Page 24 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 24
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 7 decem brie 1967
LUCRĂRILE C MTEi NAŢIONALE A P. C
(Urmare din pag. a 3-a) tem convinşi că va fi realizat şi că populaţia va vitate. Sintem convinşi că efectele acestei munci se tip nou instaurate între statele socialiste nu au pre *â nu afecteze colaborarea şi cooperarea economică,
simţi acest supliment de producţie pe piaţă. Trebuie vor resimţi şi mai mult în viitor, în toate domeniile cedent in istorie ; ele s-au format o dată cu crearea acestea să se întemeieze in mod efectiv pe principii
,
şi criterii economice.
porate in produse stînjeneste Uipla pentru ridica spus că această preocupare se remarcă la toate mi activităţii sociale, că toate cadrele îşi vor face cu sistemului socialist mondial, avînd un caracter dia Perfecţionarea formelor cooperării internaţionale
metral opus celor statornicite de secole în lumea
rea productivităţii muncii sociale, pentru scăderea nisterele, şi sintem convinşi că nici celelalte nu vor prisosinţă datoria fată de clasa muncitoare, fată burgheză, bazate pe dreptul celui puternic asupra constituie o preocupare susţinută şi pe deplin justi
consumurilor materiale in producţie. împiedică esti râmîne mai prejos decît Ministerul Industriei Uşoa de popor. celui slab Afirmindu-se ca un mod nou de conlu ficată in numeroase ţâri. Pentru realizarea acestor
marea reală a rezultatelor activităţii liecărei între re. I/O vom aprecia atunci cînri vor face astfel de Pentru asigurarea nevoilor de cadre in continuă crare între state libere şi suverane, relaţiile Intre deziderate se cere însă să nu se ia dorinţele drept
prinderi. Proiectul de Directive prevede măsuri pen propuneri. creştere şi lichidarea lipsurilor existente în acest ţările socialiste sînt menite să ofere un model de realităţi, să se evite orice încercare de a introduce
tru a se pune capăt cu hotănre acestei stări de lu Imhunfitălirca organizării productivi si muncii domeniu a fost elaborat un program de pregătire a raporturi echitabile intre popoare in lumea contem forme care nu corespund actualului stadiu de dez
cruri, pentru aşezarea preturilor produselor pe cri constituie o necesitate imperioasă nu numai în in muncitorilor calificaţi, a specialiştilor cu pregătire porană Desigur, în mod firesc, relaţiile dintre ţă voltare economică şi social-poiiticâ. Viaţa demon
terii economice, în funcţie de cheltuielile sociale de dustrie ci în toate ramurile economiei naţionale Se medie şi superioară pentru toate sectoarele vieţii e rile socialiste parcurg un proces de perfecţionare, strează că încă pentru multă vreme de aici înainte
producţie, alît în ramurile producătoare de mijloace impune ca această acţiune să fie extinsă î?i consîruc- conomice şi sociale pînâ în anul 1000. Anul acesta a conţinutul cooperării si colaborării imbogâţindu-se coooerarea între state trebuie să se bazeze pe prin
de producţie, cit si în cele da bunuri de consum. lii-monlaj, in transporturi, în agricultură si comerţ fost supusă unei largi dezbateri dezvoltarea învâţâ- continuu, potrivit condiţiilor de dezvoltare a fie cipiul dezvoltării independente a fiecărei economii
Se preconizează de asemenea, o mai mare mobili în activitatea de prestări de servicii şi în alte sec mînlului superior, care conţine propuneri menite sâ cărei ţâri, cerinţelor întăririi sistemului mondial so naţionale şi că nici o formă care duce la încălcarea
tate st operativitate în modul de stabilire a pretu toare. astfel incit fiecare întreprindere să fie orga orienteze pregătirea viitorilor absolvenţi. în aşa fel cialist. acestui principiu nu este şi nu poate fi viabilâ.
