Page 18 - Drumul_socialismului_1967_12

M iercuri 6 decem brie 1967
2 DRUMUL SOCIALISM ULUI

EGKKESSSSik. «SdMjaaaKgggXCTţ «aer
M iSffim fe m m m m m smm
RfiBCZns T4HKS3 — — am jBGmr
CTFJtî JB0BSBP UCV rsesna « km j m b» a m U
■oa— —— mmem Btirai fcggga»«spw«ctwr snan
--------gms-------- re?

Ia productivilate nu 20 de ki­ voastră realizare? — l-am în­ prin caracteristici şi însuşiri
lograme pe post în plus. ci 62. trebat. pe tehnicianul Voina superioare Actualmente lucrez
la Uricani. Ştefan Neagu. Niculae. la alte trei tipuri noi de „Alba-
Gheorghe Mischie. Haralambie — Am depus de curînd la Lux".
Enache şi Vasile Manolache cu cabinetul tehnic al uzinei o Omul acesta pasionat atît de
brigăzile lor au realizat în a- inovaţie privind valorificarea mult de munca lui lucrează in
baf-aje randamente ce întrec 6.fi unei mari cantităţi de alumi­ uzină de 22 de ani. Anul aces­
tone pe om şi zi. iar colectivul niu ce se află în stoc supra- ta a prezentat 6 inovaţii.
exploatării în loc de 1.603 tone nnrmativ ca inutilizabil După — Care din ele consideraţi
in calcul făcut rezultă peste
Avem în faţă un program măre) de progres şi bunăstare sta­ pc post cît aven planificat, a 1 000.000 lei economii că este cea mai eficientă ?
realizat 1.829: minerii din Po­ — Cea înregistrată la nr.
bilit la cel de al IX-lea Congres al partidului. Multe dintre obiec­ iana Ruscă — au întrecut pla­ AI doilea interlocutor ne-a 100. privind noul sistem de
fost maistrul loan Vlaicu de la
tivele lui sînt deja fapte îndeplinite. Altele primesc contururi prin nificatul la productivitate fi­ atelierul de prototipuri suspensie a motorului de la lucrat cu hărnicie şi însufle­
zică cu fi procente: cei de la maşina de spălat rufe. Se în­ ...Dimineaţă de decembrie
munca entuziastă a întregului nostru popor. Urcăm una după alta Deva an demonstrat râ produ­ — Am realizat dc curînd locuieşte metalul iar numărul Pe firul Văii Stermmosul, fo­ ţire in toate parchetele ; la
treptele puterii economice ridicate, înscriem cifre mari de produc­ sele cuprifere sînt rentabile. prototipul a două maşini de de elemente se reduce de la 34 restierii se întrec pe ei înşişi. Topliţa. Sebişoriţa, Dealul
spălat rufe, care se disting
la 28.
Lung. Iazuri, Prisloape, Vaiea
Intr-o postată, fraţii Vasile şi
Aici îşi au izvorul cele a­
tivitate. Toate sînt opera hărniciei oamenilor, dăruirii de sine pen­ Dumitru Gavriluţ doboară cu Seacă. Ciban, După Piatră. Iz­
proape 60.000 tone de cărbu­ ajutorul fierâstraielor mecani­ voarele Crişului Forestierii
tru ca planurile să devină r e a l i t ă ţ i . ne cocsificabil extras de mi­ ce fagi înalţi, seculari. In urma din brigăzile conduse de Ion
Ca în fiecare prag de mare eveniment şi oamenii muncii din nerii de la Lupeni peste plan lor, minuitorii de fierăstraie Popa. Vasile Sofronici, Dioni-
regiunea Hunedoara au făcut bilanţul muncii lor. Ei se prezintă Ia şi cele 38.000 tone de minereu mecanice Gheorghe Tâbîrcean sie Gal. Ion Vişoreen. Gheor­
ghe Bogdan. 11 ie Jude s-au în­
şi Cornel Bărboni fac „toaleta"
Conferinţa Naţională a partidului cu sarcinile de producţie realiza­ brut extras, trimis apoi sub arborilor. Toţi patru sînt în în­ trecut pe ei înşişi. Fiecare zi
te, cu cifrele cele mai mari înregistrate în cartea de aur a întrecerii. forma concentratului feros de trecere cu timpul, se ajută re­ încheiată a fost încununată de
ciproc. Fraţii Gavriluţ retează
succese. In cele 11 luni colec­
la Teliuc Ia Hunedoara tot pes­
