Page 21 - Drumul_socialismului_1967_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢl-VAt

I E R I _

S - A V D E S C H I S

Î N C A P I T A L Ă

ANUL XIX. NR. 4021 JOI 7 DECEMBRIE 1967 8 pagini 30 de bani

LUCRĂRILE CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R.

R A P O R T U L

In dimineaţo zilei de 6 decembrie, în sola
mare a Palatului Republicii Socialiste Româ­
nia s-au deschis lucrările Conferinţei Na­
ţionale a Partidului Comunist Roman.
Eveniment de mare însemnătate in viaţa cu privire la măsurile de perfecţionare a conducerii ;i planificării
partidului şî a ţării, Conferinţa va dezbate
şi aproba documente ale căror prevederi. în­
temeiate pe indicaţiile şi hotârîrile Congresu­
lui a) IX-lea al P.C.R., sint menite să deter­ economiei naţionale ;i la îmbunătăţirea organizării administrativ-
mine un nou şî puternic avînt al forţelor de
producţie, să contribuie la înfăptuirea obiec­
tivelor fundamentale ale progresului econo­
mic. soci al-politic şi cultural al întregii ţâri,
corespunzător sarcinilor şi cerinţelor etapei teritoriale a României prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
actuale a dezvoltării noastre socialiste.
Ampla dezbatere publică a documentelor
supuse aprobării Conferinţei a constituit o STIMAŢI TOVARĂŞI, gii puteri politice de către clasa muncitoare, în a-
elocventă manifestare a caracterului demo­ lianţâ cu ţărănimea muncitoare, după înlăturarea
monarhiei, instaurarea Republicii şi înfăptuirea ac­
cratic al orînduîrii noastre, a reflectat unita­ Comitetul Central al partidului supune Conferin­
ţei Naţionale spre dezbatere şi aprobare măsurile tului revoluţionar al naţionalizării principalelor
tea trainică, de nezdruncinat dintre partid şi de perfecţionare a conducerii şi planificării econo­ mijloace de producţie, poporul român a trecut la
întregul nostru popor, adeziunea deplină, miei naţionale, a metodelor de organizare şi con­ înfăptuirea vastei opere de construirea socialismului.
ducere a vieţii sociale corespunzător noii etape de Istoria civilizaţiei omeneşti reliefează rolul, pri­
sprijinul activ al comuniştilor, al tuturor oa­
dezvoltare .socialistă a ţării, precum şi principiile de mordial pe care l-a jucat şi îl joacă industria in
menilor muncii, fără deosebire de naţionali­ bază ale îmbunătăţirii organizării administrativ-le- dezvoltarea bazei tehnice-materiale a societăţii, în
tate. faţă de măsurile elaborate de partid, rîtoriale a României şi sistematizării localităţilor înflorirea multilaterală a economiei, a ştiinţei şi cul­
faţă de politica internă şi externă a partidu­ rurale, măsuri de o importanţă deosebită pentru turii. în ridicarea nivelului de trai al poporului. în
lui şi statului nostru. opera de desâvîrşire a construcţiei sooialiste, pen­ apărarea şi consolidarea independenţei naţionale a
tru accelerarea progresului material şî spiritual al fiecărui stat, în asigurarea participării active a fie­
Marea sală, sub a cărei cupolă au loc ma­ societăţii noastre, pentru viitorul poporului român. cărui popor la progresul general al umanităţii, la
nifestări de Importanţă deosebită în viaţa Dezbaterea lor în acest înalt for al partidului ex­ schimbul de bunuri materiale şi spirituale pe plan
poporului şi patriei noastre socialiste, are primă profundul democratism ce caracterizează mondial. Subliniind rolul industriei in făurirea noii
aspectul caracteristic marilor evenimente. Pe viaţa internă şi politica Partidului Comunist Român, orînduiri sociale. Lenin arăta că: „Socialismul nu
întregul regim politic şi social al patriei noastre. poate fî conceput fără tehnica marii industrii capi­
fundaluf scenei, străjuit de stema Partidului
Sintetizînd experienţa dobinditâ de partidul şi sta­ taliste. fără o tehnică bazată pe ultimul cuvint al
Comunist Român, işl desfăşoară larg faldu­ tul nostru în transformarea revoluţionară a socie­ ştiinţei moderne, fără o organizare de stat siste­
rile steagul purpuriu al partidului şi trico­ tăţii româneşti. în construirea bazei tehnice-mate- matică, care să oblige zeci de milioane d£ oameni
lorul patriei. Veniţi din toate colţurile ţării, riaile a socialismului, în conducerea economiei so­ să respecte riguros o normă unică în producţia şi
din cele mai diferite domenii de activitate, cialiste, ţinind seama de experienţa altor ţări so­ repartiţia produselor*.
