Page 23 - Drumul_socialismului_1967_12

Joi 7 decembrie 1967 DRUMUL SOCIALISMULUI 3

LUCRĂRILE CONFERINŢEI NAŢIONALE A P. C. R.

Proiectul de Directive supus dezbaterii Conferin­
(Urinare din pag. a 2-a) tiţiei, a corelaţiilor dintre ramuri. în stabilirea unor Una din legităţile generale ale dezvoltării societă Accentul principal în munca de planificare va ţei prevede măsuri pentru îmbunătăţirea organiză­
măsuri pentru influenţarea activă a ritmului şi ca ţii este reproducţia lărgită. Urmărind cu consecven cădea în viitor pe unităţile economice, pe activita­ rii sistemului financiar-bancar. pentru ridicarea ro­
lităţii producţiei şi circulaţiei — este necesară uti­ ţă înfăptuirea programului său de edificare a soj tea de elaborare a propunerilor de plan de către lului controlului financiar In viaţa economică, pen­
Propria noastră experienţă demonstrează impor­ lizarea multilaterală a factorilor economici, folosi­ cietăţil comuniste în patria noastră, partidul acordă întreprinderi şi centrale, nucleele de bază ale eco­ tru mal buna întocmire şi urmărire a planului fi­
tanţa excepţională pe care o are dezvoltarea armo­ rea în interesul societăţii socialiste a acţiuni» legii o deosebită atenţie asigurării resurselor necesare a- nomiei naţionale, care cunosc cel mai bine poten­ nanciar centralizat. Se prevede lărgirea sferei de
nioasă a tuturor sectoarelor producţiei sociale, cu­ valorii. In acest scop, proiectul de Directive stabi­ cumulârii socialiste, condiţie esenţială a înfăptuirii ţialul şi rezervele de care dispun, posibilităţile d<? folosire a creditului în finanţarea activităţii econo­
prinderea în plan a întregii economii naţionale, atîi leşte măsuri pentru perfecţionarea folosirii unor a reproducţiei lărgite, a dezvoltării rapide a econo­ creştere în ritm susţinut a producţiei de bunuri ma­ mice. dezvoltarea relaţiilor directe dintre întreprin­
a sectorului socialist de stat cît şi a celui coopera­ semenea pîrghii cum sLnt sistemul financiar, credi­ miei naţionale, a progresului multilateral al patrie teriale. In felul acesta principiul fundamental al deri şi unităţile bancare, tratarea diferenţiată pe
tist. în aşa fel încft să se poată realiza echilibrul re­ tul, beneficiul, sistemul de preţuri, pentru gospodă socialiste, a asigurării bunăstării materiale a celoi planificării economiei naţionale va fi elaborarea calea creditului şi dobinzilor a întreprinderilor cu
producţiei pe ansamblul societăţii. rirea judicioasă a fondurilor materiale şi băneşti ce m incesc. planului de Jos în sus, îmbinarea strînsă a studi­ rezultate bune faţă de cele care desfăşoară o activi­
Am mai avut prilejul să arătăm ce consecinţe ne­ eliminarea cheltuielilor neraţionale din punct de Elementul esenţial care determină superioritatea ilor şl propunerilor unităţilor economice cu acelea tate nesaţisîăcâtoare. Sistemul de finanţare a între­
gative au avut asupra economiei subiectivismul şi vedere economic pentru ridicarea eficienţei întregii unei orînduiri faţă de cele anterioare pe planul pro­ 3le organelor centrale de conducere care au vizi­ prinderilor trebuie sâ creeze condiţii pentru creşte­
voluntarismul, studierea superficială a realităţii, e­ activităţi economice. ducţiei de bunuri materiale este productivitatea unea de ansamblu a economiei. rea rolului beneficiului, creditului şi dobînzilor în
valuarea eronată a posibilităţilor şi nevoilor econo­ Unii teoreticieni contrapun în mod greşit catego­ muncii. Lege generală a progresului economic .şi so Caracteristica muncii de planificare va consta în activitatea economică, pentru folosirea cu răspun­
miei, nesocotirea legilor obiective ale dezvoltării riile valorice caracterului planificat al economiei so­ cial, ridicarea productivităţii muncii, creşterea efi­ faptul că planul central va cuprinde un număr res- dere sporită a fondurilor proprii şi împrumutate,
sociale în elaborarea sarcinilor de plan. Cu cît pla­ cialiste. In legătură cu aceasta trebuie să subliniem cienţei economice capătă o deosebită însemnătate în irîns de indicatori care vor exprima obiectivele e- pentru perfecţionarea gestiunii economice.
nul ţine mai puţin seama de realitate, de cerinţele că nu putem împărtăşi teoriile după care economia orînduirea socialistă. Cu cit este mai mare producti­ sentiale ale economiei naţionale, permiţînd parti­ Finanţarea investiţiilor se va asigura din resurse
legilor obiective, cu atit sînt mai greu de dirijat pro­ socialistă ar trebui să se autoregleze în mod spon­ vitatea muncii, cu cît bogăţiile naţionale sînt valo dului şi statului sâ păstreze în mlinile lor princi­ bugetare, din mijloacele proprii ale unităţilor econo­
cesele economice, cu atît mai mult începe să fie do­ tan, pe baza fluctuaţiilor pieţei libere. Manifestările rificate la un nivel mai înalt, cu atît se creează palele instrumente de conducere a proceselor eco­ mice şi prin credite bancare.