rilor. de modificare a lor, corespunzător schimbări nizată si condusă pe baze raţionale cu maximum de îneît aceştia să poală ţine pasul cu exigenţele în Dezvoltarea independentă a fiecărei economii na
continuă schimbare ale economiei naţionale. In ve
lor survenite în procesul de producţie, fără a se lăsa eficientă. derea înfăptuim hoiârîrilor Congresului al IX-lea Pornind de la rolul pe care-1 au aceste legături in ţionale nu duce la izolare ci. dimpotrivă, înflorirea
aceasta la discreţia elementelor slihinice rezultate Esenţială în reuşita acliunii de perfeclionnre a or- al partidului au fost. de asemenea, elaborale măsuri întărirea potenţialului economic al fiecărei ţâri şi fiecărei ţâri libere şi suverane permite extinderea
din jocul liber al pieţei. qanizârii producţiei şi muncii este studierea tuturor privind dezvoltarea invâţâmintuluj de cultură gene al sistemului socialist in ansamblul său. România a continuă a colaborării şi cooperării economice între
dezvoltat şi dezvoltă continuu relaţiile rle colabora
Îmbunătăţirea sistemului de formare a preturilor laturilor procesului de producţie şi in sperial a punc rală. profesional şi tehnic, care vor fi date publici re şi schimburi economice şi tehnico-ştiinţifice cu ţări Eforturile nesiăbite pentru propăşirea materi
trebuie să a si pure, totodată, aplicarea la scara în telor critice existente în organizarea internă a în tăţii. Măsurile preconizate în acest domeniu urmă toate statele socialiste. In acest spirit ţara noastră ală şi spirituală a poporului, pentru înflorirea orîn
tregii economii a unei politici unitare, pe baza di treprinderilor. Ministerele, organele centrale, unită resc trecerea la invâtâmintul general de 10 ani. ex dezvoltă legăturile economice, tehnice şi ştiinţifice duirii socialiste, nu pot fi in nici un caz interpretate
rectivelor partidului şl statului a intereselor generale ţile de producţie trehuie să se oirupe de perfecţionarea tinderea şi diversificarea învâţâmîntului tehnic şi cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Econo ca o poziţie de închistare naţionalistă, ca o ignorare
ale socielătii. Preturile si tarifele. în special pretu organizării producţiei şi muncii nu ca de o orobU .un profesional, care vor duce la pregătirea unui număr mic Reciproc, potrivit prevederilor statutare şi prin a intereselor cauzei generale a socialismului. Dimpo
rile cu amănuntul, pentru produsele şi serviciile de de campanie, ci ca do un proces continuu, determi sporit de cadre calificate pentru economie, ridicarea cipiilor fundamentale ale raporturilor dintre ţările trivă, cu cît fiecare ţară socialistă devine mai pu
bază din economia naţională vor fi stabilite de stat nat de condiţii ohiective de schimbările -are nu loc pe o treaptă mai înaltă a nivelului de cultură al în socialiste. ternica şî înfloritoare, cu cît fiecare partid comu
pe plan central, iar în linele cazuri se va fixa pla permanent în structura si calitatea mijloacelor de tregului popor. Totodată, pe măsura dezvoltării sale economice, nist rezolvă mai bine problemele construcţiei noii
fonul maxim al acestor preturi. In acelaşi timp, sta producţie, în calificarea (oriei de muncă, în evoluţia ţara noastră extinde schimburile multilaterale cu orinduiri, cu atît este mai puternic întregul sistem
tul va stabili prin plan cantităţile obligatorii ce vor nevoitor societăţii ca de o sarcină că-cia trebuie să TOVARĂŞI. alte state avînd orinduiri sociale diferite. In ultimii mondial socialist, este mai trainică solidaritatea fn-
trebui produse şi desfăcute din sortimentele de măr i se ncoixle o atenţie neslâbilâ. zi de zi. ani, relaţiile economice, schimburile comerciale, co ternaţionalistâ, mai vie influenţa socialismului în
furi Ieftine, avînd permanent în vedere satisfacerea Trăsătura caracteristică a revoluţiei tehnlco-stiin- O parte din măsurile îndreptate spre perfecţiona laborarea ştiinţifică şi culturală a României cu ţă lume
intereselor tuturor categoriilor populaţiei consuma tifice contemporane este împletirea to! mii .strînsă a rea conducerii, planificării şi organizării economice rile din vestul Europei, ca şi de pe alte continente, Preocuparea pentru dezvoltarea economică şi so
toare. creşterea continuă a salaTiulut real al celor ce ştiinţei cu producţia, aplicarea rezultatelor cercetării pe care le-am expus aici sînt de pe acum în curs s-au lărgit şi intensificat în interesul tuturor părţi cială a ţârii este, în condiţiile orînduirii socialii,
muncesc din patria noastră. ştiinţifice în industrie agricultură transporturi. în de experimentare într-o sene de întreprinderi, per- lor. al cauzei progresului şi păcii în lume. Tara una din obligaţiile primordiale ale partidului co
toate ramurile economiei in organizarea şi dirija mîţîndu-ne să tragem concluzii cu privire la viabi noastră dezvoltă continuu relaţiile de colaborare munist. Neîndeplinîrea acestei misiuni diminuează
rea producţiei si a proceselor economice. De ncepn litatea lor practică, la modul de integrare a acestora prietenească cu ţările în curs de dezvoltare, sprijină forţa de avangardă a partidului comunist în viaţa
6. Ridicarea eficienţei este necesar să se pună un accent deosebit ne pro în mecanismul economiei naţionale. Aplicarea mă eforturile lor îndreptate spre apărarea independen socială, reduce rolul său de conducător al operei de
movarea progresului tehnic în toate sectoarele acti
vităţii productive, de modcrnizarpn uneltelor de pro surilor preconizate de proiectul dc Directive ale Co ţei naţionale spre dezvoltarea de sine stătătoare pe construire a socialismului, dâunind totodată solida
calea progresului economic şi social. împotriva im
rităţii internaţionale, cauzei colaborării multilate
mitetului Central va continua în anii viitori perfec-
economice— sarcină ducţie şi a proceselor tehnologice, care asigură im ţionîndu-se necontenit în procesul verificării lor perialismului şi neocolonialismului. rale intre statele socialiste De aceea, îmbinînd în
portante economii dc muncă socială.
