Central al Partidului Comunist tetului Central al Partidului Mizil, membru al Comitetului
din Columbia, formată din to Comunist Român, a făcut o vi Executiv, al Prezidiului Per
varăşii Gilberto Vieira, secre zită prietenească in ţara noas manent, secretar al CC. al
tar general al C C al P C. din tră. P.C R., Mihai Dalea, secretar al
Columbia, Jua-n Viana, mem La plecare, pe aeroportul CC. al P.C.R., Barbu Zaha-
bru al Comitetului Executiv al Bâneasa, delegaţia a fost sa rescu, membru al C.C. al
C C. al P.C.C., şi Jose Cardona lutată de tovarăşii Nicolae P.C.R., activişti de partid.
ANUL XIX. NR. 4020 MIERCURI 6 DECEMBRIE 1967
Conferinţa Naţională a P.C.R.,
eveniment de mare însem
nătate în viaţa partidului
• Toate întreprinderile industriale din regiunea Hunedoara
şi poporului nostru şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de producţie pe 11 luni ;
• Pe ansamblul economiei regiunii, planul producţiei globa
Astăzi se deschide în Capitala patriei noas teres deosebit. In adunări ale activelor de le a fost depăşit cu 250 milioane Iei, iar cel al producţiei marfă
tre Conferinţa Naţională a Partidului Cornii- partid din întreprinderile regiunii, in uzine, pe
nisl Român — eveniment deosebit de impor şantiere, in unităţile agricole, in sesiuni ale vîndută şi încasată cu 350 milioane Iei ;
tant in viaţa partidului şi poporului nostru. sfaturilor populare, în instituţii, în cadru?
Delegaţi din toate unghiurile ţării, repre Conferinţei regionale de partid, comuniştii, • Au fost produse peste prevederi 49 milioane kWh energic
zentanţi ai comuniştilor, invitaţi, vor dezba toţi cetăţenii regiunii şi-au exprimat deplina
te şi adopta in acest înalt for Directivele cu adeziune faţă de noile documente elaborate de electrică, 25.000 tone oţel, 32.000 tone laminate finite, 69.000 tone
privire la perfecţionarea conducerii şi plani partid. încrederea lor fermă in măsurile şi
ficării economiei naţionale şi Principiile de soluţiile preconizate. minereu de fier, aproape 17.000 tone cărbune brut, 1.270 maşini
bază ale îmbunătăţirii organizării administra- Cu prilejul dezbaterilor, minerii, siderurgiş-
tiv-leritoriale a României şi ale sistematizării tîi. constructorii, ţăranii cooperatori, intelectu de cusut şi cantităţi importante de alte produse.
localităţilor rurale alii şi-au manifestat entuziasmul şi hotărîrea
Documentele care se dezbat astăzi se înscriu lor de a consolida realizările obţinute şi de a
organic în contextul indicaţiilor şi hotăririlor cuceri noi succese in toate domeniile de acti
Congresului al lX-iea al P.C.R. Ele cuprind vitate. Ei au făcut numeroase propuneri atit
măsuri noi. menite să asigure ridicarea întregii in ce priveşte perfecţionarea conducerii şi
activităţi economice şi social-culturale pe o planificării economiei naţionale, cit şi cu pri
treaptă calitativ superioară. vire la îmbunătăţirea organizării administra-
Documentele ce vor fi supuse dezbaterii şi tiv-teritoriale şi sistematizarea localităţilor Maşini noi
aprobării Conferinţei Naţionale scot şi mai rurale — ceea ce demonstrează interesul cu Astăzi, 6 decembrie, în
puternic in relief spiritul creator ce caracte care ou fost primite şi studiate de către toţi la fabrica „Sebeşul11
rizează întreaga activitate a partidului nostru, oamenii iniincji, aceste documente. jurul orei 9, posturile
capacitatea sa dc a înţelege dezvoltarea o Dezbaterile documentelor au creat in rîndtil
biectivă a întregii vieţi sociale şi de a elabo colectivelor de muncă un entuziasm sporii, noastre de radio şi tele La Fabrica de ciorapi şină şi au creat posibilita
ra şi pune în practică cele mai potrivite for concretizat atit in angajamentele luate cit mai viziune vor transmite din „Sebeşul** din Sebeş, au in tea producerii unei game
me si metode de organizare şi conducere, care ales în traducerea acestora in viaţă. Co trat în funcţiune primele variate de ciorapi şi şosete
să asigure valorificarea cu eficienţă maximă, lectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri Sala Palatului şedinţa de 50 de maşini speciale de in desene şi modele diferi
a marilor resurse naturale şi umane ale ţării din întreprinderi şi din celelalte unităţi so tricotat ciorapi şi şosete, te. Se vor putea fabrica în
noastre. cialiste ale economiei regiunii, intîmpină deschidere a Conferinţei din cele 200, care vor li acest fel noi tipuri de cio
Noile măsuri pe linia organizării şi condu Conferinţa Naţională a Partidului Comunist montate în acest an. rapi cu dungi transversale
cerii economiei naţionale vor crea un cîmp Român cu realizări deosebite. In toa Naţionale a Partidului înzestrate cu dispozitive şi cu desene de tip vipp, in
şi mai larg fructificării talentului şi iniţiati te întreprinderile industriale din regiune Faptul că C.S. Hunedoara şi-a realizat planul la export automate de tricotat, noile orice raport.