minată viaţa economică de factori stihinici. Practi­ stihinice ale legii valorii. încercarea de a lăsa ex posibilităţi mai mari pentru îmbunătăţirea condiţi­ nomice. asigurînd în acelaşi timp dezvoltarea ini­ Investiţiile pentru construirea de noi întreprin­
ca demonstrează că atunci cînd planul economic nu clusiv pe seama pieţei afirmarea nevoii sociale şi ilor de viaţă ale întregii populaţii, concomitent cu ţiativei unităţilor de producţie. Planurile ministere­ deri, combinate şi uzine, precum şi cele pentru dez­
se bazează pe cunoaşterea nevoilor societăţii, pe reglementarea proporţiilor producţiei, precum şi a înfăptuirea în ritm rapid a reproducţiei lărgite. lor — parte integrantă a planului central — vor cu­ voltări de o amploare mai mare ale întreprinderilor
studierea cererii pieţei interne şi externe, tpe acţiu­ repartiţiei, supun economia unor forţe instabile şi Marx sublinia că .economia de timp, ca şi reparti­ prinde, de asemenea, un număr restrîns de indica­ existente vor fi finanţate şi în viitor de la bugetul
nea factorilor economici, el riscă să intre în de­ necontrolabile, determină puternice perturbaţii în ţia planificată a timpului de muncă pe diferite ra­ tori privind proporţiile dezvoltării ramurilor res­ statului. In felul acesta statul socialist dirijează în
zacord cu realitatea, să scape de sub control procese reproducţia socialistă lărgită. A accepta ca econo­ muri de producţie râmin prima lege economică a pective. orientarea şi coordonarea activităţii cen­ mod centralizat marile eforturi materiale de con­
economice importante. Studierea aprofundată a vie­ mia să se dezvolte de la sine. .prin mecanismul producţiei colective". tralelor şi întreprinderilor potrivit intereselor ge­ strucţie economică, direcţiile principale ale înfăp­
ţii, a (fenomenelor şi proceselor noi reprezintă prin­ spontan al legii valorii. înseamnă a renunţa la unul Iată. tovarăşi, cîteva considerente în legătură cu nerale ale economiei. tuirii planului de investiţii de oare depinde progre­
cipala condiţie a unei juste conduceri şi planificări din cele mai importante avantaje ale noii orinduiri principiile care au călăuzit conducerea partidului In munca de planificare a unităţilor economice sul rapid al ţării noastre.
economice. — dirijarea conştientă a economiei în scopul folosi­ şi statului în elaborarea măsurilor de perfecţionare de bază, pornindu-se de la numărul restrîns de in­ Investiţiile de valoare maţ mică cuprinse în pla­
De aceea, în întreaga activitate de planificare, în rii raţionale a tuturor resurselor ţării, al satisfacerii a conducerii şi planificării economiei, supuse dez­ dicatori centrali primiţi, întreprinderile şi centralele nul de stat vor fi finanţate pe calea creditelor ban­
analiza proceselor producţiei, reproducţiei şi repar­ intereselor generale ale poporului. baterii Conferinţei Naţionale. vor adăuga o serie de indicatori suplimentari im­ care. Pentru executarea unor investiţii productive
puşi de necesităţile conducerii şi organizării proce­ mici, dar de mare urgenţă, întreprinderile vor dis­
sului de producţie, de realizarea tuturor sarcinilor pune şi de fonduri proprii, putînd folosi, de aseme­
cantitative şi calitative ce le revin. nea, in continuare, credite pentru mica mecanizare.
Puterea de acţiune a planului se bazează pe ca­
III. Perfecţionarea organizării, conducerii racterul obligatoriu al sarcinilor stabilite. După dez­ neşti pentru activitatea de producţie va fi asigu­
Cea mai mare parte a necesarului de mijloace bă­
rată prin credite bancare, iar întreprinderile care îşi
baterea largă a propunerilor de plan şi după apro­
barea lor de către forurile superioare ale partidu­ încheie activitatea cu rezultate bune vor putea să-şi
mărească fondurile proprii pe seama reţinerii unei
lui şi statului, planul devine lege. iar prevederile părţi din beneficiile realizate
şi planificării economiei naţionale sale capătă caracter obligatoriu pentru loale între- şi folosirea fondurilor curente de către întreprin­
Extinderea sferei creditului bancar, constituirea
Drinderile şi instituţiile, pentru toţi oameni* muncii.
