Page 2 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 2

Vineri  t  decembrie  196?
        2                                                                                                         DRUMUL SOCIALISMULUI




        DE  CE ÎN  S A L Ă   S-A                                                                                                                                                                Termene  mereu

                                                                                                                                                               in  schimb dc

                                                                                                                                                                experienţa                                  amînate
        LĂSAT T Â C E itE A  ?                                                                                                                                   Armarea   metalică   cu      In  planul  de   cercetare  pe   prafului,  să  fie  demontată  in


                                                                                                                                                               grinzi  în  consolă  şi  stilpi   1967  al  Centrului  de  cercetări   vederea  lărgirii  halei.
                                                                                                                                                                                            pentru  minereuri  Deva  a  fost   Este  surprinzător  câ  aceeaşi
                                                                                                                                                               hidraulici  dc  tip  feromatic   prevăzută  tema î  .Studiul  cap­  direcţie  generală  D.G F.SN.  a
         —  Rezultatele  tn  sectorul   probleme  în  cadrul  adunărilor   ne-am  fi  putut  înscrie  în  rîn-                                                 a  fost  mult  extinsă  la  E.M.   tării  şl  recuperării  pentru  va­  avizat  simultan  şi  studiul  de
        zootehnic  sînt  aşa  cum  Je  ştim   generale,  desfăşurarea  învăţă­  dul  unităţilor,  cu  rezultate  buj                                           Lupeni.  La  sectorul  V,  de   lorificare  a  prafului  de  talc   adaptare  a  liniei  a  V-a  pentru
        cu  toţii,  adică  departe  de  con­  mântului  de  partid.  In  aseme­  ne  din  raion.                                                               pildă,  ea  se  aplică  în  exclu­  din  instalaţia  de  preparate   captarea  prafului  şi  proiectul
        diţiile  şi  posibilităţile  pe  care   nea  împrejurări  nu  este   de   Intr-adevăr,  nu  o  dală  s-a                                                                            Zlaşti”,  beneficiar  I M.  Hune­  de  amplificare  a  instalaţiei,
        le  avem.  arăta  tovarăşa  [«'lori­  mirare  că  a  existat  o  slabă   dovedit  că.  fiind  lucrat  după                                             sivitate,   economisindu-so   doara  După  o  intîrziere  de  cî-   care  prevedea  demontarea  li­
        ca  Florea  în  cadrul  adunării   mobilizare  a  eforturilor  co­  regulile  agrotehnice  înaintate,                                                  astfel  timp  şi  importante   teva  luni  a  avizului  de  studiu   niei  a  V-a  şi  construirea  liniei
        generale  de  dare  de  seamă  şi   operatorilor  la   îndeplinirea   pâmîntul  cooperatorilor  din                                                    cantităţi  de  lemn.  Din  acest   întocmit  de  centrul  de  cerce­  a  Vl-a şi  a  VII-a.  Evident câ In
        alegeri  ce  a  avut  loc  la   co­  sarcinilor  economice  ce  au  re­  Lâpugiu  poate  da  producţii  cu                                             sector  au  fost  aleşi  minerii   tări, s-a trecut la executarea  u-   situaţia  aceasta,  se  flmîna  ter­
        operativa  agricolă  din  Lâpu-   venit  unităţii.          mult  superioare  celor  obţinute                                                                                       noi  confecţii  metalice  care  ur­  menul  aplicării  cercetării.
        giu,  raionul  Ilia.  Cooperatorii   Este  suficient  să  arătăm  că   în  acest  an.                                                                  loan  Candori, Francisc  Kul-   mau  sâ  fie  montate  la  linia  V   Dar  îneît  s-a  trecut  degrabă
        se  feresc  să  lucreze  Jn  fermele   la  nici  una  din  culturile  de   Nici  potenţialul  productiv  al                                            cear  şi  Grigore  Pop  şî  tri­  de  măcinare.  Paralel  cu  stu­  la  demontarea  liniei  a  V-a  şi
        de  animale  deşi  aici  se  cîştigâ   cimp  nu  s-au  realizat  produc­  animalelor  nu  sc  ridică  la  ni­                                          mişi  pe  timp  de  G  zile  la   diul  pentru  captarea  prafului   la  lărgirea  halei, la  intervenţia
        de6tul  de  bine  Eu  acum  în­  ţiile  planificate,  iar  in  zooteh­  velul  cerinţelor,  ceea  ce  scoa­                                                                         însă,  s-a  elaborat  de  către   cercetătorului  s-a  stabilit  ca
        grijesc  un  număr  de  peste  50   nie.  cu  excepţia  îndeplinirii  e-   te  în  evidenţă  lipsa  de  preocu­                                        I.  M.  Motru  (rog.  Oltenia)   IPROMIN  şi  un  proiect  pentru   linia  a  V-a.  la  remontare,  sâ
        bovine,  lucru  pe  care  în  con­  feclivului  de  bovine,  nici  un   pare  pentru  aplicarea  unei  în­                                             pentru  a  le  împărtăşi  celor   amplificarea  instalaţiei  de  mă­  fie  prevăzută  şi  cu  amenajări­
        diţii  normale  trebuie  sâ-1  facă   alt  indicator  nu  este  la  nivelul   grijiri,  furajări  şi  selecţii  co­  Simion  Moţa  este  unul  dintre  cei  mai  pricepuţi  strun­  de  acolo,  metodele  de  sus­  cinare  cu  Încă  două  linii,  VI   le  necesare  captării  prafului.