vei maselor, vor asigura pe deplin traducerea au fost îndeplinite şi depăşite sarcinile cu o lună mai devreme, se datorează in mare parte muncii Comunist Român.
în viaţă a marilor sarcini pe care le ridică de producţie, realizîndu-se peste plan 49 mili entuziaste desfăşurate de colectivul O.S.M. nr. 2. utilaje au ridicat mult pro Ing. TRAIAN OPINCARU
construcţia socialismului în patria noastră. oane kW'h energie electrică, 17.000 tone căr In foto : aspect din hala de turnare a O.S.M. nr. 2. ductivitatea muncii pe ma corespondent
Prin înlăturarea unor forme organizatorice bune, 69.000 tone minereu de fier marfă, Foto : V. ONOIU
depăşite, îmbunătăţirea organizării adminis- 25.000 tone oţel, 32.000 tone laminate, 1270
Iraliv-teritoriale va asigura dezvoltarea ne maşini de cusut şi alte produse în valoare de
întreruptă a construcţiei socialiste in ţara peste 300 milioane lei. Economiile realizate
noastră, potrivit rolului sporit a) statului, peste plan se ridică la 112 milioane, iar. a bei
creşterii atribuţiilor sale în dezvoltarea socie neficiilor la 200 milioane lei A m apărut ca nişte mira- 4 ceeaşi stridenţă, ca a flă- — Toate acestea insă, pre re, in fruntea căruia se află nicului colectiv de aici sînt
tăţii şi aplicării consecvente a centralismului Angajaţi intr-o entuziastă şi însufleţită în J * culoşi licurici. la zeci de ** cărilor de sudură, luată cizează inginerul, trebuie fă comuniştii loan Raia şi Du bine cunoscute. Ale ingineru
democratic trecere, oamenii muncii din regiunea Hune metri înălţime, in partea su insă la> o scară mult mai cute în secunda potrivită. mitru Chiriac, maiştri, loan lui Cornel Deheleanu, şeful
Caracterul profund realist al noilor docu doara asigură Conferinţa Naţională a Parti perioară a jurnalului. n)’.r; 7.' indUa.■ ~Ne\ aflăm în secţia Merită laude pentru conşti Dinuţă, Matei Knuff, Mihai secţiei, şi maistrului loan
mente exprimă în modul cel mai evident ma dului Comunist Român că vor sprijini cu toa Semnificaţiile acestor flăcări Hrtffie* se plămădesc oţelurile, inciozitatea aplicării tehnolo Semciuc şi alţii a rezolvat şi Cismaş, pentru construirea u
rca responsabilitate a partidului pentru desti tă hotărîrea lor istoricele măsuri ce vor fi a ni le-a destăinuit comunistul speciale. . giei amintite, comuniştii Emil această problemă. îmbogăţi nor lănci mai rezistente, ale
nele ţării, pentru avintul continuu al întregii doptate şi vor depune eforturi sporite pentru Liviu Ungureanu, inginer în — Cu oţelurile silicioase şi lonescu şi Ion Argint, ingi rea cunoştinţelor profesiona maiştrilor Ştefan Tripşa, Erou
vieţi economice şi sociale a României. îndeplinirea exemplară a noilor sarcini ce Ie secţia reparaţii siderurgice a cele pentru sape de foraj — neri, Florian Jurcă şi Nico le, cit şi o mai bună aprovi al Muncii Socialiste şi Aurel
Supuse dezbaterii publice, aceste documen revin din grandiosul program de înălţare a combinatului. îşi aminteşte-ing. Adrian Po- lae Aurămescu. maiştri, loan zionare cu piese de schimb, Stanciu, pentru scurtarea du
te au fost primite de către toţi cetăţenii regiu României socialiste pe culmile progresului şi — S-a schimbat şi reparat povici, şeful secţiei — am a- Bolea, Nicolae Negrani, şi i-a ajutat să efectueze pe ratei de reparaţii a cuptoare