Atunci cînd viaţa o cere se pot aduce anumite
recturi prevederilor iniţiale ale planulu*'. de către deri şi centrale vor mârj răspunderea acestora în
forurile care l-au aprobat, potrivit unor anumite elaborarea planurilor de producţie şi de investiţii,
reguli şî competenţe în estimarea nevoilor financiare, în elaborarea mă­
vitatea întreprinderilor componente, se vor preo­ muri. Plinire acestea merită subliniate măsurile surilor care angajează activitatea lor prezentă şi vi­
Una din problemele majore ale planificării este
1. îmbunătăţirea organi- cupa de aprovizionarea lor tehnico-materială rit­ pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agri­ asigurarea repartizării raţionale, armonioase a for­ itoare In acelaşi limp, aceasta va facilita satisfacerea
culturii, pentru mai buna organizare şi profilare a
mică şi vor coordona raporturile acestora cu furni­
zorii şi beneficiarii. organelor agricole de stat, pentru crearea organi­ ţelor de producţie pe întregul teritoriu al ţării. In operativă a cerinţelor curente de fonduri ale între­
prinderilor, simplificind relaţiile financiare din e­
Primind atribuţii importante în domeniul co­ zaţiilor proprii ale ţărănimii — uniunile agricole politica de amplasare a noilor obiective economice conomie.
zarn şi conducem ramu­ merţului intern şi extern, centralele vor trebui sâ cooperatiste —, pentru introducerea noului statut al va trebui să se continue cu fermitate orientarea O dată cu introducerea acestui sistem de finanţare
studieze temeinic cerinţele pieţii din ţară şi din cooperativelor agricole, precum şi pentru îmbu­ dată în actualul cincinal, de a asigura repartizarea a activităţii de producţie şi de investiţie este nece­
forţelor de producţie pe întregul teritoriu al ţării,
străinătate, să cunoască bine perspectivele de dez­ nătăţirea organizării, finanţării şi creditării între­ dezvoltarea armonioasă economică, socială, culturală sar să se ia măsuri pentru întărirea controlului fi­
rilor producţiei materiale voltare a producţiei, posibilităţile de aprovizionare prinderilor agricole de stat. a tuturor regiunilor, aceasta constituind o parte nanciar-bancar asupra utilizării mijloaoelor mate­
cu materii prime şi materiale şi de desfacere a măr­ îndeplinirea marilor sarcini prevăzute în planul inseparabilă, esenţială a operei de edificare a so­ riale şi băneşti din economie. Este un imperativ e-
furilor. cincinal pentru creşterea producţiei agricole cere senţia) al mersului nostru înainte ca toate eforturile
Pornind de la necesităţile dezvoltării economiei Centrala va avea de îndeplinit importante atri­ aplicarea consecventă în viitor a luturcr acestor cialismului in România, de făurire a condiţiilor pen­ materiale şi financiare ale economiei sâ se îndrepte
naţionale, conducerea partidului şi statului acordă - buţii, atît în realizarea la timp şi în condiţii supe­ măsuri care îşi dovedesc în viaţă justeţea şi viabi­ tru trecerea la societatea comunistă. spre acţiunile cu cea mai înaltă eficienţă economi­
o atenţie deosebită perfecţionării structurii organi­ rioare a planului de investiţii, d t şi în dezvoltarea litatea. In acest scop este necesar să ce ridice ni­ Perfecţionarea planificării economice impune îm­ că, care sâ corespundă unor nevoi reale ale societă­
zatorice a aparatului de producţie şi circulaţie, a- şi modernizarea producţiei, în asimilarea produse­ velul activităţii Consiliului Superior al Agriculturii, bunătăţirea continuă a activităţii Comitetului de ţii, să contribuie la creşterea continuă a acumulări­
doplării unor măsuri care să permită o mai bună lor noi, în realizarea unor tipuri superioare de ma­ care are datoria să se ocupe îndeaproape de îndru­ Stat al Planificării, care trebuie să elaboreze prog­ lor socialiste. Criteriul suprem care trebuie sâ pri­
funcţionare a acestuia în pas cu înzestrarea pouă şini şi utilaje cu parametri tehnicc-economici rjd>- marea tehnică şi de specialitate a tuturor unităţilor noze şi studii economice de perspectivă, să se preo­ meze în activitatea acestor organe este acela al gos­
a întreprinderilor, cu cerinţele organizării ştiinţi­ caţl, a unor materiale înlocuitoare, a unui sorti­ de producţie, acordînd cea mai mare atenţie intro­ podărim raţionale a resurselor economiei naţionale,
fice a producţiei .şi a muncii, cu ştiinţa conducerii ment tot mai variat de mărfuri. Unele din aceste ducerii cuceririlor ştiinţei în producţia agricolă cupe permanent de descoperirea şi valorificarea tu­ al necesităţii ca toate fondurile materiale şi băneşti
producţiei. Trebuie asigurată generalizarea rapidă a aplicării turor rezervelor economiei, să asigure proporţiona- sâ contribuie la dezvoltarea şi înflorirea continuă a
In momentul de faţă activitatea întreprinderilor organizaţii economice mari vor dispune şl de insti­ hotărîrilor luate de partid şi guvern pentru îmbu­ lilatea între toate ramurile economice, echilibrul în­ societăţii noastre socialiste.