concrete, astfel incit generalizarea lor în întreaga e
Ţinînri seama de rolul şi importanţa tet mai mare
mod just interesele naţionale cu interesele generale
Avînd in vedere rolul uriaş pe care îl joacă şti conomie să se poată încheia în cursul anului 1970, a cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice in con ale sistemului mondial socialist, partidul nostru
inţa în societatea contemporană, partidul acordă o
centrală in etapa actuală mare atenţie dezvoltării activităţii de cercetare şti şi trecind la noul plan cincinal să putem introduce diţiile adineirii continue a diviziunii internaţionale militează pentru dezvoltarea multilaterală a tării,
a muncii şi ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contem
toate aceste măsuri în întreaga noastră societate
preocupîndu-se în acelaşi timp de lărgirea colabo
inţifică în ţara noastră, progresului ştiinţei româ porane. Comitetul Central al partidului a stabilit în rării internaţionale cu ţările socialiste, spre binele
neşti în pas cu cuceririle ştiinţei mondiale. Crearea cursul acestui an principii care trebuie să stea la
STIMAŢI TOVARĂŞI. Consiliului National a] Cercetării Ştiinţifice — ca baza extinder i colaborării şi cooperării României cu fiecăreia în parte şi al cauzei generale a socialis
mului şi păcii.
Principalul obiectiv pe care îl urmărim prin în vitate de cercetare — elaborarea pentru prima dată 8. Colaborarea şi coope alte târî. In cadrul cooperării economice şi tehnico-
organ de stat însărcinat să coordoneze întreaga acti
făptuirea măsurilor de perfecţionare a conducerii, or ştiinţifice internaţionale, ţara noastră promovează Adîncirea diviziunii muncii în lumea contempo
ganizării şi planificării economice este asigurarea a unui program de perspectivă a cercetării ştiinţi forme cariate, printre care construirea în comun a rană determină creşterea rolului comerţului exterior
condiţiilor pentru creşterea continuă a eficientei ac fice cuprinzînd perioada 1PG6-I070, au creat cadrul unor obiective economice, cooperarea in producţie în viaţa economică a ţării. Dispunînd de resurse ma
tivităţii productive în toate ramurile şi întreprin favorabil unei mai eficiente concentrări a foitelor rarea economică si toh- şi în domeniul desfacerii, conlucrarea tehnico-ştiin- teriale şi financiare crescînde. de un potenţial eco
derile. noastre ştiinţifice spre direcţiile de care depinde i ţifiră în legătură cu teme şi obiective de interes co nomic aflat în plin progres. România întreţine re
In anlt construcliei socialiste ara obţinui succese mersul înainte al economiei şi culturii româneşti. mun şi altele. laţii economice cu peste 100 de ţâri, ia parte activă
de seamă în valorilicarea resurselor materiale $1 de Experienţa acumulată în această perioadă evidenţi nico - ştiinţifică interna In acest spirit România a adresat propuneri de Ia circuitul mondial al valorilor materiale şi spi
muncă ale tării Industria si celelalte ramuri cunosc ază necesitatea continuării măsurilor de perfecţio cooperare statelor socialiste, propuneri care fac o rituale. Dinamismul comerţului nostru exterior este
ritmuri înalte de dezvoltare, an de an activitatea e- nare a formelor organizatorice nle cercetării ştiinţi biectul unor discuţii bilaterale ; în acelaşi timp sînt caracterizat de creşterea de circa G,5 ori, între anii
conoraică se soldează cu realizări tot mai bune, cu fice. a îndrumării şi coordonării activităţii de cerce ţională . în curs tratative cu alte ţâri pentru încheierea unor 1PS0—19G7, a volumului schimburilor comerciale.
însemnate acumulări băneşti Comparînd însă rezul tare. în vederea creşterii contribuţiei oamenilor de înţelegeri dc cooperare în diferite domenii. Mersul Paralel cu creşterea susţinută a volumului, sc îm
tatele noaslre cu realizările cele mai bune pe plan ştiinţă la soluţionarea problemelor tot mai com tratativelor cu diferite ţări pune tot mai pregnant bunătăţeşte structura comerţului nostru exterior,
mondial, constatăm că la noi există Încă importante plexe ale desăvîi şirii construcţiei socialiste. Expresie a cerinţelor obiective ale progresului in evidenţă posibilităţile mari existente în această calitatea mărfurilor româneşti. creşte eficienţa
rămineri în urmă tocmai la asemenea indicatori e Este necesar să înţelegem, tovarăşi, că trebuie pus contemporan, colaborarea şi cooperarea economică, direcţie. îndreptăţeşte preocupările noastre pentru schimburilor economice. In vederea sporirii în con
conomici fundamentali cum sînt productivitatea mun capăt o dată actualei fărimiţări a activităţii de cer tehnico-ştiinţifică şi culturală internaţională au uri dezvoltarea cooperării internaţionale. tinuare a volumului comerţului exterior al ţârii
cii, consumurile de materiale, preţul de cost renta cetare. împărţirii foitelor ştiinţifice la Academie, rol tot mai important în viaţa economică şi socială Colaborarea şi cooperarea internaţională trebuie noastre este necesară desfăşurarea unei activităţi
bilitatea. De aceea asigurînd si în viitor un film la ministere, în învâţâmînt şi să le unim pentru a a tuturor ţărilor Schimburile economice multilate să servească intereselor tuturor părţilor, să contri susţinute pentru cunoaşterea amănunţită a cerin
rapid de creştere a volumului producţiei materialo rezolva mai rapid cerinţele legate de mersul înainte rale. precum şi cooperarea în producţie între ţâri buie la crearea unei mai mari stabilităţi în relaţiile ţelor pieţei externe, pentru odaptarea mai opera