Ei aduc in dar patriei metal şi cărbune, maşini-uneite şi de uz cas­ te plan. Aceste cifre au semni­ arborii la cîţiva centimetri de tivul întreprinderii şi-a de­
nic, produse de larg consum, lemn şi zile avans faţă de graficele de ficaţii in istoria mineritului pe pămînt şi le orientează căde­ păşit planul la producţia glo­
bală cu 1 milion lei. la produc­
rea în aşa fel incit să poată
execuţie ale noilor obiective. Prinos de belşug, de încredere fără plaiurile hunedorene. file s-au fi uşor fasonaţi. Oamenii, ţia marfă vîndută şj încasată
margini in politica înţeleaptă a partidului, hotărîrea de a îndepli- născut din acea măsurare băr­ după ce curăţă coronamentul, cu 2.730.000 lei. La aproape
îndreaptă buştenii spre firul
toate sortimentele s-au înre­
bătească a puterilor, acolo in văii pentru corhănire. gistrat plusuri : 3 203 m c. la
ni fără preget cuvîntul dat. Este vrerea lor, credinţa lor în viito­
i rul luminos al patriei noastre socialiste. adincuri. cu îndărătnicia na­ colo de unde se zămislesc cu se dau bătălii hotârîtoare pen­ In postata vecină se aud buşteni de gater pentru râşi-
Din înaltul schelelor, de a­
tru păstrarea avansurilor crea­
turii din care a curs belşugul trudă şi hărnicie noi germeni te. pentru majorarea acestora voci. Gheorghe. Vasile. I. Ion, noase, 5 836 m c la lemn pen­
şl
şi V. 'Ion Leordcan. fraţi
de cărbune şi minereu. ai industriei noastre, răzbat e­ astfel incit, în cel mai scurt veri, corhânesc buştenii groşi tru construcţii rurale, 12523
tone lemn pentru foc. 1.155
De unde resursele acestui de fag pc firul văii. Toţi Leor- mc. cherestea din fag Sînt
spor ? Pe ce se întemeia cu- denii sînt cunoscuţi in între­ succese cu care forestierii de
vîntul dat al minerilor? prindere pentru hărnicia lor. la I F. Hunedoara intîmpinâ
încă în ultimul trimestru al In zilele premergătoare Con­ Conferinţa Naţională a parti­
anului trecut se conturase clar ferinţei Naţionale a P C.R, s-a dului.
drumul ascendent al producti­
vităţii. care in primele zile ale
noului an a marcat noi trepte.
A urmat acea răscolire gene­
rală a fot ce era Jalent în ac­
tivitatea minerilor. numită
organizare ştiinţifică a produc­
Pentru a subscrie la marele dat" a fiecărui minut. Drept ţiei. Rezervele au fost puse la
obol pe care milioanele de oa­ consecinţă, pe lingă înscrie­ lucru în abataje, pe galerii,
meni ni muncii din patria rea unei importante cantităţi „la ziuă". Ritmul muncii s-a
noastră îl aduc Conferinţei de producţie peste plan. pro­ accelerat. Nu e vorba de o in­
Naţionale a partidului, in a­ centul de realizare a planului tensificare. ci de înlăturarea
ceste 7jle siderurgistij din Hu­ sortimental de la 60-00 Im su­ treptată a acelor poveri inuti­
nedoara nu făcut din întrece­ tă, a crescut la circa 06 la su­ le: timp pierdut, forţă de
rea socialistă ce o desfăşoară tă. O cifră caic. in condiţiile muncă irosită, folosirea utila­
în cinstea celej de a XX-a ani­ existente, primeşte calificati­ jelor sub capacităţi... Aşa pot fi numite arterele tăţii cu 2.2 Ia sută. ceea ce e-
versări a Republicii un adevă­ vul de „foarte bine". La aceasta s-a adăugat aju­ de oţel şi asfalt ale regiunii — chivaleazâ cu mai mult de
rat festival al realizărilor. Pe Reproducind ceea ce ne spu­ torul tehnicii, care şi-a găsit magistrale de belşug. Se scur­ 30.300 033 tone kilometrice con­
platformele furnalelor şi cup­ nea mnistrul C.îhcorcthe Cisniaş loc dc frunte in munca mine­ ge prin ele rodul bogat al Hu­ venţionale realizate peste pre­