nii noastre, ca şi de întregul popor, cu un in civilizaţiei. aparatul de încărcare a fur vtit mult de lucru, mai cu plan local reparaţii mai ra lor, şi ale multor altora, care
nalului. Două zile şi 14 ore seamă în ultimii doi ani. Pe Troian Ciosa, topitori... pide şi de calitate Astfel, faţă au vizat creşterea producţiei
s-a muncit continuu. Cu doi şi îmbunătăţirea calităţii oţe
ani in urmă, aceeaşi operaţie lurilor. Rezultatul este pe mă
In cinstea măreţului eveniment s-a făcut in 8 zile... sura preocupărilor. Productiv
— Aceasta — il completea
vitatea pe cuptor a crescut cu
ză Anghel Spătaru, secretarul peste 20 la sută.
Alte unităţi economice au organizaţiei de partid din sec FLĂCĂRILE HUNEDOAREI 1\& ai puternic se fac simţite
ţie — datorită iniţiativei co
insă flăcările lăuntri
muniştilor, de a asambla cele ce care ard în conştiinţa co
mai multe piese la sol şl a u
muniştilor şi a celorlalţi si-
îndeplinit planul anual şura ridicarea lor prin mon derurgişti, îi entuziasmează,
tarea pe sacul de praf a unui
dispo2itio dc deviere. Trebuie baza experienţei comuniştilor, fŢlăcări, de astă dată într-o de anul trecut, numărul ore le dau puteri sporite. Căldu
ra lor s-a materializat in cele
Colectivul noii fabrici de te de termen, la data de 25 cării unor măsuri eficiente în să ştiţi, adaugă el, că-numai a . studiilor făcute in acest * nuanţă albăstruie, aglo lor de staţionare a maşinilor 11 luni trecute din acest an,
aglomerare din Combinatul noiembrie 19G7 procesul de producţie : aprovi clopotul mare cu accesoriile timp, am trecut la aplicarea merează „hrana(t furnalelor, de aglomerare, s-a redus cu in 25.000 tone oţel, 32.000 tone
siderurgic Hunedoara a în zionarea în mod ritmic a sec lui cîntăreşte vreo 48 de tone! unei tehnologii îmbunătăţite. făcînd-o mai consistentă. peste 1.100. laminate, 168.000 tone mine
deplini t ieri, în schimbul al ţiilor cu materiale dc bună ca Sint mulţi cei care, la înăl Acum, temperatura băii dc — Acum, spune cu îndrep Pi e sub uşile de luciu reu aglomerat şi alte produse
doilea, sarcinile anuale dc Pe lista colectivelor de mun litate, folosirea din plin a fon ţimi ameţitoaret în luptă cu metal, se măsoară cu termo- tăţită mîndrie inginerul Du ale cuptoarelor de 400 siderurgice date peste preve
plan. Prin creşterea pro că din regiunea noastră ce dului de timp, îmbunătăţirea timpul şi vitregiile naturii, cuple de imersiune in diferi mitru Bobirnea, şef adjunct tone pe şarjă, ţişnesc jerbe deri. In îutimpinarea Confe
ductivităţii agregatelor, a- şi-au anunţat îndeplinirea îna organizării muncii, acordarea şi-au îndeplinit entuziast mi te faze: s/irşit de oxidare, al aglomeratomlui m. 2, reu incandescente care aureolea rinţei Naţionale a partidului,
glomeratoriştii au produs in inte de termen a sarcinilor a unei asistenţe tehnice de cali siunea. In fruntea lor au fost înainte de aliere, inainte de şim să mulţumim gurile flă- ză întreaga platformă. Zgo lucrătorii combinatului şi-ou
11 luni, peste prevederi, o nuale de plan, se înscriu şi u tate. însă comuniştii. Maiştrii Ca- evacuarea şarjei. In funcţie minde ale coloşilor de 1.000 motul oţelului in fierbere e depăşit sarcinile la producţia
La realizările dobindite au
cantitate de aglomerat fe nităţile aparţinînd Uniunii re contribuit în mod deosebit rol Balint, Gheorghe Boitos de categoria şi calitatea oţe m.c. mai mare ca în anii trecuţi, globală cu 110 milioane lei,
lului, se aplică regimul optim.