contribuie la o mai bună valorificare a potenţialu
este imperios necesar să ne preocupăm într-o mă al economiei noastre. Noi avem oameni de ştiinţă lui material şi uman al fiecărei naţiuni, la mai buna economice, să permită o accentuare a specializării tivă a producţiei la aceste cerinţe. In acest scop,
sură sporită de eficienta întregii economii Între minunaţi ! Unindu-şi eforturile, ci ar putea solu cunoaştere şi înţelegere reciprocă intre popoare, în producţie şi desfacere, să faciliteze planificarea se prevăd măsuri pentru înlăturarea fenomenelor
prinderile noastre trebuie să producă mai ieltin. să ţiona de cîlevn ori mai iute problemele la care lu servind cauze; păcii şi securităţii inlernaţionale. economică de perspectivă. Un rol deosebit de im de centralism excesiv existente în activitatea de im
fabrice mărfuri de calitate superioară, să obţină be crează în prezent în mod dispersat 3-4 institute sau Pornind de 1b aceste considerente principiale şi portant îl au în această direcţie acordurile econo port şi export, trecerea unei mari părţi din activi
neficii crescînde; numai astfel vom reuşi ca marele cercetători izolaţi. Lucrăm într-o economie socia aplicînd cu consecvenţă o politică de dez.voltare mice de lungâ durată. Ţara noastră are asemenea a tăţile de comerţ exterior în atribuţiile ministerelor,
elort de construclie pe care l-am depus pină acum listă şi vorbim mult despre aceasta, de aceea. In complexă şi in ritmuri susţinute a economiei na corduri cu ţâri socialiste şi cu un şir de alte ţâri. centralelor industriale şi ale unor întreprinderi, sta
şi pe care îl continuam, sâ dea roade tot mai mari. tr-adevăr, şi aici trebuie să realizăm o conducere ţionale, de sporire a eficienţei în toate domeniile ele constituind o temelie trainică pentru dezvolta bilirea unor legături directe, mai operative, între
în interesul societăţii, al hunăsiării poporuiui planificată si conştientă. Fiind vorba dc ştiinlâ, cu producţiei materiale, partidul şi guvernul acordă n rea reciproc avantajoasă. în perspectivă, a schim unităţile economice şi clienţii străini.
Concepţia după care una din laturile superiorită atît mai mult aici trebuie să acţioneze şi conştiinţa atenţie deosebită cooperării economice, tehnico-şti- burilor comerciale. Conducerea partidului şi statu Ministerului Comerţului Exterior îi revine sarcina
lui consideră necesar ca şi în viitor organele noastre
ţii economiei socialiste ar fi faptul că aceasta îşi şi planificarea. iiRifice şi culturale cu toate ţările, fructificării a economice să acorde atenţie extinderii practicii a- să îmbunătăţească coordonarea unitară a schimbu
Este necesară unii ea eforturilor tuturor instîtuteloi
poate permite să finanţeze timp îndelungat producţii de cercetare — a laboratoarelor uzinale, a institute vantajelor participării active a României Ia divi corclurilor de lungă durată cu alte ţări. Ele trebuie rilor şi legăturilor economice ale României cu alte
nerentabile contravine in mod flagrant cerinţelor riez- lor departamentale şi din cadrul centralelor- in ziunea internaţiogalâ a muncii să studieze cu spirit de răspundere toate posibilită ţări, sâ se ocupe cu mai multă competenţă de pro
‘ vojtării noii orinduiri. eşte expresia unei viziuni e dustriale, ale Academiei Republicii Socialiste Româ Construcţia noii orinduiri se-desfăşoară în condi ţile. existente penleu-asigurarea respectării cu rigu blemele majore ale activităţii de comerţ exterior,
conomice rudimentare. încălcarea principiilor renta nia şi din invăţârmnlul superior, a tuturor forţelor ţiile favorabile ale existenţei sistemului mondial so rozitate a angajamentelor reciproce pe care şi le a cum sînt: orientarea geografică a schimburilor!
bilităţii nu poate să nu se răsfrîngă mai devreme sau cialist. ale colaborării şi întrajutorării tovărăşeşti sumă părţile în cadrul acestor acorduri. Acest lucru structura exportului, realizareo balanţei de plăţi ex
mai tîrziu. în mod negativ, asupro eficientei econo ştiinţifice, in vederea rezolvării problemelor dintre statele acestui sistem, care exercilâ o influ este cu atît mai necesar, cu cit in practică, uneori, terne, cooperarea economică, procurarea mijloacelor
miei naţionale în ansamblu, asupra dezvoltării gene maiore legale de progresul tehnic în economie, de entă pozitivă asupra mersului înainte al fiecărei ţâri prevederile acordurilor de lungâ durată nu sînt în de plăţi şi altele. Ministerul Comerţului Exterior
creşterea potenţialului noslru material, de satisfa
rale a societăţii In orînduirea socialistă rentabilita cerea cerinţelor mersului înaintea! României pe ca socialiste. Superioritatea colaborării dintre statele tru lotui respectate, ceea ce diminuează importanţa trebuie să asigure controlul respectării legilor pri
tea nu mai este o chestiune privată n dileritelor în lea socialismului socialiste constă în faptul că ea permite înflorirea acestor acorduri şi aduce daune unuia cit şi altuia vind importul şi exportul în toate unităţile econo
treprinderi, ci o problemă fundamentală a întregii îmbunătăţirea muncii ştiinţifice impune perfec tuturor ţârilor, indiferent de stadiul dezvoltării jor dintre parteneri. Revizuirea anuală a acordurilor şi mice, aplicarea consecventa in comerţul exterior
societăţi Orice activitate economică trebuie să co ţionarea organizării reţelei unităţilor de cercetare şl economice. îmbină interesele fiecărei ţâri in parte cu mai ales renunţarea de către o parte sau alta la u a politicii partidului şl guvernului.