cialiste, precum şi de tendinţele existente pe plan
cei aproape 3.000 de participanţi la Confe­ mondial, documentele supuse dezbaterii Conferin­ Pornind de la concepţia materialistă care arată
rinţă reprezintă imaginea sugestivă a între­ ţei Naţionale reprezintă o materializare a Directive­ câ factorul hotărîtor al progresului social, al înflo­
ririi economiei naţionale şi ridicării nivelului de trai
gului nostru partid, o întregului nostru popor. lor Congresului al IX-lea al partidului privitoare la al populaţiei îl constituie dezvoltarea susţinuţâ a
perfecţionarea continuă a activităţii economice şi
Ora 9. La sosirea în sală, conducătorii parti­ sociale din patria noastră. forţelor de producţie, partidul nostru a concentrat
toate eforturile în direcţia industrializări? socialiste
dului sint salutaţi de asistenţă cu îndelungi O caracteristică principală a Directivelor Comi­ a tării. Desigur, dezvoltarea industriei, ridicarea noi­
aplauze şi ovaţii. tetului Central al Partidului Comunist Român con­ lor combinate, complexe industriale, uzine şi cen­
In prezidiul Conferinţei iau Ioc tovarăşii ; stă in faptul că ele pornesc de la cerinţele şi rea­ trale electrice. înzestrarea lor cu tehnică modernă,
Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica. Ion Gheor- lităţile ţârii, ale etapei actuale de dezvoltare a au cerut şi cer întregului popor eforturi materiale
României, se întemeiază pe legităţile şl principrle
ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru fundamentale ale dezvoltării economiei şi culturii susţinute, alocarea unei mari părţi din venitul na­
ţional al ţării. Dar fără o dezvoltare rapidă a in­
Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Dră- noastre socialiste. înfăptuirea acestui program de dustriei moderne, este de neconceput lichidarea ră­
ghici, Paul Niculescu-Mizij, llie Verdeţ, Ma­ măsuri va asigura ridicarea la un nivel caJitativ ni merii în urmă a economiei noastre, reducerea de-
xim Berghianu, Petre Borilă, Florian Dănăla- superior a activităţii economice, dezvoltarea ascen­ ralajulul care ne desparte de ţările dezvoltate. A cost
dentă şi în ritmuri accelerate a tuturor sectoare­ adevăr este cu atît mai valabil în condiţiile revolu­
che. Constantin Drăgan, Janos Fazekaş, lor de activitate, ceea ce va avea implicaţii asupra ţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, ale progresu­
Gheorghe Râdulescu, Leonte Râutu, Vasile întregii vieţi sociale, asupra nivelului de (rai al în­ lui rapid al ştiinţei şl tehnicii actuale.
