Page 29 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 29
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂI
A N U L X I X . N a m i VTVF-BI H n F C F M n i W 10f,7 4 pagini 25 do bani
LUCRĂRILE CONFEtil^TLI NAŢIONALE
A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN şi Gheorghe Borcieanu, de la O.S.M.-2 din C.S. Hunedoara fac această Foto : I. TEREK cu
r regali rea unei şarje începe inloldeauna cii ajustarea cuptorului. Topitorii Ion Ion
operaţiune
mulţi pricepere.
Documentele Conferinţei Naţionale a P. C . R.
Joi, In cea de-a doua zl a societatea noastră, şi să se Elisabeta Moszorjak, munci sif Banc, membru supleant România, Ion Circel, prim-
lucrărilor Conferinţei Naţio prezinte in acest sens propu toare la Fabrica de încălţă ai Comitetului Executiv al secretar al Comitetului regio
nale a Partidului Comunist neri corespunzătoare Marii minte „Crişul" din Oradea, C.C. al P.C.R., vicepreşedin nal Banat al P.C.R., Ştefan
M.arii Imbold spre noi succese in
Român au continuat dezba Adunări Naţionale. Mihai Drăgănescu, membru te al Consiliului de Miniştri, Voitec, membru al Comite
terile la Raportul pre Propunerea a fost primită al Biroului Executiv al Con Gheorghe Cocoş, directorul tului Executiv al C. C. al
zentat de tovarăşul Nicolae cu însufleţire de participan siliului Naţional al Cercetării Grupului de şantiere pentru P.C.R., preşedintele
Ceauşescu. ţii la Conferinţă. Întreaga a- Ştiinţifice, Janos Fazekas, construcţia Hidrocentralei de Adunări Naţionale, Elena
Şedinţa de dimineaţă a slstenţă, in picioare, a aplau membru al Comitetului Exe pe Lotru, Gheorghe Rădulcs- Taşnadi, preşedinta Comite
tului executiv al
Sfatului
fost condusă de tovarăşul Ion dat îndelung. cutiv al C.C. al P.C.R., vice cu, membru al Comitetului popular al comunei Sanislău, activitatea economică
Gheorghe Maurer. In oontinuarea discuţiilor preşedinte al Consiliului de Executiv al C.C. al P.C.R., vi raionul Cărei, regiunea Ma
cepreşedinte al Consiliului de
Miniştri.
Primit cu aplauze, a luat au luat cuvintul tovarăşii După o pauză, lucrările Miniştri. ramureş, Gheorghe Stoica,
cuvlntul tovarăşul Chivu Gheorghe Necwla, prim-secre- Conferinţei au continuat pre membru supleant al Comi
Stoica, membru al Comitetu tar al Comitetului regional zidate de tovarăşul Ilie Ver- Dupa-amiază, la reluarea tetului Executiv al C.C. al Miile de oameni ai muncii Ghioancă, Ioan Popcscu şi toţi şi semicocs realizate în acest®
lui Executiv, al Prezidiului Bucureşti al P.C.R., Nicolae deţ. lucrărilor Conferinţei, şedin P.C.R., Constantin Dăscăles- din regiunea Hunedoara, ca de ceilalţi din abatajele minei zile în plus. furnaliştii, turnă
Permanent al C.C. al P.C.R, Agachi, director general al Primit cu aplauze, a luat ţa a fost condusă de toiuiră- cu, prim-secretar al Comite altfel întregul nostru popor, Lupeni, au reuşit să trimită torii şi semicocsarii au reuşit
şul Paul Niculescu-Mizil.
preşedintele Consiliului de Combinatului sideturgie Hu tului regional Galaţi al au aşteptat cu deosebit interes la zi cea de-a CO.000-a tonă să raporteze că şi-au îndeplinit
Stat. nedoara, Manea Mănescu, cuvintul tovarăşul Emil Bod- Primit cu aplauze, a luat P.C.R., Vasile Vilcu, membru lucrările Conferinţei Naţionale de cărbune peste plan. Un suc cu mult înainte de termen an
naraş, membru al Comitetu
In cuvlntul său, tovarăşul membru supleant al Comite lui Executiv, al Prezidiului cuvlntul tovarăşul Gheorghe al Comitetului Executiv al a Partidului Comunist Român ces care se înscrie cu litere gajamentele anuale.