       ■3-4  oameni   Dar. 'pentru  că   prevederilor.              respunzătoare  Faţă  de  rezol­  gari  de  la  Uzina  R.M.R.  Simeria.  Piesele  prelucrate  de  ci   ţinere  folosite  de  ei.  şi  VII.  Prin  proiect  se  prevede   Un  al  treilea  aviz  însă,  de
        sîntem  in  adunare generală,  aş   Cauzele  unor  astfel  de  re­  varea  unor  astfel  de  probleme   sînt  de  bună  calitate.  In  fotografie,  strungarul  Simion  Moţa         ca  linia  V,  la  care  urma  sâ  se   dala  aceasta  hotârîtor,  opreşte
        dori  să  ştiu  cine  dintre  co­  zultate  sînt  bine  cunoscute.  Nu  trebuia  să  manifeste maximum   prelucrează  bandajul  roţilor  pentru  locomotivă.                        facă  adaptarea  pentru captarea  lucrările  de  amplificare şi  sta­
        muniştii  aflaţi  aici  în  sală  vrea                      de  răspundere  şi  exigenţă  or­                                   Foto:  I.  TEREK                                                                   bileşte refacerea  celor  distruse
        să  lucreze  cu  mine  în   acest                           ganizaţia  de  partid,  fiecare                                                                                                                        cu  ocazia  trecerii  la  .amplifi­
        sector.                                                     membru  al  său.                                                                                                                                       care"  (pereţi  demolaţi,  instala­
         In  sală  s-a  lăsat  o  tăcere  de­                         Revenind  la  întrebarea  to­                                                                                                                        ţie  demontată,  săpături  pentru
        plină.  Inlrebarea  a  rămas  fără   Adunări  de  dări  de   varăşei  Florica  Florea,  care  a                                                                                      noi  unele  revendicări  secţiilor   fundaţii  etc)  In  sfîrşit,  linia  a
        răspuns.  Nimeni  nu  s-a  anga­                            rămas  fără  răspuns  în  aduna­                                                                                         ce  concură  la  bunul  mers  al   V-a  se  va  remonta  cu  toate  a-
        jat  să  pună  umărul  la  urnirea   seamă  şi  alegeri     rea  generală  a  comuniştilor,   Funcţionarea  neîntre­                                                                 furnalelor.  Deosebit  de  impor­  menajârile  propuse  prin  studiu
        lucrurilor  din  loc,  la  îmbună­                          este  lesne  sâ-i  aflăm cauza  Pe                                                                                       tant  in  creşterea  producţiei  de   de cercetare !  Oare  nu  va  veni
        tăţirea  activităţii  in  sectorul   In  organizaţiile      lingă  faptul  că  nu  s-au  între­                                                                                      fontă  este  sâ  crească  ponderea   un  alt  aviz,  care  sâ  întoarcă
        zootehnic.  Dacă  avem  in, vede­                           prins  prea  multe  acţiuni  me­                                                                                         aglomeratului  autofondant  ce   totul  de  la  capăt ?
        re  râ  principalul  criteriu  de  a­  de  partid           nite  să  asigure  întărirea  cali­                                                                                      intră  în  încărcătura  furnalelor,   După  felul  în  care  conduce­
        preciere  a  eficienţei  activităţii                        tativă  a organizaţiei,  preocupa­  ruptă  a  furnalelor                                                                 ia  minim  90  la  sută.  Un  sim­  rea  întreprinderii  a  reacţionat
        desfăşurate  de  comunişti  îl                              rea  pentru  primirea  în  partid                                                                                        plu  calcul  ne  arată  că  dacă   la  .transformările0  de  pînă  a­
        constituie  rezultatele  economi­                           a  fost  slabă.  Din  rîndul  acti­                                                                                      procentul  dc  fier  în  aglomerat   cum  se  vede  câ  totul  e  posi­
       ce  înregistrate  de  cooperativa   s-au  însăminţat   în  totalitate   vului  de  partid,  al  femeilor   (TJrmarc  din  pag.  1)  a  peste  55.000  tone  fontă,  pen­  unui  mers  continuu,  neîntre­  va  creşte  cu  numai  I  la  sută,   bil.