Vîlcu. Ştefan Voitec, losir Banc, Petre Bla- tregului nostru popor. Rezultatul aplicării consecvente a politicii de in­
jovicî, Dumitru Coliu, Mihai Gere, Petre Activitatea depusă de conducerea • partidului şi dustrializare se oglindeşte în faptul câ în anii
statului pentru elaborarea acestui complex de mă­
Lupu. Manea Mănescu, Dumitru Popa, Gheor­ construcţiei socialiste această ramură ho ărîtoare a
suri se desfăşoară de peste doi ani, însu- economiei naţionale n luat un avînt remarcabil. în
ghe Stoica, Virgil Trofin. Mihai Dalea, Va­ mînd numeroase studii şi analize economice la care
sile Patîlineţ. au participat specialişti, oameni de ştiinţă şi cadre perioada 1950-1966 ritmul de creştere a producţiei
industriale fiind in medie de peste 13 la sută. In­
Primit cu puternice aplauze, tovarăşul economice, activişti de partid şi de stat. Supuse dustria a devenit ramura conducătoare a econo­
Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. unei ample dezbateri publice, în presă, în adunările miei. ponderea sa in crearea venitului naţional eres*
coleotivelor din întreprinderi şi instituţii, în confe­ cind de la 30.8 la sută în 1938, Ia circa 50 la sută
aj.P.C.R., a spus: Din însărcinarea Comitetu­ rinţele regionale de partid, documentele adoptare
lui Central declar deschise lucrările Confe­ de Plenara din 5-6 octombrie a Comitetului Central in prezent. Aceasta se refiectă în întreaga viaţă eco­
rinţei Naţionale a Partidului Comunist Ro­ al Partidului Comunist Român au întrunit adeziu­ nomică şî socială a ţârii, delerminînd schimbări
mân. La lucrările Conferinţei participă ca nea deplină şi unanimă a oamenilor muncii, a în­ adinei în structura generală a producţiei, în ca­
delegaţi membrii şi membrii supleanţi ai Co­ tregului partid şi popor. Totodată. în cursul dezbate­ racterul exportului, influenţînd în mod pozitiv asupra
mitetului Central al Partidului Comunist Ro­ rilor s-au făcut numeroase observaţii, propuneri şi standardului de viaţă al întregului popor român. S-au
mân. membrii Comisiei Centrale de Revizie, sugestii valoroase, menite să contribuie la îmbună­ produs modificări substanţiale în profilul industriei
precum şi 1.150 de delegaţi aleşi in confe­ tăţirea proiectelor de directive. Modul de elaborare româneşti, locul central ocupîndu-1 ramuri’e de bază
rinţele organizaţiilor regionale de partid. a acestor măsuri reprezintă o ilustrare grăiloare a ale Industriei grele, de care depind înzestrarea tu­
Din totalul delegaţilor aleşi la conferinţele practicii partidului de a se sfătui cu poporul în le­ turor sectoarelor economiei naţionale, asigurarea
regionale de partid, 28 la sută sînt munci­ gătură cu toate acţiunile esenţiale pentru destinul neînfreruptă-a progresului tehnic: s-a accentuat pro­
tori, 15 la sută ţărani, iar 57 (a sută sînt in­ ţârii. învederează încă o dată că politica Partidului cesul de diversificare a ramurilor şi subramunlor;
gineri şi tehnicieni, profesori şî învăţători, oa­ Comunist Român este, in ultimă instanţă, emanaţia a crescut gradul de prelucrare a materiilor prime,
meni de ştiinţă, artă şi cultură, activişti de voinţei întregului popor, a intereselor sale funda­ de valorificare a resurselor naturale ale ţârii.
partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă şi mentale. Sîntem încredinţaţi că aprobînd acesle do­ Transformări adînci au cunoscut agricultura, sa­
obşteşti. cumente, Conferinţa Naţională va asigura căile si tul românesc, scoase din Imobilismul lor de veacuri
mijloaceJe pentru un nou avînt al economiei noastre şi aşezate pe făgaşul unei dezvoltări dinamice. Tre­
De asemenea, la Conferinţă participă cerea micii producţii ţărăneşti, cu posibilităţile sale
1.633 de invitaţi, reprezentind toate domeniile socialiste, pentru propăşirea neîncetată a României
socialiste. limitate, la marea producţie socialistă, a reprezen­
de activitate din ţara noastră. La Conferinţa
chite; o agricultură rudimentară; un standard de aceasta, poporul român şi-a adus contribuţia mate­ tat o profundă revoluţie în viaţa satului, în rela­
Naţională a Partidului Comunist Român viaţă scăzut pentru majoritatea populaţiei ţârii. ţiile de producţie din agricultură, creînd condiţii
participă un număr însemnat de vechi mili­ rială şi de sînge la marea epopee a eliberării ome­
Consecinţe deosebit de grave a avut subordona­ nirii de robia fascistă; la victoria asupra celui mai favorabile pentru progresul rapid al acestei ramuri
tanţi ai mişcării muncitoreşti. rea economică şi politică a ţării noastre imperialis­ periculos duşman al civilizaţiei şi progresului so­ esenţiale a economiei naţionale. In scurta perioadă
I. 0 glorioasei epocă cietăţii omeneşti.
Cei prezenţi păstrează apoi un moment mului german, aruncarea României, alături de Ger­ care a trecut de la încheierea cooperativizării au
O dată cu terminarea războiului antifascist se ri­
de reculegere în memoria lui Leontin Sălăjan. mania hil.lerislă, de către cele mai reacţionare cer­ dica sarcina grea a refacerii şi reconstrucţiei econo­ fost evidenţiate posibilităţile şi rezervele mari ale
membru al Comitetului Executiv al C.C. al curi ale burgheziei şi moşierimii, împotriva voin­ mice, a lichidării urmărilor grele ale războiului. Ta­ agriculturii socialiste. Merită subliniat faptul câ în
ţei şi intereselor naţionale ale poporului, în războ­
P.C.R.. Barbu Solomon, membru al C.C. al istorică de progres iul rfedrept antîsovietic. Supunînd România unui bloul marilor dificultăţi pe care a trebuit să le în­ procesul de transformare socialistă, agricultura şi-a
P.C.R., şi Marin Florea lonescu. membru al regim tipic de ocupaţie, Germania nazistă a jefuit frunte poporul român în această perioadă este ilus­ sporit continuu producţia vegetală şi animală, asi-
Comisiei Centrale de Revizie, care au încetat în mod barbar resursele naturale şi avuţiile poporu­ trat de totalul pierderilor suferite de economia na­ gurînd cantităţile de produse agricole necesare ali­
din viaţă în perioada de la Congresul al $i prosperitate a lui nostru, a secătuit şî a sărăcit (ara fără milă. La ţională datorită jafului hitlerist, distrugerilor pro­ mentaţiei populaţiei, aprovizionării industriei, ex­
duse de bombardamente şi operaţiuni militare, dc
IX-lea al P.C.R. aceasta s-au adăugat pagubele provocate de opera­ blocarea valutei şi devizelor României de către ţările
ţiunile militare şi de bombardamentele executate pe portului, contribuind în felul acesta la mersul Îna­
A fost ales apoi secretariatul Conferinţei. (eritoriul ţării noastre. Jaful hitlerist şi pagubele capitaliste ca şi de cheltuielile necesitate renlru sus­ inte al întregii economii.