respundă unor cerinţe concrete ale societăţii, să răs a sistemului rle finanţare a acestei activităţi, lega interesele generale ale sistemului socialist mondial nele angajamente au influenţe negative asupra co Pe măsura creşterii potenţialului material şi spi
pundă unor nevoi reale ale vieţii materiale şi spi rea ei mai strînsă de nevoile producţiei, ale întregii laborării şi cooperării economice, impietează asiipra ritual a! ţârii, a dezvoltării multilaterale a
rituale n oamenilor asigurînd în acelaşi timp creş vieţi economice şi sociale. Intemeindu-se pe unitatea ţelurilor fundamentale, planificării economice în perspectivă. Este de înţeles economiei naţionale, se creează condiţii tot mai bune
terea continuă a avuţiei naţionale sporirea venitu pe comunitatea orînduirii sociale, pe idealul comun că in asemenea cazuri este pusă sub semnul între pentru lărgirea şi intensificarea colaborării şi coo
lui naţional al socialismului, comunismului şi păcii, legăturile bării însăşi valabilitatea acordurilor de lungâ du perării economice şi tehnico-ştiinţifice a României
Viata, experienţa economică mondială, arolâ că în de cooperare şî colaborare economică şi tehnico-şti- rată şi. mai ales. se creează impresia că respectarea eu ţările socialiste frăţeşti, cu toate statele lumii,
ridicarea eficientei un rol primordial îl ore rotatla 1. Promovarea inţificâ frăţească între ţările socialiste prezintă o lor este în funcţie de momente conjuncturale. Este in Interesul mersului înainte al poporului român, al
cît mai rapidă a mijloacelor materiale şi băneşti, rea necesar ca în practica relaţiilor dintre state, existen progresului general a! societăţii, spre folosul cauzei
lizarea cu viteză sporită a ciclului bnni-martfl-banl mare importanţă pe plan internaţional. Relaţiile rle ţa deosebirilor de păreri într-o problemă sau alta păcii, prieteniei şi încrederii între popoare.
Intensificarea rulajului fondurilor, accelerarea inclu
derii tuturor mijloacelor în circuitul economic vor şi pregătirea cadrelor
asigura fără îndoială n folosire mult mai bună n po
tenţialului productiv a! tării, vor îmbunătăţi substan IV. Creşterea venitului
ţial indicatorii calitativi aî economiei. In perioada construcţiei socialiste, datorită unei
In mod deosebit trebuie să ne preocupe lichidarea ample şi perseverente activităţi desfăşurate de parti
neajunsurilor ce se raanlfeslfi în domeniul investi dul şi statul nostru, a fost format un mare număr
de cadre destoinice de conducere economică din rîn-
ţiilor. Durata mare a lucrărilor de construcţii qene- durile clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii,
reoză importante pierderi pentru economie Sustrage din rinclul oamenilor muncii de toate naţionalităţile. şs ridicarea nivelului
pe o perioadă îndelungată fonduri considerabile din Pe măsura dezvoltării economiei şi culturii, a îna de frai
circuitul economic, are urmări negative asupra re intării ţârii noastre pe calea progresului, rolul ca
cuperării investiţiilor, asupra eficientei reproducţiei drelor capătă o importanţă sporită în întreaga viaţă
lărgite. Este necesar, de aceea, ca pe viitor să con socială. Marile cuceriri ale civilizaţiei moderne, des STIMAŢI TOVARĂŞI, mod pozitiv asupra nivelului de viaţă ol celor ce
centrăm mijloacele materiale tlnnncinre si forţa de coperirile ştiinţifice, perfecţionarea tehnicii sînt ro încă de la înfiinţarea sa. partidul şi-a consacrat muncesc. Procesul industrializării ţârii, creşterea imperativ vital, de prim ordin. Aceasta este condi
muncă asupra unul număr mai reslrîns de obiective dul minţii şi mîinilor omului — creatorul tuturor energia şi puterea de lupta făuririi unei societăţi productivităţii muncii sociale au determinat modi ţia hotâritoare de care depinde posibilitatea de a
pentru a asigura mai bine folosirea acestui potenţial bunurilor, al tuturor valorilor materiale şi spirituale eliberate de exploatare şî asuprire, împlinirii aspi ficări calitative în structura venilului naţional. as!- ţine nasul cu competiţia ce se desfăşoară pe plan
si pentru scurtarea termenelor de dare în funcţiune ale societăţii. Însemnatele sarcini pe care partidul raţiilor de veacuri ale maselor spre o viată mai gurînd satisfacerea Sn condiţiuni tot mai bune a ne mondial în domeniul dezvoltării economice şi so
a noilor capacităţi de producţie. voilor crescînde ale economiei şi ale populaţiei. ciale, de a asigura ridicarea gradului de civilizaţie
le pune azi în faţa poporului, perfecţionarea con bună. liberă şl demnă, spre afirmarea şî dezvolta al societăţii, satisfacerea în tot maî bune condiţii
Se impune, de asemenea, ca ministerele, centralele ducerii şi planificării economiei, dezvoltarea cerce rea nestînjenitâ a talentelor şi aptitudinilor fiecărui Cu toate rezultatele pozitive obţinute, nivelul ab a nevoilor materiale şi spirituale ale maselor, con
şi întreprinderile, toate unităţile productive să te tării ştiinţifice şi aplicarea rapidă a rezultatelor sale. om al muncii. Continua îmbunătăţire a condiţiilor solut aj venitului naţional , pe locuitor continuă să struirea socialismului şî comunismului.