       agricolă  este  uşor  să  ne  dăm   suprafeţele  stabilite,  modul  de   sau  tineretului,  de  la  alegerile            tru  care  am  plătit  oţelâriilor   rupt  al  furnalelor  va  fi  obiec­  se  pot  obţine  zilnic  cu  circa
        seama,  privind  problemele  sub   aplicare  a  lucrărilor  de  între­  anterioare  şi  pînă  acum   nu   Mersul  redus  al  furnalelor  şi   multe  penalizări.  De asemenea,   tivul  nr.  1  asupra  căruia  ne   S5  tone  fontă  mai  mult.  Din
        acest  aspect,   că  au  existat   ţinere  a  lăsat  de  dorit  In  zo­  s-a  primit  nicj  un  membru  în   numărul  mare  de  opriri  acci­  nu  s-a  acţionat  suficient  de  o­  vom  concentra  toate  forţele  şi   aceste  motive  ni  se  pare  câ   EXPUNERI,  EXPOZIŢIE
        multe  goluri  în  privinţa  înde­  otehnie  nici  nu  se  poate  po­  organizaţie.  Rău  este că  de  ac­  dentale  se  explică  prin  cali­  perativ  în  reducerea  mersului   puterea  noastră  de  muncă.  merită  sâ  se  acorde  maximum
        plinirii  sarcinilor  ce  au  stat  in   meni  de  folosirea  principiului   tivitatea  acestei  organizaţii  nu   tatea  slabă  a  reparaţiilor  şi  re­  încetinit  al  furnalelor  şi  în­  In  acest  scop  sint  preconi­  de  importanţă  îmbogăţirii  a­  Pesle  300  elevi  şl  cadre  di­
        faţa  organizaţiei  de  partid,  a   cointeresării  materiale  a  îngri­  s-a  interesat  mai  îndeaproape   viziilor.  Deşi  gîtul  furnalului   lăturarea  avariilor.  zate a se  aplica  mai  multe  mă­  glomeratului.  Dacă  in  ultima   dactice  ale  grupului  şcolar  mi­
        biroului  său.                jitorilor,  iar  permanentizarea   nici  biroul  Comitetului  raional   nr.  8  a  fost  schimbat,  totuşi   Insist  asupra  acestor  lipsuri   suri.  Schimbarea  aparatului   vreme  rezistenţa  cocsului  s-a   nier  din  Barza  au  audiat  o  in­
         Multe  neajunsuri  puteau  fi   lor  constituie  încă  un  semn  de   de  partid  Ilia,  care  putea  să               pentru  că  după  toate  aparen­                             îmbunătăţit,  au  fost  perioade   teresantă  expunere  susţinută
        înlăturate  dacă.  aşa  după  cum   întrebare.              sesizeze  mai  din  timp  neajun­  funcţionarea  lui  nu  s-a  îmbu­  ţele  există  primejdia  ca  unc­  de  încărcare  la  furnalul  nr.  7   cind  calitatea  lui  a  lăsat  mult   de  tovarăşul  dr.  Ing.  Aron  Po­
        remarcau  tovarăşii  Roman  Po-   —  Orice  argumente  am  cău-   surile existente  aici şi  să  inter­  nătăţit.  Dimpotrivă,  în  două   ie  din  ele  să  se  perpetueze  şi   ne  va  permite  sâ  ridicăm  pre­  de  dorit.  pa.  reclorul   Institutului  de
        povîci.  Olivia  Toma,  Ludovic   !a  pentru  a  justifica  existenţa   vină  operativ  in  acordarea  u­  rînduri  furnalul  s-a  răcit  ne-   anul  viitor  Or,  cunoaşterea  şi   siunea  la  1-1,1   atmosfere  la   Pentru  a  capta  toate  Izvoa­  mine  Petroşani.  Expunerea  s-a
        Căta  şi  losif  Dan.  s-ar  fi  făcut   acestor  neajunsuri,  ele  nu  sînt   nui  sprijin  eficient.  permis  de  mult.  La  neajunsu­  înlăturarea  lor  mi  se  pare  că   gîtul  furnalului,  asigurînd  ast­  rele  de  metal  într-un  singur   referit  pe  larg  la  dezvoltarea
        mai  mult  pe  linia  întăririi  ca­  valabile  şi  nu  ne  încălzesc  cu   Există  condiţii  ca  prin  întă­  rile  existente  în  sectorul  de   reprezintă  principala  rezervă   fel  un  mers  uniform  şi  per­  şuvoi  esle  necesar  să  punem   industriei  extractive  în  ţara
        litative  şi  numerice  n  organi­  nimic,  spunea  tovarăşul  losif   rirea  numerică  şi  calitativă  a   întreţinere  se  adaugă  nivelul   internă  dc  creştere  a  produc­  manent.  Tot  la  acest  furnal,  in   accent  pe  valorificarea  rezer­  noastră  în  ultimii  20  de  ani.
        zaţiei  dc  partid.  S-au  ţinut   Semăn  De-abia  acum  ne  dăm   organizaţiei  de  partid  din  ca­  scăzut  al  pregătirii  profesio­  ţiei  dc  fontă.  Lucru  absolut   trimestrul  I  al  anului  viitor   velor  interne  de  care  am  vor­  precum  şi  la  unele  lucrări  de
        lanţ  însă  deficienţele  în  ceea   seama ce  trebuia să facem  pen­  drul  C A P.  Lăpugiu,  aceasta   nale  a  muncitorilor  ce  deser­  necesar  dacă  avem  in  vedere   vor  fi  reparate  puţurile  de  ar­  bit.  Şi  o  vom  face.  Cu  prile­  specialitate  apărute  în  ultima
        ce  priveşte  finalizarea  acţiu­  tru  ca  planul  de' venituri  să  nu   să-şi  exercite  cu  întreaga  com­  vesc  furnalul  şi  minimalizării   faptul  că  în  1968  producţia   dere  a  ti«ei  caupere.  Scontăm   jul  dezbaterii  documentelor   vreme  referitoare  la  această
        nilor  înscrise  în  propriile  pla­  fie  realizat  numai  în  propor­  petenţă  rolul   de  conducător   unor  prescripţii  tehnologice  şi   secţiei  va  creşte  cu  35.000  to­  ca  prin  această  măsură  tem­  Plenarei  CC  al  P C R.  din  oc­  ramură.