toarelor Martin, la liniile do Je la secţia intîi furnale cu rului: şase hnvexe. peste 4.200 nedoarei şi Văii Jiului, al Cu- vederi. Feroviarii din Hune­
laminoare, in fiecare secţie şi citeva zile in urmă: „Dorinţa de stîlpi metalici, mai mult de girului şi cîmpiei mănoase a doara, Petroşani. Simei ia-Călâ-
sector, muncitorii, maiştrii, noastră, a comuniştilor, a tu­ 2.000 de grinzi moderne, trans­ Mureşului. Milioane de tone se toi i şi Triaj şi-au înscris nu­
tehnicienii şi inginerii, toţi cei turor furnahştilor, este să ne portoare blindate folosite cu scurg zi şi noapte prin porţile mele in dreptul procentelor de
ce lucrează ta „temperaturi ridicăm la înălţimea cerinţe­ pricepere la Lupen1 şi Uri- pâmintului hunedorean, pe depăşire a tonelor expediate, a
înalte" îşi dau silinţa ca ghir­ lor şi exigenţei colectivelor dc cani, foreze, excavatoare, ma­ drumuri dc fior şi asfalt spre celor de reducere a rulajului
landa de oţel pe care delega­ oţclari", am adăuga doar că şini de încărcat la Teliuc şi a alcătui marca cunună a ţârii. vagoanelor, de depăşire a pla­
ţii lor o prezintă la înaltul cele peste 20.000 tone de oţel Deva nu urcat mai sus linia şi Dacă ar fi să facem un bilanţ, nului de prelucrare a trenuri­
forum a! comuniştilor să fie înscrise de către aceştia (Im dinam ica prod uctivi 1 âţii. fie şi numai sumar al ferovia­ lor In entuziasmul general al
cît mai bogată şi mai strălu­ urmă în salba realizărilor sînt Anul nu s-a sfirşit încă. dar rilor şi lucrătorilor din trans­ întrecerii s-au aliniat şi lu­
citoare. La cuptoarele nr. 3. 7 ccîe mai viabile mărturii ale minerii au încheiat deja bilan­ portul auto am consemna cifre crătorii din transporturile auto,
şi 8 de Ia oţelăria Martin nr. 2, împlinirii. Lor li se alălură ţuri în preajma Conferinţei demne de luat în seamă. Di­ înregistrând un plus de 670 033
Avram Opriş, Mafiei Retegan, ceea ce şi-au propus şi reali­ Naţionale a partidului, eveni­ recţia regională C F R. şi-a de­ tone kilometrice la transportul
loan Cisinaş, Victor Petrescu, zat Ludovic Kiss, loan Stancw, ment a cărui apropiere a de­ păşit sarcinile pc perioada de mărfuri şi 30.300 de câlă-
Cornel Ardeleanu, împreună Florin Bolea. Nicolae Net le leu clanşat prin însăşi importanţa scursă de la începerea activi­ lon-kilometri.
cu toţi ceilalţi prim-topitori şi toţi lucrătorii dc la liniile lui hotârîtoare. energii expri­
şi maiştri şi-au propus s-o facă de laminoare In Întrecerea cu mate în acel „peste plan". La
folosind din plin avantajele limpul ei au adăugat valon noi Lupenî Petre Constantin. Sa­
noii tehnologii de elaborare cu la ..preţul" fiecărei secunde. bin Ghioancă. Alexandru Fosz- O nouă şarjă dc fontă ia furnalul nr. G din C.S, Hunedoara. Foto : ILEANA T.
ajutorul oxigenului. Perfecfio- Adunate una cu alta cantită­ to. loan Popcscu. toţi cei din
nînd continuu metodele de lu­ ţile de metal lanrnate în plus abataje au înscris în 11 luni
cru, sistemul de insufjare a o­ pe fiecare unitate de timp în
xigenului în baia de oţel, oi secţiile la mi nomelor finisoare.
au smuls agregatelor cantităţi însumează apreciabila cantita­
de melal care, cu cîţivA ani te de 32 000 tone laminate fi­ couri vibrante ale muncii De timp, să existe toate condiţiile
în urmă, depăşeau orice închi­ n i te. la Hunedoara, din vastul amfi­ necesare începerii montajului
puire. Creşterea productivită­ Dar. dacă oţelarii au reuşit teatru al activităţii constructo­ utilajelor tehnologice.