Desigur, n-a fost întotdea
ros care poate constitui ma gionale a cooperaţiei de con muncitorii secţiilor confecţii şi Elefterie Crîşmăroiu, şefii — In plus — subliniază flăcările mai alburii. Drept iar la producţia marfă vindu-
teria primă pentru elabora sum In cele 11 luni expirate, categoria T pentru bărbaţi, de echipe Sava Nâslase, loan Constantin Chiţoiu, şeful e una aşa .. In anii trecuţi, aici efect al folosirii oxigenului la tă şi încasată, cu 231 800.000
au fost înregistrate depăşiri in
rea a peste 50.000 tone fon confecţii pentru femei, lenje Cornea, Dumitru Şerbii, Ni nu se realiza nici planul dc intensificarea arderii com lei
producţie, din cauza deselor
chipei de control calitativ —
tă De remarcat este şi fap sectorul producţiei industriale rie, fierărie, tinichîgcrie. cure- colae Burtică, Vasile Majtei, se folosesc dezoxidanţii com defecţiuni survenite la agre bustibilului şi — in porte — Un bilanţ care arată „in
cu 4 la sută, al prestării
tul că in decursul acestui serviciilor industriale şi nein lărie şi timplărie. (N. SBU- sînt doar ciţiva dintre cei moi plecşi. gate. Colectivul de intreţine- la intensificarea procesului tensitatea" flăcărilor Hune
an s-au realizat cei mai ri dustriale cu 3 şi respec CHEA — corespondent). harnici. tehnologic. Frăminlările vred doarei.
dicaţi indici de utilizare ai tiv 10 la sută, al panificaţiei
agregatelor. (valoric) cu 0,5 la sută. In sec
torul dc contractări — achizi ţele cultivate cu pomi şi viţă
ţii, prevederile planului anual de vie, care au început să
Colectivul de muncitori, in au fost depăşite cu 7,8 la sută In locul dealurilor erodate crească, cooperatorii s-au ho-
gineri şi tehnicieni de la în iar la export cu 27 la sută. târît să extindă în continuate In avantajul cumpărătorilor
treprinderea orăşenească de in Succesul este completat de aceste plantaţii. Pinâ în 1970 i
dustrie locală din Deva, in reducerea cheltuielilor de cir din cele 3.500 de hectare teren
cinstea Conferinţei Naţionale a culaţie cu 2 la sută şi depăşi agricol cit deţin dâienii, alte Unităţile comerciale din regiune au pus în vinzarc cu
partidului, raportează îndepli rea beneficiului anual in nu vii si livezi roditoare 200 vor fi destinate noilor plata in rate, pentru luna decembrie a.c„ o gamă largă dc
nirea şi depăşirea angajamen mai 9 luni cu 280000 lei. plantaţii viti-pomicole. Atunci, produse, printre care : confecţii din textile finite şî la ulti
tului anual la toţi indicatorii ft anual se vor livra la fondul ma probă, confecţii din piele şi blană naturală, diferite ţe
de plan. La producţia globală Membrii Cooperativei meşte Pinâ nu de mult, la Daia gust şi aromă deosebita,-de cu tenţie documentele Plenarei central al statului 350 tone sături, mărfuri metalo-chimi ce etc.