        nuri  de  muncă,  exercitarea  cu   ţie  de  70-80  Ja  sută,  iar  valoa­  politic  şi  coordonator  al  efor­  reguli  elementare  de  lucru  Cu     peratura  acrului  insuflat  să
        competenţă a  dreptului  de con­  rea  zilei-muncâ  înjumătăţită.  turilor  cooperatorilor  pentru   fiecare  abatere  efectele  nega­  ne  fată  de  sarcinile  acestui  an.   crească  la  !000-1050°C,  lucru   tombrie  ac.  colectivul  secţiei   Cu  acelaşi  prilej,  în  localul
        trol  asupra  activităţii  consi­  In  cazul  cînd  organizaţia  de   consolidarea  economico-oi ga-   tive  n-au  întîrziat  să  se  ara­  Dispunem  de  toate  mijloacele   pc  deplin  posibil  fntrucit  Ia   noastre  şi-a  afirmat  hotărîrea   grupului  şcolar  a  fost  descin­
        liului  de conducere  al  coopera­  partid  şi  biroul  ei  ar  fi  acţio­  nizatoricâ  a  unităţii  şi  ridica­  te  Regimul  inconstant  al  zgu­  tehnice  şi  materiale  necesare   furnalul  nr.  8 o  asemenea  pro­  fermă  de  a  păşi  cu  dreptul  în   să  o  expoziţie  tehnico-ştiinţi-
        tivei  agricole,  alegerea  şi  dez­  nat  cu  mai  multă  hotârîre  şi   rea  eficienţei  întregii  el  acti­  rilor  şi  variaţiile  mari  de  ba-   ca  nivelul  stabilit  sâ  fie  atins   blemă  a  fost  rezolvată  in  bune   anul  care  vine.  Adică  de  a   ficâ  minieră,  care,  prin  Inter­
        baterea  celor  mai  imporlante  pricepere  in  momentele  grele  vităţi.                 zicitate  au  dus  Ia  declasarea  şi  chiar  depăşit.  Cînd  fac  a-   condiţiuni.  înfăptuirea  acestei   pune  toate  forţele  şi  capaci-   mediul  unor  planşe,  schiţe,  re­
                                                                                                                                ceaslă  afirmaţie  mă  bizui  pe   măsuri  va  avea  ca  efect  ime­  latea  în  scopul  creşterii  pro­  produceri,  reflectă  un mare nu­
                                                                                                                                 următorul  calcul;  dacă  vom   diat  micşorarea  consumului   ducţiei  de  fontă.  Răspundem   măr  de  elemente  ale  tehnicii
                                                                                                                                 reduce  cu  numai  3  la  sută  o­  specific  de  cocs.  Deoarece  a­  pe  această  cale  oţelarilor  şi  le   noi  existente  în  minerit.
                                                                                                                                 pririle  accidentale  vom  putea   cest  combustibil  are  o  mare   promitem  că  furnaliştii  se  vor   n ic o la e  n u n u r
                                                                                                                                 obţine,  cu  actuolele  capacităţi,   pondere  in  balanţa  de  materii   achita  cu  cinste  de  sarcinile   elev  în  anul  al  III-lea  \?
        Cărţi  pentru                                                                                                            mai  mult  cu  20.000  tono  fon­  prime  şi  materiale,  s-a  hotărît   încredinţate.        Şcoala  dc  maiştri  Brad
                                                                                                                                 tă.  Micşorarea  duratei  de  mers
                                                                                                                                                               ca  Ia  fabricarea  fiecărei  tone
                                                                                                                                 încetinit  al  furnalelor  cu  2  la
                                                                                                                                 sută,  Înseamnă ^creşterea  pro­  de  fontă  sâ  so  consume  80-85
                                                                                                                                                               mc  gaz  metan,  fapt  ce  va  îm­
                                                                                                                                 ducţiei  cu  încă  5.000  tone  fon­  bunătăţi  considerabil  mersul
                                                                                                                                 tă,  Se  pot  face  şi  alte  calcule,   uniform  al  furnalelor.
                                                                                                                                 care  să  ilustreze  marea  rezer­  Aşa  după  cum  oţelarii  au
        siderurgişti                                                                                                             stă  la  îndemînâ.   Asigurarea  formulat  pretenţii  Juste  la  a­
                                                                                                                                 vă  de  timp  productiv  ce  ne
                                                                                                                                                               dresa  noastră,  pretindem  şl
         Sub  semnăturile  Jui  C.  Do-
        brescu,  P.  Perussi  şi  L.  A-
        mancei,  în  Editura  Tehnică  a                                                                                             in  finisare  un  nou  proiect
        apărut  „Folosirea  oxigenului
        în  siderurgie*.  Cartea  pre­
        zintă  bazele  practicii  de  fo­                                                                                             De  la  filiala  Institutului   cipale  de  conexiuni  din  C.S.