şi ramurilor economice este stînjenitâ de fenomene tute de cercetări şi proiectări proprii, ceea ce le va nătăţirea activităţii întreprinderilor şi fermelor a­ tre producţie, acumulare şi consum, echilibrul mo­ Perfecţionarea activităţii financiare şi de credll,
de centralism excesiv, de paralelisme între verigile permite sâ joace un rol important în asigurarea gricole, pentru creşterea eficienţei economice a în­ netar şi valutar, să coordoneze întreaga activitate ridicarea rolului acestuia în viaţa economică impun
organizatorice, care îngreunează relaţiile dintre în­ progresului tehnic, ştiinţific şi economic. tregii noastre agriculturi socialiste de stat. In ace­ reorganizarea sistemului nostru bancar. Crearea u­
treprinderi şi forurile superioare, diminuează răs­ Realizarea acestui proces de concentrare a pro­ laşi timp este necesar să se urgenteze îmbunătăţi­ de planificare, să alcătuiască proiectul planului cen­ nor bănci specializate pe ramuri — aşa cum se
punderea lor pentru îndeplinirea sarcinilor de ducţiei, crearea unor unităţi mari, puternice, cu rea activităţii staţiunilor de maşini şl tractoare. tral şi să urmărească înfăptuirea consecventă a o­ arată în proiectul de Directive — permite o analiză
plan; în viitor aceste defecţiuni vor trebui înlătu­ competenţe largi, vor degreva ministerele şi cele­ biectivelor dezvoltării armonioase şi mereu ascen­ mai largă a solicitărilor de credite, face posibilă o
rate cu hotârîre. lalte instituţii centrale de numeroase activităţi ope­ Sarcini de mare importanţă revin Uniunii Naţio­ dente a economiei naţionale. rezolvare operativă a acestora, asigură un control
rative, de un însemnat volum de muncă consa­ nale a Cooperativelor Agricole de Producţie, tutu­ mai cuprinzător asupra utilizării fondurilor şi o le­
In sistemul ce se propune pentru organizarea Toate măsurile şi prevederile cu privire la per­ gătură directă, mai simplă, între bănci şi între­
industriei se porneşte de Ja faptul că întreprinde­ crată avizărilor şi aprobărilor, permiţîndu-le să ror unităţilor cooperatiste în îndrumarea activităţii prinderi.
rea reprezintă unitatea de ba2ă a întregii economii se concentreze asupra problemelor majore din cim- cooperativelor de producţie, în coordonarea şl uni­ fecţionarea planificării economiei naţionale, studie­ O dată cu aplicarea acestor măsuri este necesar
naţionale. Pentru a-şi putea îndeplini în cele mai pul lor de activitate, asigurării proporţiilor, rea eforturilor ţărănimii, pentru sporirea produc­ rea mai aprofundată a cerinţelor şi posibilităţilor e­ ca Banca Naţională sâ-şi exercite în condiţii mai
bvflGtjeondiţiî sarcinile ce le revin, întreprinderile nivelelor şi ritmurilor de dezvoltare ale ramu­ ţiei agricole, în interesul creşterii avuţiei obşteşti, conomice, îmbunătăţirea metodologiei de elaborare bune funcţiile sale de instituţie bancară centrală.
—.iifuncţionînd pe baza gestiunii economice pro­ rilor respective, in concordanţă cu cerinţele econo­ a nivelului de trai al ţărănimii, al întregii economii a planului, creşterea rolului unităţilor economice de Ea va trebui sâ răspundă de realizarea întregii po­
prii — vor trebui să se bucure de mai multă auto­ miei naţionale. bază în munca de planificare trebuie să aibă drept litici de credit, monetare şi valutare a statului, sâ
nomie. de atribuţii şi drepturi sporite, să dispună de Crearea acestui sistem organizatoric în industrie naţionale. îndrume şi să coordoneze activitatea bancară din
mijloace materiale şi financiare necesare realizării va trebui să asigure înlăturarea fenomenelor de urmare ridicarea la un nivel calitativ superior a întreaga tară. precum şi întreaga circulaţie bănească
creşterii şi perfecţionării continue a producţiei de centralism excesiv, apropierea conducerii de pro­ întregului proces de conducere şi dirijare conştien­ din economie, să controleze modul in care băncile
bunuri materiale. ducţie, mai buna folosire a cadrelor de specialişti, tă a construcţiei economice, să creeze condiţii pen­ specializate administrează fondurile puse la dispo­
Una din sarcinile principale ale întreprinderii va a personalului de înaltă calificare de care dispune 2. îmbunătăţirea planifi­ tru mai buna valorificare a marilor rezerve de care ziţie în concordanţă cu interesele generale ale eco­
fi aceea de a elabora în mod nemijlocit planul de economia noastră. In acelaşi timp, aceasta dă posi­ nomiei naţionale.