Chivu Stoica a făcut propu tului Executiv, secretar al Permanent al C.C. al P.C.R., Apostol, membru al Comite C.C. al PC.R., preşedintele In dimineaţa zilei de 6 decem mari în agenda întrecerii so Tn aceste zile, cînd la Bucu
nerea ca funcţia de preşedin C.C. al P.C.R., Carol Gollner, prim-vicepreşedintc al Consi tului Executiv, al Prezidiului Uniunii Naţionale a Coope brie, cînd tovarăşul ' Nicolae cialiste. reşli se dezbat probleme de
te al Consiliului de Stat să cercetător ştiinţific din Sibiu, liului de Miniştri Permanent al C.C. al P.C.R, rativelor Agricole de Pro Ceauşescu, secretarul general La Uricani, Ştefan Nagv, importanţă deosebită pentru
fie îndeplinită in . viitor de Au vorbit apoi tovarăşii: prim-vicepreşedinte al Con ducţie, Hajdu Gyozo, scriitor, al Comitetului Central a pre Gheorghe Mischie, Vasile Ma- viaţa întregului nostru popor,
secretarul general al Comite Constantin Drăgan, membru Vaslle Potop, prim-secretar redactor-şef adjunct al re zentat Raportul cu privire la nolache au avut grijă ca în a la Cugir, Teliuc. Barza, Deva,
tului Central al partidului, al Comitetului Executiv al al Comitetului regional Su siliului de Miniştri. vistei „Igaz Szou măsurile de perfecţionare a bataje randamentele să se si la Zlatna. în fabricile din
potrivit rolului de forţă po C.C. al P.C.R., preşedintele Au vorbit apoi Miron Ni- conducerii şi planificării eco tueze la înălţimea celor peste Sebeş, graficele întrecerii so
ceava al P.C.R., Ion Tudor, nomiei naţionale şi la îmbuna
litică conducătoare de stat Consiliului Central al Uniu secretar al Comitetului re colescu, preşedintele Acade tâţirea' organizării administra- 6,5 tone cărbune pe post. Mii cialiste urcă mereu. La sfîrşi-
pe care il exercită P.C.R. fn. nii Generale a Sindicatelor, gional Dobrogea al P C.R., Io- miei Republicii Socialiste (Continuare (o pag. a 2-a) tiv-teritoriale a României, la lor de tone de oţel, produse tul fiecărei zile ele marchează
in afara sarcinilor de plan.
noi tone de produse miniere,
Hunedoara, Petroşani, Brad, Avram Opriş. Maftei Retegan, zeci de bucăţi de piese, alte şi
Alba lulia, Cugir. In fiecare Cornel Ardeleanu, Florea Jur- alte produse peste prevede
localitate, în casele oamenilor, ca, Dumitru Brînzei şi ceilalţi rile sarcinilor de plan. Sint
pe străzi, în sălile de cultură, prometei ai focului, le-au a- cele mai vii mărturii ale bucu
Cuvîntarr^a tovarăşului micile ecrane, aparatele de ra dâugat altele şi altele. AceeaşJ riei fără margini, expresia ho-
dio şi megafoanele au grupat
lărîriî şi încrederii nestrămu
însufleţire şi entuziasm te în-
pe toti acei care nu se aflau
angrenaţi în procesul de pro* tîmpinâ în secţiile Uzinei „Vic tate în politica înţeleaptă a
partidului, în viitorul lumin09
duoţie. Pe feţele lor se vedea toria" Câlan. Cu sulele de to
întipărită bucuria şi încrede ne de fontă, produse turnate al patriei noastre socialiste.