        losire  a  oxigenului  în  side­                                                                                            de  proiectări  de  uzine  şi  in­  Hunedoara,  necesară  con­
        rurgie  care,  in  etapa  actuală,                                                                                          stalaţii  metalurgice  din  Hu­  struirii  noii  oţelării  electri­
                                                                                                                                    nedoara, am  aflat  că  in  pre­  ce  a  combinatului.  Proiec­
        ia  o  amploare  din  ce  în  ce                                                                                            zent  se  află  in  stadiu  de  fi­  tul  în  ansamblul  său  şi  de-
        mai  mare.  Sînt  prezentate                                                                                                nisare  un  nou  proiect.  taliilo  aferente  sint  execu­
        problemele  de  bază  legate  de                                                                                              Esto  vorba  de  extinderea   tate  cu  maximum  dc  preci­
                                               De  curînd,  întreprinderile  forestiere  din  regiunea  noastră  au  fost  înzestrate  cu  noi
        utilizarea  oxigenului  la  ela­  tipuri  de  mecanisme  de  mare  productivitate.  Printre  acestea  se  numără  şi  încărcătorul   şi  modernizarea  stat iei  prin­  zie  şi  rigurozitate  tehnică.
        borarea  oţelului  în  cuptoa­    I.F.R.ON.  200  de  construcţie  românească.  Cu  ajutorul  acestui  utilaj  se  pot  încărca  zil­
        rele  Martin,  în  cuptoarele  e-  nic  circa  200  m.c.  material  lemnos.
        lectrice  cu  ara  şl  în  conver-
        tlzoare.  Se  expun  metodele
        tehnologice,  instalaţiile   de                                                                                         poartă  pansamentul  pe  frun­  Cind  auzi,  sufletul  Iul  Va­
        bază,  modul  de  introducere   Ostracizarea sentimentelor                                                              te.  De  fapt,  prin  capul  lut   sile  se  răsuci,  zbătindu-se  ca
        a  oxigenului,  unele  particu­                                                                                         Vasile  treceau  fel  de  fel  de   o  pasăre  rănită,  apoi  simţi
                                                                                                                                ginduri,  de  explicaţii.  fre­
        larităţi  legate  de  folosirea  o-                                                                                     care i se  părea insă foarte  bi­  cum  în  el  se  prăbuşeşte  ceva
                                                                                                                                                             iminent.  La  sftrşlt,  luară  o
        xîgenuluî  şl   caracteristicile                                                                                        zar.  Pînă  la  sfîrşitul  orei,  Iul   hotărire,   singura  hotărlre
                                           (Urmare  din  pag.  1)    la  şcoală.  N-avea  cum  să  se   Era  de  fapt  o  minciună  tot
        materiilor  prime   utilizate.   i                           justifice  tn  faţa  colegilor.  ce  spunea.  Nu  minţlse  nicio­  Vasile  i  se  păru  un  veac  iar   considerată  de  el  ca  bună:  să
        Lucrarea  analizează  particu­                                 Ca-n fiecare dimineaţă,  Va-   dată.  Acum  a  fost  insă  îm­  prima  pauză fusese  parcă  cea   se  ocolească,  să  nu  se  mal
        larităţile  teoretice  şi  praoti-   —  „Vai,  Florina  să  facă   sile  o  aştepta  cu  emoţie  pinsă  spre  minciună  de  pro-   mal  scurtă  din  viaţa  lui.   uite  unul  la  celălalt.
                                        una  ca  asia ?  Să  umble  cu                             pria-i  mamă.  Cc  era  să  fa­  Florina  reuşi  să-i  sptfâ  dis­  In  după-amiaza  aceea,  Va­
        oe  dîn  care  rezultă  avantaje­                              Florina  nu  venise  Insă  la
                                        scrisori dc la  băieţi?*  Foc  de                          că ?  Avea  şl  ea  mludria  ei   cret  doar  atit :  „după  ultima   sile  n-a  mai  mers  acasă.  A
        le  la  folosirea  aerului  îmbo­  supărată,  mama  Florinei  se   şcoală.  „Ce  s-o  fi  intimplat ?   şi  personalitatea  ei.  Să  spună   oră,  mă  aştepţi  in  parc,  la   hoinărit  încoace  şl  încolo,  a­
        găţit  în  oxigen  în  cazul  sec­  repezi  in  camera  de-alături   Să  fie  bolnavă ?“  —  se  gin-   că  a  fost  bătută ?  $i  pentru   statuie.  Am  să-ţi  spun  ade-   poi  a  căutat  undeva,  mal  la
                                                                     dca  Vacile.  „Dacă  nu  vine,
        ţiilor  de  furnale.  Sînt  pre­  Florina  isi  făcea  lecţiile  in   am  să-mi  notez  cu  atenţie   ce ?  Nu !  Era  prea  jignitor   vărul“.      marginea  oraşului  —  acolo
        zentate.  de  asemenea,  scopul   linişte.  Fără  să  scoată  măcar   toate  explicaţiile  şi-am  să  i   pentru  ca.     ...Cursurile  din  ziua  aceea   unde  să  nu-l  vadă  profesorii
                                        un  cuvînt,  o  luă  la  palme                               . .Clopoţelul  anunţa  înce­  au  fost  un  chin  pentru  Va­  —,  o  crişmă.  S-a  înfundat
        utilizării  aerului   îmbogăţit   Numai  după  ce  se  stimpără,   le  dau  mîine“.  Cu  o  sirguin-   perea  primei  ore  de  curs ;   sile  J^a  sfîrşitul  ultimei  ore   intr-un  colţ  şl  a  cerut  de
        in  oxigen,  principalele  mo­  dădu  drumul  citorva  vorbe   ţă  sporită,  oră  de  oră  Vasile   ora  de  matematică   Vasile   ieşi  primul  din  clasă.  Spuse­  două  ori  cite  50  de  grame  de   {
                                                                     îşi  notă  toate  explicaţiile.  A
        duri  de  utilizare,  primele  în­  jignitoare.  Apoi,  continuă  din   doua  zi,  cind  Florina  opărit   nu  putea  fi  atent  deloc  II   se  colegilor  că  se  grăbeşte   ţuică.