producţie, adueîndu-si astfel contribuţia la desco­ bilitatea ridicării calităţii muncii şi a răspunderii dispune economia noastră naţională, pentru dez­ In condiţiile în care o parte din resursele finan­
perirea şi valorificarea rezervelor interne ale eco­ fiecărui minister pentru realizarea politicii partidu­ voltarea ei rapidă, echilibrată, pentru creşterea ni­ ciare râmîn la dispoziţia întreprinderilor şi centra­
nomiei noastre, la mai buna cunoaştere a necesită­ lui şi statului în ramura respectivă. cam economiei naţionale velului de viaţă al poporului. lelor iar activitatea de creditare se va desfăşura
ţilor producţiei şi posibilităţilor de creştere cantita­ In prezent activitatea întreprinderilor şi ministe­ prin mai multe bănci, se impune perfecţionarea mo­
tivă şi calitativă a acesteia. relor este organizată pe baza principiului condu­ dalităţii de elaborare şi urmărire a planului finan­
Se prevede, de asemenea, ca Ja dispoziţia între­ cerii unipersonale. Acesta nu mai corespunde sta­ Pornind de la necesitatea obiectivă a conducerii ciar centralizat — principala balanţă financiară de
prinderilor să rămînă o parte mai mare din mij­ diului actual de dezvoltare a economiei ţării noas­ 3. Sistemul de sinteză a economiei — care să permită cunoaşterea
loacele financiare rezuJtate din activitatea )or econo­ tre. volumului şi complexităţii activităţii şi sarci­ pe bază de plan a economiei socialiste, partidul a­ situaţiei finanţelor ţârii, a potenţialului economiei
mică. ceea ce le va permite să asigure mai opera­ nilor unei întreprinderi, cu atît mai mult ale unor cordă o atenţie deosebită îmbunătăţirii activităţii naţionale. In viitor, planul financiar centralizat al
tiv inevoile desfăşurării neîntrerupte a proceselor mari unităţi industriale. Viaţa arată că un singur de planificare din ţara noastră. Pe baza analizei statului va fi întocmit de Ministerul Finanţelor îm­
de producţie, realizarea la timp a sarcinilor de plan. om, oricît de competent ar fi, nu poate asigura sin­ făcute la Congresul al IX-lea al partidului, a sar­ preună cu Comitetul de Stat al Planificării.
Vor spori, de asemenea, £,Oibuţiile şi competenţele gur rezolvarea problemelor atit de complexe pe cinilor şi obiectivelor fixate. în ultimii doi ani în aprovizionare şi desfacere In asigurarea folosirii integrale, cu rezultate ma­
întreprinderilor în realizarea unor lucrări de in­ care le ridică gospodărirea, administrarea şi con­ această direcţie au fost Juate o serie de măsuri xime, a potenţialului economic al ţârii, în apărarea
vestiţii, în modernizarea continuă a producţiei, ducerea întreprinderii, centralei sau ministerului. reflectate cu deosebire în modul de elaborare şi în şi dezvoltarea avutului obştesc, o contribuţie de
avînd la dispoziţie în acest sens mijloacele finan­ Pentru aceasta este necesar să se promoveze for­ conţinutul actualului plan cincinal. Există în pre­ Realizarea unei aprovizionări ritmice, capabilă să prim ordin trebuie sâ aducă controlul financiar. De
ciare şi materiale necesare. me de conducere colectivă care sâ permită cuprin­ zent un progres evident în analiza activităţii eco­ satisfacă prompt nevoile producţiei, este o condi­ aceea se impune îmbunătăţirea activităţii de con­
nomice. se manifestă din ce în ce mai multă exi­
Sarcini de mare răspundere îi revin întreprinderii derea şi rezolvarea multiplelor probleme ale vieţii genţă în elaborarea planurilor, în fundamentarea ţie vitală pentru desfăşurarea armonioasă şi conti­ trol financiar, perfecţionarea organizării aparatului
de control, delimitarea mai precisă a atribuţiilor
în organizarea ştiinţifică a producţiei şi muncii — economice, înlăturarea arbitrari ului în luarea de­ acestora. Trebuie să arătăm, totodată, că în activi­ nuă a întregii activităţi economice. sale, creşterea răspunderii Ministerului Finanţelor
problemă fundamentală a progresului întregii noas­ ciziilor, fructificarea experienţei specialiştilor, a ca­ tatea de planificare se menţin încă unele neajun­
tre economii. Se vor asigura, de asemenea, posibili­ drelor valoroase din întreprinderi, a masei oameni­ suri. stabilindu-se de la centru sarcini de detaliu Aprovizionarea tehnico-materială prezintă la noi, ca organ central de coordonare şî orientare unitară
tăţi mai largi pentru dezvoltarea relaţiilor între­ lor muncii. Proiectul de Directive prevede în acest care frînează iniţiativa şi îngreunează adoptarea in momentul de faţă, serioase neajunsuri datorită a controlului financiar pe toate treptele economiei.
defecţiunilor sistemului organizatoric, a defecţiuni­
prinderii cu alte unităţi economice, cu instituţiile scop înfiinţarea unor organe colective la toate ni­ unor măsuri operative în desfăşurarea proceselor lor existente în relaţiile contractuale dintre între­ A.