rea neţărmurite în jusleţea noi
Ion Gheorghe Maurer forum al comuniştilor le sta
lor măsuri pe care înaltul
bileşte. în vederea ridicării pe
o treaptă superioară a întregii
activităţi economice şi social- .Mesaje ale
to v a rAş i, delate potriyU...nevoitor şi noi în sfera hotârîtoare — produc producţie proprii acestei socie pitalist de a înfâptu5 planifî- culturale. ţ
Dezbatem in Conferinţa lor condiţii, ele exercită o in ţia materia-lă. Ştiinţa, care din tăţi potenţează elementele noi, .cârear . ‘ ' O dat|,.ci2 ei,.pe plaţfoiytiele
Naţională documente de imen fluenţă favorabilă asupra “pro totdeauna a ăfut o finalitate dinamice, care* ftâTriirid lh ' ca fn’ Societbt'ea socialistă, îrt'~ furnalelor si cuptoarelor Mar
să însemnătate pentru dezvol ceselor economice, stimulează practică, aceea de a dezlega drul forţelor de producţie, care economia naţională este tin, în adîncurîle minelor, în
halele uzinelor, cu gîndul la
tarea României socialiste. Aşa evoluţia lor continuă in sens tainele naturii, de a da posîbi- deschizîndu-le cimp liber de unitară, întemeiată pe pro cei care-i reprezintă pentru a mednieiei
cum pe bună dreptate s-a sub pozitiv, determină avinlul şi .litate oamenilor să supună şi manifestare. prietatea socială asupra mij
liniat aici, ele sînt menite să mai puternic al întregii vieţi să stâpîneascâ forţeJe-i oarbe Se înţelege că funcţionarea loacelor de producţie, în care da glas voinţei şi simţâmintelor
aducă noi şi importante per economice şi sociale. Iată de in folosul lor, a ajuns astăzi normală a unui organism atit nu mai există antagonisme de lor, siderurgiştii, minerii, con In timp ce la Bucureşti au re munceşte la extinderea In
fecţionări întregului edificiu ce sesizarea la timp a cerinţe o componentă nemijlocită, ex de complicat cum este cel al clasă, coordonarea planificată structorii de maşin», muncito început să se desfăşoare lu stalaţiilor de la laminorul de
social, să pună mai viguros şi lor vieţii capătă o importanţă trem de importantă, a forţelor societăţii moderne reclamă a tuturor laturilor vieţii so- rii de pe şantiere şi-au înze crările Conferinţei Naţionale 650 mm, a asamblat intr-un
plenar în mişcare resursele majoră, constituind punctul de de producţie. Este simptomatic sincronizarea diferitelor lui la cial-economice este nu numai cit eforturile In încleştarea cu a P.C.R., la Comitetul de schimb 5 stîlpi metailici (in
de care dispunem, forţele mo plecare în luarea măsurilor faptul că nu există în lumea turi şi elemente. întregul me imperios necesară, dar şi pe straturile de cărbune, ortacii partid de la Întreprinderea greutate de 8—10 - tone fie
trice care acţionează în socie care se impun. De altfel, ex contemporană o producţie de canism social trebuie să de deplin posibilă. Nici nu ar fi lui Petre Constantin, Sabin de construcţii siderurgice care), faţă de 3 cîţi se pre
tatea noastră. Măsurile pre perienţa istorică oferă nenu o valoare atît de mare şi atit vină foarte suplu, capabil să de conceput dezvoltarea so Hunedoara au sosit numeroa văd în grafic.