        cercări  industriale,   modifi­  nou  bătaia  cu  un  liniar  ce   în  pragul  clasei,  toţi  colegii,   frăminta  păţania  Florinei   spre  casă,  (minciună).  Cum   Cind  a  ajuns  acasă,  a  înce­
        cările  proceselor  în  furnale,   era  la  indemtnă :  .Na,  băiefi   in  frunte  cu  Vasile,  sc  strân­  Profesorul  se  opri  din  expli­  ieşi,  o  luă  la  fugă,  spre  parc   put  să  mintă.   Mirosul  dc
                                                                                                                                Se  aşeză  pe  o  bancă  in  spa­
         particularităţile  tehnologioe   Iţi  trebuie !*             seseră  in  jurul  ei.  Avea  în-   caţii.                tele  statuii  şi  aştepta  După   ţuică  Insă  l-a  trădat.  Tatăl
        şl  constructive,  precum  şl  re-   ;   Cu  lacrimi  în  ochi.  Florina   tr-un  colţ  al  frunţii  un  pan­  —  De  ce  nu  eşti  atent,  M.   citeva  minute  sosi  şl  Florina.   l-a  luat  la  bătaie,  dar  el  n-a
                                                                      sament,  iar  înspre  o  ureche
        zulţaţele  practice.         !  o  imploră  să  n-o  mai  bală,   sc  vedeau  vinătăi.     Vasile ?                     Ochii  li  se  pironiră  unii  in   spus  nimic.
          Tn  final,  cartea  redă  pro-   ,   promiţindu-i  că  n-o  să  mai   —  „Ce  s-a  intimplat?  Ce  ai   —  Sint  bolnav,  mă  doare   alţii,  fiecare  căutind  parcă  să   ...Zilele  s-au  scurs  una  du­
         blemele  legate  de  alimenta­  scrie in  viaţa  ei  nici  unui  bă­  păţit ?“  —  întrebau  cu  toţii.   Îngrozitor   capul,   tovarăşe   citească  In  străfundul  lor  a-   pă  alta.  In  catalog  au  înce­  întreprinderea  raională  de  industrie  locală  Brad.  Pro­
         rea  cu  oxigen  şi  reţelele  de   '   iat  In  urma  bătăii.  Florina   Florina  a  încercat  să  moti­  profesor.   devăruri  ascunse.  Apoi,  Flo­  put  să  apară  şi  de  o  parte  şi   ductivitatea  lucrătorilor  din  atelierul  de  lustruit  mobilă  a
         distribuţie  a  oxigenului   in   I   rămăsese  cu  o  leziune  in   veze  intr-un  fel  propriu.  Se   Era  a  doua  minciună  Pri­  rina  puse  capul  in  pămxnt   de  alta  note  rele...   Pentru   fost  mult  sporită  prin  introducerea  a  cinci  maşini  de  lus­
                                                                                                                                                                                               truit.
        cadrul  unităţilor  siderurgice.  frunte  şi  cu  vinătăi  pe  faţă.   reţinea  să  nu  plingă  şi,  strin-   ma  o  comisese  Florina  cind   şl,  printre  lacrimi,  începu   toţi  colegii  se  ridică  un  mare   In  fotografic :  muncitoarea  Elena  Stana  lucrînd  cu  una
                                         A  doua  zi  n-a  putut  merge  gînd  din  pumni,  povestea  le  povestise  colegilor  de  ce  mărturisirea...      semn  de  întrebare.
          Lucrarea  Laminarea  pro-                                                                                                                                                            din  aceste  maşini.                  Foto :  V.  ONOIU
         flîelor,  de  A.  Crafti  şi  T.                                                                                                                                               -1
         Drâgan,  tratează   procesele
                                                                     la  Roşia  de  Secaş  au  început
         tehnologice  de  laminare  a  di­  (Urmare  din  pag.  1)   cu  bune  rezultate  activitatea.  gestante  fiindcă  nu  ştim  sâ  fi   decovll  la  Ieşirea  din   grajd   bolilor.  Aşa  se  face  că  la  bri­  vesc  unilateral  problema  zo­  otehnic.  Rolul  medicului  vete­
                                                                                                   fost controlate  în  vara  aceasta
         feritelor  proflle,  începînd  cu                             Continuînd  ancheta  noastră   Dc  fapt,  reproducţia  se  poate   este străjuită  de munţii  de gu­  gada  Ciopeia  există  animale   otehniei,  se  mulţumesc  sâ  se   rinar  este  de  a  participa   în
                                                                                                                                 noi  netransportat  de  mai  bine
                                                                                                                                                                                             intereseze  numai  de  starea  să­
         pregătirea  materiei   prime  jj   trebuie  sâ  cunoască  sectorul   pe  o  arie  mai  largă  am  des­  vedea  şi  după  numărul  fâtări-   de  un  an  de  zile,  iar  în  grajd,   bolnave  încă  din  primăvară.   nătăţii  animalelor  şi  neglijea­  mod  practic  şi  constructiv  la
                                                                                                                                                                                                                           realizarea  principalilor  indica­
         (lingouri,  semifabricate),  în-   II   zootehnic  sub  toate  aspectele.  prins  o  serie  de  aspecte  atît   lor  şi  după  producţia  de  lap­  din  lipsa  unor  geamuri,  domi­  Nimeni  nu  le-a  aplicat  un  tra­  ză  complet  aspectul  zootehnic.