ţii muncii cu peste 22 la sută să primească mai multă fontă, rilor de la I.CS.H. ştirile ne Deţinătorii „Diplomei de în­
şi reducerea duratei de elabo­ dacă din cuploarele Martin an provin lapidar, dar încărcate treprindere evidenţiată în în­
rare a unei şarje (în cuptoare luat drumul Inminoarelor can­ de miez Prin muncă rodnică, trecerea socialistă pe ramura
dc mare capacitate) sub 10 tităţi tnt mai mari de oţel. fap­ Un an de căutări asidue, un tirguhle şi expoziţiile interna­ asiduă, firul nr. 3 de la linia industriei construcţiilor", caro .Căprioara" şi „Sebeşul" articole de blănărie. 1.800 de
ore sini doar doc* indicii care tul se datorează şi celor care an de noutăţi şi împliniri Aşa ţionale şi in 30 de ţău ale lu­ de sirmă a fost predat cu 86 şi-au dovedit nu o dată capa­ sînt numele a două întreprin­ anvelope, 700 metri pătraţi
deri din Sebeş cunoscute de
pie; moi. in condiţiile reducerii
fac de prisos orice comenta­ s-au străduit să asigure n „hra­ poate fi formulată şi definită mii in care se exportă. Direc­ zile mai repede ; modernizările citatea organizatorică şi spiri­ mult nouă tuturor. Secretul a- preţului de cost al producţiei
riu. nă cît mai consistentă şi îndes­ munca constructorilor de ma­ torul uzinei, ing. Vasile Vnsu. şi lărgirea capacităţii cuptoa­ tul de iniţiativă. îşi unesc în firmârn lor rezultă din hărni­ cu i 387.000 lei.
Din îndemnul comuniştilor la tulătoare" coloşilor incandes­ şini din Cugir Eforturile crea­ ne spunea că sînt în stadiu de relor Martin nr. 2 şi 3 s-au aceste clipe de sărbătoare efor­ cia şi priceperea oamenilor ca­ Panoul întrecerii socialiste
otelâriile Siemens Martin nr. 1 cenţi. In lupta pentru mai mult toare ale oamenilor şi-au găsit finisare 6 tipuri noi de maşini- terminat cu 2 zile mai devre­ turile pentru a putea raporta re muncesc aici, din căutări care se desfăşoară şi la fabri­
şi electrica, eforturile au fost şi mai bun cocsarii şi aglome- întruchiparea în materializarea unelle. un platou electromag­ me ; furnalul nr. 2 de la U.V. partidului îndeplinirea exem­ permanente îndreptate spre ca „Sebeşul" conţine cifre li
îndreptate spre realizarea sar­ raforiştii au reuşit sd realizeze unor idei originale, valoroase netic şi 3 variante de cuplaje Câlan a produs cu 9 zile mai plară a sarcinilor încredinţate. realizarea unor produse de ca­ fel de concludente : planul pro­
cinilor sortimentale zilnice şi cocs şi aglomerat cu indicatori In compartimentele de con­ electromagnetice, care vor in­ repede decît s-a preconizat. Şi­ Lor li se adaugă constructorii litate ireproşabilă, din perma­ ducţiei marfă vîndută şi înca­
a principalilor indicatori pre­ calitativi la nivelul celor mai cepţie ale celor două uzine tra în producţie dc serie anul rului acestuia de ţzbînzi i se a­ de locuinţe, care au predat a­ nente depăşiri de plan La fa­ sată a fost depăşit cu 1 559.000
văzuţi pentru anul 1068. In­ exigente pretenţii. Este pasul ginţii rea tehnică s-a afirmat cu viitor. In asimilarea noilor pro­ daugă altele. Ele vorbesc a­ proape 2 400 de apartamente, brica .Căprioara", planul pro­ lei, beneficiile întrec cifra pla­
ginerii Nicolae Găvânescu, A­ nr. 1 şi poate cel mai impor­ certitudine în toată plenitudi­ duse şi tehnologii de fabricaţie proape de la sine despre capa­ executanţii centralei termoe­ ducţiei marfă vîndută şi Înca­ nificată cu peste 1 milion lei,
drian Popovici. Victor Sîntim- tant spre asigurarea succesu­ nea ei marcind un viguros pas s-a ţinut seama de indicaţiile citatea acestor minunaţi com­ lectrice de la Mintia, sau ai sată a fost depăşit cu 2.3 la cantităţile fizice produse depă­
breanu, maiştrii Florca Jurca lui pe întregul flux tehno­ înainte în asimilarea unor pro­ plenare^ C.C. al P.C R. din de­ batanţi ai schelelor de a con­ noii fabrici de prefabricate ca­ sută. iar productivitatea mun­ şind cu nuilt prevederile.