conizate se înscriu pe linia mărate mărturii că ori de cîte de mult solicitată, atît de cuprindă şi să armonizeze fe cialismului fără planificare, se mesaje de pe şantiere. întreprinderea mai are nu
permanentelor preocupări ale ori problemele noi îşi găsesc scump comercializată, ca pro nomenele de o mare diversi fără concentrarea şi dirijarea Transmise telefonic sau scri meroase alte şantiere. De pe
partidului de îmbunătăţire o rezolvare promptă şi ştiin ducţia de Idei telmico-şli- tate care au loc în sfera pro unitară a resurselor şi efor se, acestea exprimă vrednicia cel electrotehnic, care lucrea
a formelor şi metodelor folo ţific fundamentată, rezultatele inţifice. Sub influenţa di ducţiei, ca şi în alie sectoare. turilor oamenilor muncii pe constructorilor, ataşamentul ză în prezent la modernizarea
site în toate domeniile vieţii pozitive nu înlîrzie să se ara rectă a pătrunderii ma De aceea, asistăm la creşterea făgaşul care duce la atinge lor total faţă de politica laminorului de 800 mm,
sociale, în scopul înaintării cu te, tot astfel cum necunoaşte sive a ştiinţei şi pe fondul din ce în ce mai accentuată a rea telului suprem — făurirea partidului, de ridicare a ni- s-a transmis comitetului dc I
ucces pe calea desăvirşirii rea sau desconsidnarea lor, unei accentuate ooncentrâri şi rolului factorului politic în belşugului de bunuri, satisfa 1valului producţiei şi de îm partid că prin munca entu
construcţiei socialiste. Ne adoptarea de soluţii arbitrare, socializări a producţiei, se pe conducerea vieţii economice. cerea la un nivel din ce în ce bunătăţire continuă a condi ziastă a comuniştilor Aure-
aflăm, prin urmare, coor fără o bază realistă, determină trec mutaţii rapide în tehnică Şi în ţările capitaliste, racor mai ridicat a nevoilor mate ţiilor de muncă şi viaţă a ce lian Oprea, inginer, Ioan
donatele procesului normal, efecte nedorite. şi tehnologie. în sortimentul dările cerute în mod obiectiv riale şi culturale ale mase lor ce muncesc Vlad, electrician şi a multor
lor. In aceste condiţii, fac
neîntrerupt, de dezvoltare a Cu atît mai acut se impune produselor, are loc diversifi de procesul reproducţiei lăr torul politic capătă o impor Intr-unui din mesa ie, colec altora, vechea aparatură din
societăţii noastre, de adaptare abordarea ştiinţifică a proble carea ramurilor economice, se gite, care în trecut se reali tantă cu totul excepţională. tivul şantierului IV con staţia S M.-l a fost demon
a formelor organizatorice şi melor de organizare şi condu adînceşte specializarea, se zau anarhic, nu mai pot fi lă strucţii a raportat termina tată cu 2 zile mai devreme.
metodelor de activitate la ne cere a societăţii in zilele noas ramifică relaţiile de coopera sate astăzi la voia intîmplării. Valorificarea avantajelor orîn- rea recepţiei .blocului C-45 cu S-a creat astfel posibilitatea
cesităţi noi. tre, cînd omenirea întreagă re, se complică problemele Se simte tot mai mult nevoia duirii socialiste depinde în mă HO de apartamente. Prin a începerii lucrărilor noi.
sură hotârîtoare de promo
Este cu totul firesc ca trece printr-un proces de adînci aprovizionării tehnico-materia- de a reglemente şi dirija pe un varea unei politici juste, ştiinţi ceasta, numărul apartamente Pot fi enumerate multe
dinamismul vie'; i i econo şi extrem de rapide prefaceri, le şi ale desfacerii produselor. plan cit mai larg viaţa eco fic fundamentate. lor predate „la cheie" dc la alte fapte, raportate în ulti
mice, schimbările care se pe in primul rînd în domeniul Aceste fenomene şi procese nomică, ceea ce nu se poate începutul anului piuă in pre mele două zile de către bra
trec continuu în nivelul şi foiţelor de producţie. A de se resimt, în proporţii mai realiza decît pe calea condu Este un lucru binecunos zent a ajuns la 500. vii constructori ai noii Hu-
structura forţelor de produc venit o trăsătură distinctivă, mari sau maî mici, în toate cerii politice. Şi efectiv, prin cut, care s-a impus conştiin De pe şantierul viitorului nedoare. Ele, adăugate succe