măsuri pentru mai buna folosire a utilajelor, pentru organizarea superioară a producţiei şi a muncii, de viaţă materială şi spirituală ale poporului repre fie încă la noi inferior celui din ţările dezvoltate
extinderea mecanizării si automatizării proceselor creşterea eficienţei economice in toate ramurile nu zintă scopul suprem al întregii activităţi politice şi din punct de vedere economic ; mai avem de lichi Concepţiile eonsumalorisle, nesocotirea rolului ho-
tehnologice, pentru lichidarea irosirii timpului tip lu se pol înfăptui fără munca entuziastă a tuturor ce organizatorice pe care a desfâşurat-o partidul nostru dat un0 decalaj important pentru a ajunge din urmâ tăritor al acumulărilor în dezvoltarea socială, contra
cru şi a întreruperilor Sn procesul de producţie, pen tăţenilor patriei. De aceea, activitatea de recrutare, de la eliberarea ţării, sensul major al planurilor de ţările avansate, pentru a asigura un grad înalt de vin intereselor progresului neîntrerupt al orînduirii
tru creşterea gradului de calificare $î utilizare a for promovare şi calificare a cadrelor pentru toate sec edificare economică şi socială pe care le-am ela civilizaţie materială şi spirituală poporului român. noastre socialiste. Diminuarea acumulărilor nu ar
ţei de muncă pentru perfecţionarea organizării pro toarele vieţi' sociale este una din îndatoririle de borat. al programului stabilit de Congresul al IX- Tocmai de aceea, Congresul al IX-lea al Partidului face decit sâ îngusteze baza reproducţiei lărgite, ar
ducţiei şi a muncii în vederea ridicării continue a prim ordin ale partidului şi statului, ale întregii so lea. Comunist Român a hotârit continuarea eforturilor avea serioase consecinţe negative asupra dezvoltării
productivităţii muncii sociale. cietăţi. In stadiul de dezvoltare in care ne găsim, Prosperitatea întregii societăţi, gradul de satisfa pentru dezvoltarea multilaterală a economiei ţârii, economice a ţării, ar determina încetinirea dinamicii
Una din sarcinile actuale de cea mai mare însem mersul înainte depinde in mod hotârîtor şî nemijlo cere a cerinţelor materiale şi spirituale ale celor ce pentru punerea în valoare la un nivel superior a re venitului naţional. In cele din urmă aceasta s-ar
nătate a organelor de partid şi de slal, a unităţilor e cit de calitatea şi competenta oamenilor, de capaci muncesc depind in mod direct de mărimea venitului surselor de care dispune poporul nostru în toate do râsfrînge asupra consumului care, din cauza lipsei
conomice, a tuturor oamenilor muncii este îmbunătă tatea lor de a slăpîni mijloacele de producţie mereu naţional Partidul Comunist Român a arătat clasei meniile, în scopul progresului general al societăţii, de resurse economice, ar spori din ce în ce mai lent
ţirea continuă a calităţii produselor, condiţie esen mai perfecţionate, de priceperea de a administra muncitoare. întregului popor că sporirea continuă al ridicării nivelului de viaţă al celor ce muncesc. şi apoi ar stagna. In condiţiile dezvoltării contem
ţială pentru satisfacerea ccrinlplor oconomiet naţio bogâ(iile ţârii, avuţia naţională, de receptivitatea la a venitului naţional nu se poate realiza fără im Problema fundamentală de care depinde realiza porane a foiţelor de producţie, neglijare** acumu
nale, ale producţiei şi consumului, pentru ridicarea Lot ce e nou şi înaintat, de puterea de a ţine pasul portante eforturi materiale din partea societăţii, rea acestei politici de propăşire economică a ţârii lării, a creşterii avuţiei naţionale, ar plasa Româ
nivelului de trai al populaţiei, precum şi pentru dez cu progresul mondial. fără alocarea unei însemnate pârii din valoarea nou şi de prosperitote a maselor o constituie stabilirea nia la periferia progresului economic şi tehnico-
voltarea comerţului nostru exterior, intensificarea par Este cunoscut faptul că intr-n seric de sectoare creată pentru lărgirea producţiei. Aceasta este sin justă a proporţiilor intre fondul de acumulare şi cel ştiinţific
ticipării României la diviziunea internaţională a principale ale economiei naţionale se resim gura cale pentru dezvoltarea economică a ţârii, pen de consum. îmbinarea armonioasă a ţelurilor ime Politica de atocare a unei părţi însemnate din