şi Dumitru Brînzei, au consti­ logic al producţiei de metal duse cu performanţe calitativ cembrie anul trecut, de evolu­ densa timpul, de a metamorfo­ re sînt hotâriţi să scrie cu lite­ cii a fost îndeplinită in pro­ Munca entuziastă a lucrăto­
za raţional zilele muncii lor
tuit şi tradus în fapte în acest — ne spunea un specialist din superioare ţia şi tendinţa existentă pe în zeci de mii de metri cubî de porţie de 133.8 la sută. Prin rilor Elisabeta Ilicâ, Nicolae
scop un adevărat plan strate­ combinat. De altfel, aşa se ex­ Intrăm în atelierele şi labo­ plan mondial. Numele ingine­ excavaţii, şi betoane turnate, re de aur, în marea carie a în­ munca entuziastă a lucrătorilor Aleman, Elisabeta Petrişor.
gic al aprovizionării cu mate­ plică cum în „ghirlanda de o­ ratoarele de lucru şi creaţie ale rilor şi proiectanţilor Nicolae în tone de construcţii metalice trecerii, succese demne de Virgil Helgiu, Vaier Andrei, Ana Diaconu, Margareta Sei-
rii prime şi materiale, astfel ţel" a siderurgiştilor au fost uzinei mecanice. Tovarăşul Sîrbu, Viorel Remus Virgil aşezate pe înălţimi ameţitoare, prestigiul pe care şi l-au cîş­ Vasile Frâţilă, Hilda Helman. del şi alţii a contribuit la do-
in cît. la cuptoare, să nu se re­ încrustate, pe lîngn depăşirea Traian Stanciu. preşedintele Bunea, Traian Lupuţ şi mul­ în montări de agregate menite tigat la înălţarea unor verita­ Mar ia Moraru şi Paraschiva
simtă nici un .gol" Prim-topi- tuturor angajamentelor anuale, comitetului sindicatului, înşiră tor altora din sutele de eviden­ să potenţeze capacitatea indus­ Fărcaş se vor livra beneficia­ bîndiren unui nou succes: la
torii Nicolae Dragomir. Tra- realizarea în numai 11 luni a o listă cu 1.101 muncitori ce se ţiaţi ai uzinei se leagă strîns triei noastre siderurgice. bile piramide ale industriei rilor mai mult cu 3.403 bucăţi 1 decembrie a fost îndeplinit
ian Bîrlea. loan Dima J-au sarcinilor de export pentru în­ menţin evidenţiaţi lună de de aceste realizări. noastre. articole de marochinărie, 2.100 planul anual la export.
In această veşnică şi conti­
completat cu respectarea stric­ tregul an şi îndeplinirea in­ lună în acest an. 140 candidea­ Specialiştii uzine; s-au ocu­ nuă luptă cu redimcnsionarea
tă a reţetelor de încărcare, a tegrală a planului aferent pe­ ză pentru a cincea oară conse­ pat cu seriozitate şi răspunde­ timpului, desfăşurată sub sem­
tehnologiilor de elaborare şi cutiv la dobîndirea titlului de re şi de perfecţionarea maşini­ nul unei înalte conştiinţi. rea­
turnare, cu drămuirea în in­ rioadei de către toate secţiile fruntaş în muncă, expresie a lor aflate în producţia curen­ lizările prind contururi valori­
teresul „respectării cuvîntului şi la toţi indicatorii. unui efort statornic, perseve­ tă Prin rcpi oiectarea unor re­
rent. Constructorii de maşini pere şi subansamble. schimba­ ce şi mai pregnante : produc­
n-au uitat nici un moment rea tehnologiilor de fabricaţie ţia globală a fost depăşită cu 3
cuvintele tovarăşului Nicolae şi introducerea înlocuitorilor milioane de lei. productivita­
Ceauşescu, rostite cu prilejul de metal s-au economisit mni tea muncii a sporit, pe fiecare
vizilci făcute in uzina lor „Ma­ mult de 150 tone metal. salariat, cu 4 540 lei. iar preţul
şinile de cusut sînt tn general Succese remarcabile a înscris de cost a fost redus cu aproa­
bune, dar din păcate, ele sc pe graficul întrecerii şi colec­ pe 12 milioane de lei. In ex­
află sub performanţele mon­ tivul Uzinei „30 Decembrie” presia concentrată a acestor
diale Pentru dv1( care aveţi o din Cugir, Planul producţiei cifre se găsesc semnele şi e­
veche tradiţie muncitorească marfă, pe 11 luni. a fost depâ senţa muncii desfăşurate de
este o sarcină dc onoare de a şit cu 4.533.003 lei. S-au produs comunişti ca Gheorghe Anato-
face lotul pcnlru cn produsele în afara sarcinilor dc /dan 330
ce ies din uzina rlv să cores­ bucăţi maşini de spălat rufe. lie. Constantin Hurmuz. Victor La I. R I. L.