Delegaţii la Conferinţă au adoptat in una­ României socialiste provocate de război au redus potenţialul economic ţinerea frontului antihitlerist şi de plata despăgu­ Paralel cu industria şi agricultura s-au dezvoltat
birilor de război — care. împreună, au depăşit, ca
nimitate următoarea ordine de zi : al României la mai puţin de jumătate. O situaţie ordin de mărime, de aproximativ 3.f» ori venitul
deosebit de grea se crease în ramurile vitale ale e- şi celelalte ramuri ale economiei naţionale, s-a îm­
1. Directivele cu privire la perfecţionarea rcononiiei ; producţia de ţiţei scăzuse la circa 36 la naţional al României anului 1938. bunătăţit repartizarea teritorială a forţelor dc pro­
conducerii şi planificării economiei naţionale, TOVARĂŞI, sută faţă de 1941, capacitatea transportului feroviar Tn aceste condiţii deosebit de grele pentru exis­ ducţie, unele regiuni in trecut rămase în urmă in-
corespunzător condiţiilor noii etape de dez­ Conferinţa Naţională a partidului nostru are loc se redusese la 30 la sută. tenţa poporului român, pentru soarta patriei noas­ registrînd în aceşti ani ritmuri superioare de dez­
tre, Partidul Comunist, chemînd poporul la făuri­
Războiul alături de Gennanîa fascistă împingea
voltare socialistă a României. în preajma aniversării a 20 de ani de la proclama­ spre dezastru întreaga economie, periclita însăşi rea conştientă a noii istorii a patriei,, a unit în- voltare industrială. S-au produs modificări în struc­
rea Republicii. La această aniversare, oamenii mun­ tr-un unic şuvoi clasa muncitoare, ţărănimea, inle- tura forţei de muncă, a crescut în ritm rapid numă­
2. Principiile de bază ale îmbunătăţirii or­ existenţa naţională a poporului român. Această evo­
cii din ţara noastră se prezintă cu un bilanţ bogat. luţie deosebit de periculoasă a evenimentelor a fost lectualitatea, toate forţele progresiste şi patriotice rul celor ocupaţi în industrie, numărul total aI sala­
ganizării cdminîstrativ-teritoriale a României In anii care au trecut de la eliberarea ţârii de sub curmată de înfăptuirea actului istoric de la 23 Au­ ale naţiunii. El a mobilizat masele largi de la oraşe riaţilor pe întreaga economie sporind de 3,3 ori
şi ale sistematizării localităţilor rurale. jugul fascist, socialismul a învins definitiv atît !a gust 1944, care a dus la eliberarea ţârii de.sub ju­ şi sate in lupta pentru înfrîngerea rezistenţei reac-
.oraşe cit şi la sate; a fost lichidată pentru totdea­ gul fascist de către forţele patriotice conduse de ţiuniî. a sabotajului claselor exploatatoare, pentru faţă de 1938. A crescut, de asemenea, numărul ca­
A fost aprobat apoi regulamentul de des­
una exploatarea omului de către om; s-au dezvoltat Partidul Comunist Român, a deschis poporului ro­ refacerea ţării. încă la puţin timp de la terminarea drelor cu pregătire tehnică: în prezent în economia
făşurare a Conferinţei care va avea loc în­ forţele de producţie, a crescut întregul potenţial mân calea spre recucerirea şi întărirea independen­ războiului, la Conferinţa Naţională din 1945, parti­ naţională lucrează de peste 10,5 ori mai multe ca­
economic al ţârii; relaţiile socialiste s-au consolidat ţei naţionale, spre refacerea economică şi dezvolta­ dul a înfăţişat direcţiile principale ale programului
tre 6 şi 8 decembrie. dre cu pregătire tehnică superioară decît în 1938.