muncii. te lipsa de forţă de muncă, de cadre cali tru clădirea unei temelii trainice a ridicării nive diate şi de perspectivă ale societăţii. venitul naţional pentru reproducţia lărgită cores
Principala condiţie a valorificării cu maximum de ficate. Aceasta se daloreşle, desigur, în primul rînd. lului de trai al celor ce muncesc. întreaga istorie a umanităţii demonstrează în mod punde atît intereselor generaţiilor prezente cît şi
randament a potenţialului nostru teh'nico-econo uic procesului vertiginos de dezvoltare a tuturor ramu Este ştiut că acumularea capitalului şî dezvolta incontestabil că asigurarea unui adevărat progres celor viitoare. Cinstim cu recunoştinţă pe înain
este promovarea pe scară largă în toate ramurile e- rilor economice, precum şj insuficientei preocupări rea economică a ţărilor capitaliste avansate s-au ba economic şi social este de neconceput fără realiza taşii care, în pofida condiţiilor vitrege social-poli-
conoraiei a cuceririlor ştiinleî moderne a conducerii manifestate în trecut în unele domenii pentru pre zat atît pe exploatarea propriului popor cit şi pe rea unor acumulări sistematice în scopul lărgirii tice în care au trăit, au luptat pentru eliberarea na
economice perfecţionarea continuă a organizării pro gătirea cadrelor necesare. In acelaşi timp, o cauză Jefuirea resurselor naturale şi umane, a rezultatelor continue a proporţiilor producţiei. Realizarea unui ţională şi socială, au asigurat, cu preţul a nenumă
ducţiei şi a muncii. Acţiunea iniliâtă de partid în importantă a acestei stări de lucruri rezidă în modul muncii altor popoare. Progresul obţinut în creşte ritm susţinut al investiţiilor constituie,un imperativ rate jertfe şi sacrificii, păstrarea fiinţei naţionale a
cursul acestui an pentru perfecţionarea organizării defectuos de repartizare a cadrelor, în distribuirea rea forţelor de producţie, în sporirea potenţialului esenţial mai ales în epoca contemporană, caracte poporului, progresul neîncetat al ţării. In fruntea po
producţiei si a muncii a determinat o puternică e insuficient de echilibrată a acestora între sectoarele economic al puterilor imperialiste a fost plătit cu rizată prin nevoia înlocuirii şi modernizării rapide porului. în lupta pentru progres s-au aflat forţele
fervescenţă în toate întreprinderile industriale, o de bază ale economici şi cele auxiliare, intre sfera sudoarea aproape a tuturor popoarelor lumii, prin înaintate ale societăţii care. militind pentru îmbu
preocupare sporită pentru îmbunătăţirea stilului de producţiei şi cea a muncii administrative. Este ne tre care şi a poporului român, cu preţul unor sufe a mijloacelor fixe, prin introducerea în producţie nătăţirea vieţii celor mulţi, pentru înfăptuirea aspi
a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii. In acelaşi (imp tre
conducere economică, a scos în evidentă o serie de cesar ca in viitor, paralel cu măsurile pentru cali rinţe incalculabile din partea a milioane şî mili buie subliniat că în condiţiile dezvoltării furtunoase raţiilor de mai bine ale vremii lor, se simţeau pă
rezerve existente in toate compartimentele activită ficarea cadrelor cerute dc desâvîrşirea construcţiei oane de oameni de pe toate continentele. a forţelor de producţie, ale progresului tehnico- trunşi de un înalt spirit de răspundere pentru vii
ţii întreprinderilor Astlel. nu reieşit importante po socialiste, să se asigure cu prioritate nevoile de ca In opoziţie cu practicile ce au dominat lumea ca torul patriei, îşi închinau viaţa idealului măreţ al
sibilităţi pentru îmbunătăţirea gradului dc utilizare dre ale principalelor sectoare de producţie a bunu pitalistă, orînduirea socialistă proclamă principiu! ştitnţific, acumulările se materializează din ce în ce fericirii poporului, a generaţiilor viitoare. Asigurarea
intensivă a capacităţilor, eliminarea locurilor înguste, rilor materiale ale societăţii, ate muncii de proiec potrivit căruia nici un popor nu trăieşte pe seama moi rapid în creşterea volumului de bunuri mate desfăşurării cu succes a procesului de industrializare,
alcătuirea mai judicioasă a (luxurilor de fabricaţie tare şi cercetare ştiinţifică, precum şi ale altor com altuia, nici o ţară nu se dezvoltă prin însuşirea ro riale, în îmbunătăţirea standardului de viaţă al so modernizarea agriculturii şi a celorlalte ramuri econo
partimente de care depinde creşterea avuţiei naţio
cietăţii.