financiare şi de credit. velurile de conducere a vieţii economice şî sociale. economice; se mai întîlnesc cazuri cînd diferite sar­ prinderi, amplasării neraţionale pe teritoriu a baze­
Pornind de la creşterea rolului gestiunii econo­ Alcătuite din cadre cu funcţii de răspundere, din cini din planul economiei naţionale nu sînt suficient lor de aprovizionare şi desfacere care duce Ia trans­ 5. îmbunătăţirea
mice proprii, activitatea întreprinderii va fi apre­ specialişti cu experienţă, cercetători, delegaţi aleşi corelate sau fundamentate. porturi nejustificat de lungi, încrucişarea circulaţiei
ciată în viitor nu numai după indicii cantitativi ai ai oamenilor muncii şi reprezentanţi ai organelor Măsurile de perfecţionare a planificării econo­ mărfurilor, la apariţia frecventă a întîrzierilor în
producţiei, ci, in mai mare măsură decît în pre­ sindicale, aceste organe de conducere vor avea sar­ miei naţionale urmăresc întărirea rolului planului aprovizionare. Numărul mare de verigi interme­
cina să rezolve în mod competent întregul ansam­
zent, după cei calitativi, după finalitatea econo- în dirijarea proceselor social-economîce. ţinînd diare care condiţionează repartiţiile de inaterîalţ sistemului de formare
mico-finaneiarâ a eforturilor depuse pentru înfăp­ blu de probleme curente şl de perspectivă ale ac- seama de necesităţile şi posibilităţile economiei, pre­ pentru întreprinderi, sistemul complicat de avizare
tivi-tăţii unităţilor respective. Organele de con­
tuirea tuturor indicilor! ducere colectivă au un caracter deliberativ, de lu­ cum şi de tendinţele dezvoltării economice pe plan şi aprobare a comenzilor îngreunează şi mai mult
Lărgirea atribuţiilor şi competenţelor, întărirea cru, nu reprezentativ, formal, fiind chemate şă ia mondial. satisfacerea rapidă a nevoilor întreprinderilor, pre­
gestiunii economice proprii vor permite întreprin­ hotărîrî cu valabilitate legală in toate problemele îmbinarea activităţii de planificare curentă cu cum şi redistribuirea materialelor şi utilajelor a­ a preturilor
derilor să-şi concentreze atenţia asupra folosirii cu esenţiale ale activităţii economice. In comitetele cea de perspectivă, asigurarea continuităţii planifi­ flate în stocuri.^ Asigurarea unei aprovizionări rit­
maximum de randament a capacităţilor de produc­ de direcţie, în consiliile de administraţie, în con­ cării constituie un imperativ esenţial al unei juste mice a tuturor întreprinderilor impune cunoaşterea
ţie. a proceselor tehnologice, a asimilării noilor sor­ siliile ministerelor, conducerea colectivă -trebuie să dirijări a economiei naţionale, aceasta trebuind sâ exactă a necesităţilor producţiei. investMiilor. a ce­
timente şi procedee de fabricaţie, punînd în centrul se îmbine cu răspunderea fiecăruia pentru sectorul reflecte atît cerinţele de moment cît şi tendinţele rinţelor pieţei interne şî a livrărilor pentru piaţa ex­ Un rol de mare importantă pentru perfecţionarea
preocupărilor şi eforturilor lor creşterea conti­ încredinţat, precum şi pentru hotârîriîc adoptate fundamentale de durată ale progresului economic ternă. In acest scop este necesar ca la alcătuirea planu­ activităţii economice, pentru ridicarea eficientei pro­
nuă a productivităţii muncii, reducerea preţului de în mod colectiv pentru bunul mers al întregii acti­ şi social. După cum se ştie, producţia şi reproduc­ lui de aprovizionare sâ se acorde o mai maro atenţie ducţiei şi circulaţiei, pentru buna funcţionare a între­
cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Toate a­ vităţi. Exprimind dezvoltarea continuă a democra­ ţia constituie un proces continuu, unic şi neîntre­ fundamentării sale temeinice, astfel încil să se au­ gului mecanism economic şi social îl are îmbunătă­
cestea vor impune întreprinderilor o mai mare răs­ ţiei socialiste" perfecţionarea relaţiilor socialiste de rupt; de aceea, urmînd cursul firesc al proceselor gure satisfacerea la timp a tuturor nevoilor econo­ ţirea sistemului de formare a preturilor. Unul din
pundere în luarea hotărîrilor economice, organizato­ producţie, intensificarea participării oamenilor economice, planurile trebuie să fie legate organic miei naţionale, îmbunătăţirea activităţi centrale neajunsurile principale ale sistemului de preturi din
rice şi tehnice în fundamentarea aelnmilor econo­ muncii la dezbaterea şi rezolvarea problemelor le­ între ele, să derive unul din celălalt. Numai astfel de coordonare a întregului sistem de aprovizionare tara noastră constă în faptul că o serie de preturi
mice. Fără îndoială că colectivele de conducere, gate de bunul mers al vieţii economice. în între­ se pot evita discontinuităţile şi disproporţiile în şi desfacere, urmărirea permanentă a situaţiei sto­ se stabilesc fără a se ţine seama de cheltuielile so­