                                         Cu cit  se  preocupă  mai  mult   pozitive  cit  şi  negative.  te  De  la  72  de  vaci  mulgem                                                                                  tori  de  plan  din  zootehnie,  de
         câlzlrea  metalului  pentru  la­  de  problema  furajării,  îngriji­  Despre  medicul  Marin  Do-                       nă  un  curent  insuportabil.  tament  adecvat.             Un  asemenea  exemplu  ni-1  o-   a  prevenj  şi  combate  mortali­
         minare  şl  terminînd  cu  li­  rii  şi  selecţiei,  cu  alit  va  avea   garu  de  )a  circumscripţia  ve­                                                                         ferâ  medicul  Simion  Câtâban,   tatea şi  sterilitatea,  pornind  de
         vrarea  produselor  finite.  Ca­  mai  puţin  de  lucru  pe  linia   terinară  Turdaş,  n-am  auzit                                                                                 de  la  circumscripţia  veterina­  la  îngrijirea  şi  hrănirea  ani­
                                                                                                                                                                                             ră  Peştişul  Mare.  In  sectorul
                                       combaterii  bolilor.  Medicul  ve­                                                                                                                                                  malelor  pînă  la  măsurile  pre­
         pitole  speciale  se  acordă   terinar  mai   trebuie  sâ  fie  şi   decît  cuvinte  de  laudă  Poate                                                                               său  de  activitate,  ca  urmare  a   ventive  de înlăturare  a  bolii.
                                                                     fi  găsit  mereu  in  mijlocul  co­
         schemelor  de  Jaminare  posi­  economist,  să-şi  organizeze  de   operatorilor,  împletind  în  mod   M ic u l veterinar $i efici­                                                unor  măsuri  necorespunzâtoa-   Intre  aspectul  zootehnic  şî  cel
         bile şi  oalibrâril. Sînt prezen­  aşa  natură  activitatea  în  sec­  armonios  activitatea  sanitar-                                                                              re  dc  îngrijire  şi  furajare,  nu­  sanitar-veterînar  există  o  in­
                                                                                                                                                                                             mărul  de  mortalităţi  este foar­
                                                                                                                                                                                                                           disolubilă  legătură  De  aceea
         tate  şl  utilajele  caracteris­  tor,  îneît  sâ  facă  din  zootehnie   veterinarâ  cu  asistenţa  zooteh­                                                                        te  ridicat.  La  Peştişul  Mic,  au   medicul  veterinar  este  chemat
                                       o  ramură  rentabilă.
         tice.                                                       nică.  El  este  promotorul  nou­                                                                                       murit  G5  de  capete  ovine  din   să-şi   desfăşoare   activitatea
                                         Pentru  el  producţia  trebuie   lui  în  producţie  obţinînd  re­                                                                                  efectivul  rulat,  de  254.
                                       sâ  fie  mediul  de  afirmare,  de   zultate  deosebite:  cel  mai  mic   enta sectorului zootehnic                                                     Nesatisfăcătoare  este  munca   multilateral,  sâ  ţină  cadenţa
                                       dovedire  a  cunoştinţelor  acu­  număr  de  mortalităţi din raion,                                                                                   şi  pe  tărîmul  sanitar-veterînar.   cu  evoluţia  ştiinţei  şi  tehnicii
                                       mulate  de-a  lungul  anilor  de   procentul  de  natalitate  la  bo­                                                                                 La  Peştişul  Mare  bî-ntuie   o   înaintate,  să  dea  dovadă  de
                                       studii  Avem  în  regiunea  noas­  vine  de  peste  93  Ia  sută  şi                                                                                  boală  între  viţeii  tineri  care  a   iniţiativă  şl  hotârîre  în  valo­
                                       tră  mulţi  medici  veterinari  ca­  realizarea  integrală  a  efective­                                                                              secerat  maj  mult  de  14  capete,   rificarea  rezervelor  care  exis­
                                       re  prin  munca  asiduă  de  zi  <•   lor  medii  la  toate  categoriile                                                                              fără  sâ  se  întreprindă  însă  ce­  tă  în  fiecare  unitate.  In  munca
                                       zi,  prin  seriozitatea  şi  modes­  de  animale,  sînt  doar  citeva   zilnic  20-30  Iitrj  lapte  —  mar­  Lipsa  de  preocupare  se  ma­  Urmările  muncii  defectuoase         sa  el  trebuie  ajutat  de  către
                                       tia  ce-i  caracterizează  au  ştiut   fapte  care  îi  evidenţiază  acti­  fă.           nifestă  şi  în  aceea  că  grosie­  în  această  cooperativă  se  re­  va  mai  hotărît  pentru  comba­  consiliul  de  conducere  al  co­
                                                                                                                                                                                             terea  ei.