perfecţionarea programării producţiei, raţional1 nren nale, progresul rapid al patriei noastre. dului muncii popoarelor dîn alte ţări. Succesele oh mice, înfăptuirea progresului multilateral al socie
transportului intern, organizarea maî bună a locului ţinute de fiecare popor pe calea propăşirii econo Este deosebit de semnificativ faptul că ţările dez tăţii. reprezintă pentru noî, pentru fiecare cetăţean
de muncă A rezultat, de asemenea, necesitatea unei Folosirea cu maximum de randament a noilor mice depind în mod hotârîtor de munca sa proprie, voltate ale lumii realizează în prezent o rată înaltă
preocupări sporite pentru utilizarea eficientă 'a tim instalaţii şi maşini cu care sînt dotate întreprinde de modul în care reuşeşte să valorifice resursele ma a acumulării In 1966. ponderea acumulării în ve al patriei, o înaltă obligaţie faţă de destinele Româ
pului de lucru, prin întărirea disciplinei şi delimitarea rile, perfecţionarea procedeelor tehnologice moder teriale şî umane ale ţării. Construirea societăţii so nitul naţional a reprezentat circa 26 la sută în niei socialiste Muncind cu elan. înătţînd an de an
mai precisă a sarcinilor şi atribuţiilor tuturor salaria ne. folosirea noilor surse de energie, impun un înaJt cialiste este de neconceput fără mobilizarea la ma U.R S.S. şi peste 20 la sută în Republica Democrata tara. ne îndeplinim o datorie sacră fală de înaintaşi,
ţilor prin normarea ştiinţifică n muncii. nivel de pregătire a forţei de muncă clin industrie, ximum a tuturor energiilor şi resurselor poporului Germană. Ponderea investiţiilor în produsul interf faţă de generaţiile prezente, cît şi faţă de viitorime,
faţă de ziua de mîîne a patriei noastre — comuni.?-,
In cursul acestui an. o dala cu efectuarea unor o temeinică pregătire de specialitate a tuturor ca din ţara respectivă. Experienţa ţârii noastre arată brut a fost în 1965 de 17 la sută în Statele Unît? myl.
drelor caic lucrează în economie. Schimbarea con
ale Americii. lfl la sută în Anglia, 22 la sută în Fran
temeinice analize si studii în voderea dezvăluirii re ţinutului calitativ al muncii, ca urmare a mecani că factorul determinant al tuturor progreselor eco ta, 19 la sută în Italia. 27 la sută în Republica Fe
zervelor interne ale întreprinderilor industriale, au zării, automatizării si chimizării producţiei, solicită nomice si sociale ale României, al victoriilor obţi derală a Germaniei şi peste 30 la sută în Japonia. Politica dezvoltării acumulărilor pentru asigura
fost adoptate Sl măsuri pentru punerea lor în vn- tuturor lucrătorilor ample cunoştinţe din cele mai nute pe calea socialismului l-au constituit eforturile In ce priveşte ţările în curs de dezvoltare, alo rea reproducţiei socialiste lărgite in rifm susţinut
loarc. Aplicarea acestor măsuri a contribuit la de diferite domenii nle ştiinţei Economia naţională cere patriotice alo oamenilor muncii de la oraşe si sate : are repercusiuni directe asupra vieţii prezente a po
păşirea simţitoare a sarcinilor planificate pe nesl an tot mai mulţi tehnicieni şi ingineri cu vaste cunoş s-a dovedit încă o dată că edificarea noii orinduiri carea unor importante părţi din venitut naţional porului nostru, exercită efecte deosebit de pozitive
ta producţia globală producllvitntea munci, beneficii tinţe rle specialitate, la curent cu evoluţia tehnicii este rodul muncii maselor populare, al creaţiei con oentru acumulare constituie o necesitate obiectivă asupra existenţei tuturor categoriilor de oameni ai
Sînt în curs de elaborare propuneri pentru valo mondiale, bine pregătiţi în problemele organizării ştiente a întregului popor, al eforturilor făcute do a asigurării progresului economic rapid. Fără aceas muncii, reprezintă sursa măsurilor succesive luate
riflcarea acestor rezerve, ceea ce va duce la o creş ştiinţifice a producţiei şî a muncii întreaga naţiune pentru punerea în valoare a resur ta. nu e de conceput reducerea râmîneri! în urmă de partid şi de stat pentru creşterea veniturilor sa- ,
tere substanţială a prevederilor planului cincinal selor materiale şi umane ale patriei. faţă de ţările dezvoltate, ridicarea bunăstării po larîaţilor. Dezvoltarea continuă a forţelor de produc
pentru următorii 3 nnî. Aş dori să remarc şi în fain Societatea noastră cere cadre de conducere cu porului. ţie angajează permanent noi şi noî contingente de
Conferinţei Naţionale, deşi am subliniat.şi in plenară înalte cunoştinţe de specialitate şi politice, devotate înfăptuirea consecventă a politicii de dezvoltare Pentru ţara noastră, care are de recuperat un im oameni în diferite sectoare ale economici naţionale,
fără margini cauzei socialismului si comunismului
munca bună depusă în această direcţie de Minis Munca depusă de peste 20 de ani pentru formarea a forţelor de producţie, de sporire a poitenţialutui portant decalaj faţă de alte state. înfăptuirea con
secventă a unui amplu program de investiţii, men
terul Industriei Uşnare. care a propus un plan su economic al tării a determinat creşterea continuă ţinerea unei rate înalte a acumulării constituie un (Continuare in pag. a 5-a)
plimentar de producţie de circa 11 miliarde lei. Sin cadrelor se simte din plin in toate sferele de acti a venitului şi a avuţiei naţionale, s-a râsfrint în
/