oamenii muncii din întreprinderi vor munci cu şi prinderi va juca un rol tot mai activ adunarea ge­ dezvoltarea ramurilor economiei naţionale. curilor şl utilizarea lor judicioasă. Se impune o mai ciale încorporate în produsele respective, desconsi­
mai mult avînt pentru buna funcţionare a între­ nerală a salariaţilor. In aceste adunări, comite­ raţională repartizare a bazelor şi depozitelor de a* deră criteriile legii valorii care continuă să acţio­
prinderilor, pentru îndeplinirea sarcinilor mari re Aşa cum prevăd Directivele, in sistemul nostru provizionare şi desfacere pe întreg teritoriul ţârii şi neze, într-o formă sau alia, în orice economie ba­
le revin, dovedind capacitatea de a pune in practica tele de direcţie ale întreprinderilor vor trebui să de planificare elaborarea planului cincinal, defalcat în funcţie de specificul fiecărei ramuri, de volumul zată pe producţia de mărfuri. Or. numai în cadrul
atribuţiile largi pe care le vor primi. prezinte dări de seamă asupra activităţii conducerii pe ani şi unităţi economice, se va face concomitent şi nomenclatorul produselor, de legăturile dintre în­ unor preturi just stabilite, întreprinderile au posibi­
şi a rezultatelor muncii, asupra modului de orga­
înzestrarea întreprinderilor cu tehnica modernă, nizare a producţiei, a măsurilor luate pentru spo­ cu schiţarea liniilor generale de dezvoltare pe o pe­ treprinderile producătoare şi cele consumatoare litatea să acţioneze pentru reducerea preţului de
aplicarea rapidă a cuceririlor ştiinţei contempo­ rirea continuă a eficienţei economice a unităţii res­ rioadă de încă 5 ani, asigurîndu-se astfel în per­ Ţinînd seama de atribuţiunile sporite ce se pre­ cost. pentru creşterea rentabilităţii şi înlăturarea pier­
derilor la unele produse.
rane în producţie duc la adîncirea diviziunii muncii pective, asupra bilanţului general, a situaţiei bene­ manenţă. perspectiva dezvoltării economiei pe 10 conizează a îi date centralelor industriale şi între­
sociale, la Intensificarea legăturilor de cooperare ficiilor şi a modului de repartizare a lor, a re­ anî şi o legătură organică a planurilor cincinale in­ prinderilor în domeniul aprovizionării şî desfaceri*, Problema hotărttoare, de fond. în legătură cu si­
şi specializare între întreprinderi, ramuri şî subra- compensării suplimentare a oamenilor muncii pen­ este necesar să se extindă relaţiile contractuale di­ tuaţia preturilor în economia noastră este scăderea
muri. Corespunzător cerinţelor obiective de con­ tru eforturile depuse în întreprindere. tre ele. Pentru unele domenii va fi necesar să se recte între producător şl consumator. O atenţie deo­ continuă a cuantumului cheltuielilor de producţie, a
centrare a producţiei se impune unirea mai multor Adoptarea noilor forme de organizare şi condu­ elaboreze studii chiar pe perioade mai îndelungate. sebită va trebui acordată dezvoltării contractelor consumului de materiale si forţă de muncă, creşte­
întreprinderi. în mari unităţi economice de sine stă­ cere a activităţii industriale va face să crească şi Aceasta creează premisele pentru pregătirea din timp de lungă durată mai ales la produsele care far rea productivităţii muncii, a căror urma/e trebuie să
tătoare. capabile sâ rezolve la un nivel superior o a tuturor măsurilor în vederea elaborării planuri­ obiectul unor relaţii peiTnanente sau care au un ci­ fie reducerea continuă a preţului de cost _ ele­
serie de probleme esenţiale ale economiei mo­ mai mult rolul maselor de oameni ai muncii in lor cincinale, precum şi a realizării optime a obiec­ clu lung de fabricaţie. mentul fundamental de care depinde eficienta între­
viaţa economică a ţării, în gospodărirea avuţiei po­
derne. ale organizării ştiinţifice a producţiei şi porului, va ridica la un nivel mai înalt activitatea Ministerele, organele locale, întreprinderile vor gii economii. Aceasta este singura cale de scădere
circulaţiei bunurilor materiale, să asigure încadra­ de conducere a industriei noastre socialiste. Sîn- tivelor lor. Aceste principii, care stau la baza lu­ trebui să dispună de mai multă independenţă în a preturilor de vînzare. de înfăptuire a politicii parti­
rea armonioasă a întreprinderilor industriale în tem convinşi că toate cadrele din economie vor crărilor de elaborare a planului pe perioada producerea unor materiale necesare activităţii eco­ dului de ridicare a nivelului de trai al populaţiei, de
mecanismul economiei naţionale. Acest proces, care aplica consecvent şi vor perfecţiona în procesul în­ 1971-1975 şi a liniilor principale ale dezvoltării eco­ nomice. sâ acorde mai multă atenţie valorificării creştere a salariului real. de satisfacere tot mal Iarnă