prevederile au fost întrecute şugăreşti „Retezatul" din Ha nîd un ţăran cooperator nu-şi loarea chihlimbarului, obţinuţi C.C. al P.C.R. din 5-6 octom fructe şi 400 tone struguri, ca De asemenea, printr-o recentă dispoziţie a Ministerului
cu 1.547.000 Iei, Ia producţia ţeg au raportat în ziua de 2 putea imagina că pe dealurile de pe terenurile în‘pantă su brie a.c. cooperatorii noştri au re aduc 25 la sută din venitu Comerţului Interior, s-a extins posibilitatea cumpărării de
marfă cu 1 290.000 lei iar la decembrie un succes de seamă: sterpe ce produceau doar cîte- puse odinioară eroziunii, nu înţeles necesitatea de a răs rile unităţii. Sint doar cîteva mărfuri cu plata in rate şi pentru salariaţii care au domi
preţul de cost s-au obţinut e îndeplinirea planului anual la va tone de iarbă la hectar pot sînt cu nimic mai prejos de- punde prin fapte sarcinilor ce obiective pentru a căror înfăp ciliul flolant, pentru membrii cooperativelor meşteşugăreşti,
conomii peste angajament în producţia marfă, livrări către creşte pomi fructiferi şi viţă cît'cei produşi in podgorii .re revin lucrătorilor din agricul tuire se vor mobiliza toate care au posibilitatea să facă cumpărări de mărfuri cu plata
sumă de 145 mii lei. comerţul socialist, mobilă şi de vie. Problema a fost luată numite. Merele, perele, prune tură pe linia dezvoltării ra forţele din cooperativă. în rate atit de la unitatea de desfacere sau centru) de co
De asemenea, planul anual încălţăminte comandă. totuşi în studiu. L'upâ ce s-au le, caisele şi piersicile din Daia murilor intensive de produc mandă din localitatea unde au domiciliul stabil, cit şi dc
de export a fost realizat înain Succesul este urmarea apli terminat lucrările de cartare rivalizează, cu fructele din ba ţie, extinderii plantaţiilor viti- Ing GRIGORE MARIAN, la acelea unde au locul de muncă.
agropedologicâ a solului şi s-a zine pomicole consacrate, cum pomicole. Cunoscînd deja ve de la cooperativa agricolă
făcut analiza elementelor me sînt cele din Geoagiu, Benîc, niturile obţinute pe suprafe din Daia
teorologice s-a ajuns la con Stremţ şi altele. Recoltele sînt
cluzia că şi aici pot fructifica an de an mai bogate. De fapt,
livezi şi vii. veniturile obţinute de la li
Iată pentru ce vestea i-a bu vezile şi viile pe rod acoperă
curat şi înaripat pe dâienî. Cu şi depăşesc cheltuielile făcute
toţii îşi doreau să aibă pe me.- cu înfiinţarea şi întreţinerea
sele lor şi să pună la dispozi plantaţiilor pinâ la intrarea
ţia consumatorilor fructe şi ior in producţie.
struguri din soiuri valoroase. Cine priveşte acum planta
De aceea, cu mic cu mare s-au ţiile de vii şi livezi de la Daia.
antrenat în vasta acţiune de situate pe terase, are impre
transformare a dealurilor ero sia că milioane de metri cubi
date in livezi şî vii roditoare de pâmint au fost dislocaţi■ de
La început au fost plantate mîna omului. In realitate s-a
suprafeţe mai mici. apoi ele acţionat prin intermediul me
au crescut tot mai mult. todelor agrotehnice, astfel In
Acum cooperativa agricolă cit nu s-a mişcat nici o lopată
din Daia deţine R9 de hectare de pâmint pentru formarea te
ocupate cu livezi plantate în raselor. Tn decui-s dc 4-5 ani.
masiv unde predomină soiuri datorită plantării pomilor şi
superioare de meri, perî. pruni viilor pe curbele de nivel, prin
şî alţi porni. Pe alte 8-1 hecta lucrarea solului şi prin insta
re de terenuri situate in pan larea piersicilor în zona ben
tă s-au înfiinţat plantaţii vi zilor înîerbate dintre rîndurîîe
ticole. dintre care mai bine de de pomi şi viţă de vie, s-au
Maria Morar, din secţia marochinărîe II o Fabricii
„Căprioara" din Sebeş, se remarcă prin atenţia, seriozitatea un sfert produc struguri de instalat singure terasele care
şi priceperea cu care se achită de sarcinile profesionale. masă. dau mare putere de rodire Baza tehnîco-matcrialâ a agriculturii se dezvoltă an de an. Dotate cu un număr tot mai mare de utilaje moderne,
I)epăşindu-şi planul lunar cu 20—25 la sută, ea se situează Hărnicia dâienilor s-a mate plantaţiilor. staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră execută o gamă variată de lucrări pe ogoarele cooperativelor agri-
consecvent printre evidenţiatele în întrecerea socialistă. rializat în rodul bogat al vi Acţiunile iniţiale nu se o cote. In fotografic : Un lot de tractoare la S.MT, Haţeg.
Foto : l. TEREK ilor si livezilor. Strugurii cu presc însă aici. Studiind cu a-