                                       să-şi  cîştige  încrederea  oame­  vitatea.   ,               Tovarăşul  Solomon  Ştefă-   rele  sînt  administrate  întregi,   flectă  şi  în  rezultatele  obţinu­                operativei,  care  sâ  dovedească
                                       nilor  cu  care  lucrează,  sâ  facă   Redăm  şi  unele  aspecte  ne­  nesc,  şef  de  fermă,  ne-a  rela­  in  hrana  animalelor.  în  timp   te.  La  nîcj  o  categorie  de  ani­  Cu  prilejul  anchetei  organi­  mai  multă  preocupare  şi  inte­
                                       din  sectorul  zootehnic  o  sursă   gative  privind  munca  unor   tat :  „Mi-e  necaz că  nu  nj  s-au   ce  maşina  de  tocat  este  îm­  male, în afară de ovine,  nu s-au   zate  a  reieşit  câ  activitatea  în   res  în  traducerea  în  viaţă  a
                                        inepuizabilă  de  venituri.  In  a-   medici  veterinari,  care  din  di­  întocmit  raţii  furajere  pentru   prumutată  fermei  de  stat  Sîn-   realizat  efectivele  planificate,   cadru)   sectorului  zootehnic,   recomandărilor şi  îndrumărilor
                                       ceastâ  direcţie  aş  vrea  sâ  dau   ferite  motive se  dezjc  de  ma­  animale  şi  că  nu  s-a  fixat  un   tâmâna  Orlea.  Deşi  există  ţă­  iar  din  veniturile  anuale  de   grija  de  a  rezolva  cu  compe­  primite.  Se  cere  de  asemenea,
                                       doar  citeva  exemple.  Medii ii   rea  răspundere  pe  care  o  au   program  de  grajd".  rile,  nu  pot  fi  administrate  a­  307.137  lei  nu  s-au  realizat  de­  tenţă  orice  problemă  de  spe­  ma|  mult  sprijin  şl  îndruma­
                                       Cornel  Anca  de  la  circum­  în  producţie.                 Pe  lingă  cele  relatate  am   nimalelor  din  lipsa  unor  iesle   cît  205.000  lei.  fn  schimb,  nu­  cialitate  ii  caracterizează  pe   re  şi  din  partea  consiliilor  a­
                                        scripţia  veterinară  Orâştie,  11 io   —  Pe  doctorul  nostru,  tova­  mai  semnalat  o  serie  de  defi­  sau  vase  corespunzătoare  Din   mărul  de  mortalităţi  înregis­  majoritatea  medicilor  veteri­  gricole  regional  şi  raionale,  de
                                        Antonescu  de  Ia  circumscrip­  răşul  Vasile  Cişmaş  —  ne-au   cienţe  existente  aici,  ca  şi  în   relatările  îngrijitorilor  am  n-   trat  anul  acesta  se  ridică  la  40   nari.  Dar  în  contrast  cu  aceş­  a  urmări  şi  controla  activita­
                                        ţia  veterinară  Sebeş,  Romulus   spus  cîţiva  cooperatori   din   celelalte  brigăzi  dc  Ia  coopera­  flat  că  nimeni  din  consiliile  de   bovine,  63 ovine,  iar  la  porcine   tia  mai  există  încă  specialişti   tea  dusă  in  fiecare  cooperati­
                                        Groza  din  circumscripţia  Strei   Ciopeia.  raionul  Haţeg  —  nu   tiva  agricolă  Sîntâmăria  Oi-   conducere  nu  participă  dimi­  procentul  este  de  50  la  sulă   care  uită  că  principala  lor  mi­  vă  agricolă.  în  aşa  fel  ca  zo­
                                        Sîngeorgiu  şi  alţii.        l-am  văzut  de  circa  3  sâptâ-   lea  Furajele  nu  au  fost  cîntâ-   neaţa  şi  seara  Ja  programul  de          siune  este  de  a  fi  prezenţi  a­  otehnia  să  devină  o  ramură
                                          Demn  de  menţionat  este  şi   mini  Vine  doar  tehnicianul  ve­  rile  şi  nu  au  fost  predate  la   grajd.     din  totalul  efectivului.    colo  unde  se  hotărăşte  soarta   puternică,  aducătoare  de  mari
                                        felul  cum  unii  dintre  tinerii   terinar  la  două zile să  facă  in-   brigadierii  zootehnici,  numai   Pe  lingă  asistenţa  zootehni­  Ancheta  ne-a  dezvăluit  şi  alt   producţiei,  uită câ  pe Jîngâ me­  venituri.  îndrumată  şi  condusă
                                        absolvenţi  ca :  Traian  Coslescu   sămînţâri  artificiale.  Nu   cu­  aşa  se  explică  lipsa  lor  de  pa­  că  slabă  nu  se  iau  nici  măsu­  stil  neeorespunzător  de  mun­  dicina  veterinară  proprlu-zisă   cu  competenţă  de  către  spe­
                                        de  la  Pian.  Kaumcr  Dietei  de  noaştem  însă  cîte  vaci   sînt  ză  şi  gospodărire.  Linia   de  rile  necesare  pentru  tratarea  că.  Unii  medici  veterinari  pri-  ei  trebuie  să  mai  ducă  o  mun­  cialişti  cu  înaltă  calificare  pro­
                                                                                                                                                                                             că  susţinută  şi  sub  aspect  zo­
                                                                                                                                                                                                                           fesională.
   1   2   3   4   5   6   7