in ţările capitaliste se realizează în convulsiile lup­ făptuirii lor. formele şi metodele de muncă colec­ nomiei naţionale pentru perioada 1976-1980, vor tre­ resurselor interne şi atragerii lor în circuitul pro­ *arer,nte °r materiale ?i sP,rîlua,e ale maselor popu-
tei de concurentă, prin înfrîngerea şi înghiţirea ce­ tivă. măsurile pentru creşterea răspunderii tuturor ducţiei, pentru îmbunătăţirea generală a aprovizio­
lor mai slabi de către cei mai puternici. în ţara oamenilor muncii în conducerea societăţii. bui sâ constituie o regulă în întreaga activitate vii­ nării tehnico-materiale. Ani de-a rîndut s-a sustînut în mod greşit că în
noaslră se înfăptuieşte în mod organizat, conştient, toare de planificare Ansamblul de lucrări ou privire Este necesar să se urmărească rezolvarea în tim­ societatea socialistă preţul nu mai are o funcţie eco­
în concordantă cu nevoile dezvoltării industriei. In concordanţă cu principiile generale care stau Ia elaborarea cincinalului şi a liniilor directoare pul cel mai scurt a acestor probleme care prezintă nomică Importantă, el putînd fi stabilit de organele
In acest scop! proiectul de Directive preconizează la baza organizării industriei, Directivele pre­ pentru perioada pînă în 1980 se face sub conducerea importanţă deosebită pentru îndeplinirea planurilor de stat la liberul arbitru. Independent de cuantumul
înfiinţarea unor complexe industriale puternice, văd îmbunătăţiri in activitatea întreprinderilor de directă a Comisiei centrale de partid şî de stat de stat. pentru satisfacerea la un nivel mai înalt a
care vor reuni în cadrul lor fie întreprinderi din construcţii, în specializarea acestora pe domenii şi cerinţelor economiei noastre naţionale. cheltuielilor sociale Asemenea teorii nu pot avea
aceeaşi ramură sau subramură. fie unităţi din dî- ramuri de activitate. în domeniul transporturilor si Orientările cu caracter genera) asupra direcţiilor de decît consecinţe negative în viata economică. în în­
ferile domenii conexe, care concură la realizarea telecomunicaţiilor, al folosirii mai raţionale şi efi­ dezvoltare a economiei naţionale în perspectivă, treaga operă de construire a socialismului. întreprin­
unui produs finit. ciente a mijloacelor de transport şi telecomunicaţii stabilite de conducerea partidului şi statului, ajută derile nu pot fi cointeresate să depună eforturi pen­
Caracteristica de bază a acestor mari unităţi eco­ de care dispunem, precum şi în celelalte ramuri ale organele economice centrale şi unităţile de produc­ 4. Rolul sistemului tr u lichidarea pierderilor, pentru reducerea consu­
economiei naţionale. Va trebui ca în cel mai scurt
nomice este aceea că vor funcţiona pe principiul timp şi in aceste sectoare să se stabilească măsurile ţie în elaborarea propunerilor cu privire la ritmu­ murilor, pentru obţinerea de beneficii, în condiţiile în
gestiunii economice proprii, vor fi titulaie de plan
şi vor fî dotate cu mijloace materiale şi băneşti necesare aplicării hotărîrilor pe care le va adopt* rile şi proporţiile dezvoltării in fiecare întreprin­ 'care, oricît de scump ar produce, statul suportă di­
corespunzătoare, dispunînd de o largă outonomie Conferinţa Naţională. dere, ramură şi sector de activitate. Confruntarea financiar-bancar ferenţa de la buget, fixează preturi artificiale, sub
în desfăşurarea activităţii economice. Ţinînd seama de marea importanţă a agricul­ largă a celor mai competente opinii ala specialiş­ cheltuielile reale de producţie.
Preluînd o parte din atribuţiile actuale ale mi­ turii în economia naţională, partidul nostru a a­ tilor, stabilirea cu aproximativ doi ani înainte a In cadrul măsurilor supuse aprobării Conferinţei Existenţa unor preţuri nefundamenlafe din punct
nisterelor. marile complexe economice, centralele doptat, după cum se ştie, în perioada care a trecut prevederilor de dezvoltare pentru viitorul cincinal Naţionale în scopul ridicării eficienţei economice în de vedere economic îngreunează în mod considera­
industriale vor trebui sâ asigure organizarea mai de la Congresul al IX-lea, o serie de măsuri în­ vor crea condiţii pentru punerea în valoare la un toate sectoarele de activitate, un loc central ocupă bil analiza conţinutului de cheltuieli sociale încor-
bună a specializării producţiei şi a cooperării între dreptate spre modernizarea producţiei agricole şî nivel mai înalt a posibilităţilor de dirijare unitară propunerile cu privire la mai buna utilizare în eco­
diferite întreprinderi, vor controla şi îndruma acti­ îmbunătăţirea conducerii şi planificării acestei ra­ de care dispune economia noastră socialistă. nomia noastră a finanţelor şi creditului. (Continuare în pae a 4-a)