în întreaga economie naţională; s-au îmbunătăţit rea de sine stătătoare,.spre înfăptuirea aspiraţiilor său dc reconstrucţie economică a ţârii, precum şi
Lucrările primei şedinţe a Conferinţei Na­ neîncetat condiţiile de viaţă materială şi spirituală de democraţie şi progres social.. modul de soluţionare în perspectivă a problemelor Ţelul fundamental şî rezultatul principal aJ pro­
ale tuturor categoriilor, populaţiei; cultura a cunos­ economice şi sociale fundamentale ale României. gramului de construcţie economică înfântuit de
ţionale a P.C.R. au fost conduse de tovară­ In condiţiile deosebit de grele. în care se găsea
cut o amplă râspîndire în mase, contribuind Ja lăr­ România in vara anului 1944, după răsturnarea dic­ In raportul la Conferinţa Naţională prezentat de partid şi de stat îl constituie ridicarea continuă a
şul Chivu Stoica. ' girea orizontului de cunoştinţe al oamenilor mun­ taturii fasciste şi alungarea cotropitorilor hitierişti. Gheorghe Gheorghiu-Dej se spunea: „Progresul ţâ­ bunăstării materiale şi culturale a celor cc mun­
Primit cu vii şi îndelungi aplauze a luat cii. Privind drumul parcurs dc poporul român în poporul româjţ a 'jâsît; resurse de energie pentru a rii noastre este în directă şi nemijlocită legătură cu
aceşti ani. avem imaginea marilor progrese făcute progresul industrializării ţării, ...de tăria industrială cesc. Venitul naţional a fost in 1966 de peste 4.5
cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­ de România intr-o perioadă istorică scurtă, în toate* se angaja, cu toâte. ţoiule posibilităţile sale, ală­ a ţării depinde in mare măsură însăşi independenta ori mai marc decît. în 1950. înregîstrînd un spor
turi dc ^Uniunea Sovietica.ii'.celelalte puteri aliate,
tar general ol. Comitetului Central al Parti­ domeniile vieţii economice şi sociale. in războiul împotrivă* fascismului. întreaga econo­ statului nostru". mediu anual de circa 10 la sulă, iar salariul real a
dului. Comunist Romăn, care o prezentat Pentru a ne da. mai bine seama de amploarea mie a tării a fost pusă în slujba susţinerii frontu­ In condiţiile unei încordate lupte, politice duse de crescut de 2,4 ori faţă de 1950. Au sporit, dc ase­
transformărilor care au avut loc in viata poporu­ menea, veniturile ţărănimii.
Raportul cu privire la măsurile de perfecţio­ lui. de realizările de seamă obţinute în construcţia lui antifascist, fâcîndu-se eforturi considerabile pen­ foiţele patriotice ale ţârii în frunte cu clasa mun­
nare a conducerii şi planificării economiei economică şi socială, e necesar să ne amintim, to­ tru aprovizionarea armatei cu muniţii, armament, citoare. sub conducerea partidului comunist, pen­ fn decurs de un deceniu şi jumătate, statul a
varăşi. de situaţia în care se afla economia naţio­ combustibil. îmbrăcăminte şi alimente. tru zdrobirea opoziţiei înverşunate a reacţiunii, a cheltuit pentru nevoile social-culturalc circa 200 mi­
naţionale şi la îmbunătăţirea organizării ad- liarde lei,’ în 1966 aceste cheltuieli fiind de aproape
nală la începutul perioadei postbelice. Esle bine­ Cot la cot cu glorioasa Armată Sovietică, care claselor exploatatoare susţinute de cercuiile impe­
ministrativ-teritoriale a României. rialiste din exterior, poporul nostru a reuşit — prîn- 7 ori mai niari decît în 1950. S-a înfăptuit un larg
cunoscută moştenirea pe care ne-a lăsat-o regimul a purtat pe umerii săi greul celui de-al doilea răz­
burghezo-moşieresc; un nivel scăzut de dezvoltare a boi mondial, Armata română a luptat cu vitejie şi tr-o muncă încordată, plină de eroism, cu numeroa­ program de construcţii social-culturale; s-au constru­
forţelor de producţie şi o repartizare neechilibrată eroism pentru eliberarea întregului teritoriu al ţă­ se eforturi şi sacrificii, să înfăptuiască, încă în pri­ it mii dc şcoli, aşezăminte culturale, instituţii de
(Continuare in pag. a 6-a) a acestora pe teritoriul ţârii; o industrie slab dez­ rii şi apoi, dincolo de graniţele României, pînâ la mii ani al regimului popular, refacerea economiei
voltată, utilată în mare măsură cu mijloace înve­ înfrîngerea definitivă a Germaniei hitleriste. Prin naţionale. Pe această bază, după cucerirea între­ (Continuare In pag. a 2-a)