pundă celor mai bune perfor­ 14.00u ml lanţuri articulate. Lupu, luliu Klep. Nicolae Năs- Brad prin lus­
mante nlc produselor similare tase. loan Cornea. Ion Râuţ. truirea mobilei
In limbajul minerilor, „pes­ tr-un plus de 20 de kilograme de po piaţa mondială” Ei au 6.000 bucăţi fuse pentru indus­ cu ajutorul ma­
te plan" inseamnă ataşament, pe post la productivitate, la făcut din indicaţiile date o tria uşoară ele. Noutatea tehni­ Leontm Oprea. 11io Manda, E- şinii de lustruit
dăruire, abnegaţie La începu­ Uhcani 26. la Vulcan. Lonea sarcină de onoare pentru în­ că face parte integrantă din !enn Crestei, Ştefan Fira şi productivitatea
tul anului, cînd s-au dezbă­ în alte zeci care pe întregul făptuirea căreia au militat cu munca şi fiinţa acestor oameni mulţi alţii Ei. şi alţii ca ei. muncii s-a tri­
tut sarcinile pe 1067 această combinat, au totalizat 12 ki­ multă perseverenţă Ea se identifică cu idealul mul­ sînt coautorii unei noi victorii plat.
tora din cei care îşi pun sem­
formulare lapidară a fost nota lograme pe post „peste plan". Astăzi, tehnicianul Andrei nătura pe noile produse Teh­ Foto: V. Onoiu
comună a tuturor adunărilor Aceste kilograme însumau dc Bărbii raportează cu fruntea nicianul Niculae Voina a tre­ de prestigiu : terminarea re­
în care ei s-au angajat să în­ fapt mii de tone de cărbune sus că a realizat un nou pro­ cut succesiv prin aproape toa­ paraţiei capitale a furnalului
treacă cifrele stabilite de spe­ extrase în plus în condiţiile totip al maşinii de cusut „Ilea­ te meseriile uzinei. Astăzi este nr. 3, care. in semn de înaltă
cialişti pe bază de calcule. Nu în care sarcinile preliminate na", ale cărei performanţe teh- un specialist de mîna înlîi. preţuire, va dă prima şarjă în
pentru că ar fi fost inexacte întreceau cele mai mari cifre nico-funcţionale se înscriu ală­ tehnologul secţiei subansam- zilele Conferinţei Naţionale a
calculele, dar ele nu puteau realizate vreodată în Valea turi de cele mai bune produse ble pentru industria textilă
exprima acea potenţâ a colec­ .fiului. La fel s-au pclrecut lu­ similare de pe piaţa mondială Coautor al unei ingenioase partidului.
tivului hotărît să se autodepa- crurile şi în Poiana Ruscă. la In compartimentul de concep­ maşini automate de confecţio­ Ofensiva marilor realizări
şească. Aceasta se exprimă Teliuc şi Ghclar. în Apuseni, ţie al maşinilor-uiiclle, aflăm nat bucşe. lehniciQiml Voina n-a slâhil în intensitate In
prin angajament şi implică în­ la Deva. l)e fapt este vorba de alte noutăţi care fac cinste este tehnologul a 12 tipuri di­ „leagănul" marelui laminor de
crederea forţelor generate de caracteristica zilelor noastre specialiştilor uzinei. Numeroa­ ferite de cilindri şi 23 de tipuri 1 300 mm la hala motoarelor,
cînd oamenii înfăptuiesc obi­ sele tipuri de maşini asimilate de fuse pentru industria uşoa­
dăruire şi abnegaţia La Lu- ective îndrăzneţe, intreeîndu-sn şi proiectate aici şi-au cîştigat ră. la montarea cuptoarelor adine!,
peni ele au fost exprimate în- pe ei înşişi. o apreciere bună în ţară, la — Care este ultima dumnea­ a echipamentului electric etc.