ţie, ca şi în sistemul relaţiilor pregnant vizibilă a tuturor ţările lumii. Considerabile sint forme şi metode care se vor ţei tuturor, că, in societatea laminor bluming de 1300 mm selor din primele 11 luni,
de producţie, să-şi găsească economiilor moderne, amplifi dimensiunile şi profunzimea cit mai adecvate, are loc in noastră, forţa politică conducă s-a primit vestea că brigada cirul productivitatea muncii
reflectare in forme de condu carea şi complexarea fenome lor în ţările socialiste, care tervenţia guvernelor, a dife toare, exprimind interesele şi comunistului Ioan Dumitra- pc întreprindere a fost de-
cere perfecţionate Dialectica nelor şi proceselor legate de pornind în majoritate la con ritelor organisme în economia voinţa întregii naţiuni, o re che a terminat montarea ce jyăşită cu 3,5 la sută, iar la
dezvoltării se manifestă în aşa reproducţia lărgită, ceea ce se struirea noii orinduiri de la naţională. Desigur, nici în acest prezinte Partidul Comunist lui de-al doilea coş cjector la preţul de cost s-au realizat
fel încit forme şi metode de râsfrînge, în virtutea legilor un nivel şi o structură econo Român. Studierea aprofunda cuptoarele adinei, cu 2 zile
organizare care au corespuns dialecticii, pe toate planurile mică mult râmase în urmă, domeniu nu pot să nu-şi pu tă şi într-o largă perspectivă înaintea prevederilor din gra economii suplimentare de
peste II milioane lei, dan ga
intr-un anumit stadiu devin existenţei sociale. Fenomenul trebuie să cîştige în viteză nă amprenta relaţiile de pro a realităţilor economice şi so fic. Coşul are 30 m înălţime ranţia înfăptuirii angaja men
anacronice la un moment dat, cu cele mai profunde implica pentru a lichida decalajul faţă ducţie capitaliste, contradicţi ciale, generalizarea experien şi o greutate de 20 tone.
se pot transforma chiar inlr-o ţii îl constituie enorma intru de ţările dezvoltate. Este de ile proprii acestei orînduiri; ţei acumulate sub toate as iului luat de colectiv: înde
frînă a progresului. Dimpotri remarcat, în acelaşi timp că pectele, receptivitatea faţă de Morarul Ioan Colceru, de la Tot atit de îmbucurătoare plinirea planului anual la
vă. dacă sint modificate. îm ziune a ştiinţei în întreaga ele limitează în mod inexo Flolafia Deva, îşi menţine ti este şl ştirea primită de pe principalii indici, cu cel pu
bunătăţite, înlr-un cuvînt mo viaţă socială şi cu precădere societatea socialistă, relaţiile de rabil posibilităţile statului ca (Continuare in pag. a 2-a) tlul de evidenţiat in întrece şantierul II-moniaj. In ea se ţin 5 zile înainte de termen.
rea socialistă de II luni con raportează că brigada comu
secutiv. nistului Nicolae Năstase, ca E. BERGHIAN
Uzina „Victoria" Călan Au realizat
şi-a îndeplinit angaja pianul la export
Produsele Fabricii „Vi
mentul anual dra" din Orăştie sint tot
mai mult căutate şi aprecia
te atît pc piaţa internă, cit
DupA 11 luni de întrecere, in 5.610 tone fontă, 19.464 tone şi Ia export. Pinâ in ziua
care iniţiativa şi spiritul no zgură granulată, 7.800 tone de 5 decembrie a.c., fabri
vator al furnatiştilor, turnăto semicocs, cocs brichete şi cocs ca a livrat exportului pe
rilor şi cocsarilor de la Uzina fluidizat. Realizări tot atit de bază de contract toate pro
«Victoria" din CAIan s-au ma însemnate au fost obţinute şi dusele prevăzute pentru a
nifestat rodnic, pe graficul de colectivele celor două tur nul 1967.
realizărilor a fost consemnat nătorii : au fost turnate peste
un succes deosebit: îndeplini prevederile planului 134 tone
rea integrală a angajamentelor radiatoare, 276 tone piese bru Mai frumoase
luate în întrecerea socialistă pe te. 50 tone cilindri de laminn
întregul an,
Planul producţiei globale şi 1.417 tone maselote şi alte uti ca oricînd
marfă a fost depăşit cu 3,77 la laje de turnare. (IOS1F CRAŞ-
sută. S-au produs peste plan CA — corespondent).
Făcînd o vizită prin co
munele Lancrâm. Miercu
rea, Apoldul de Sus, Pe-
treştl, Cîhîic, Da ia Română,
27.800 Câr|l clfitc Girbova şi in alte localităţi
ale raionului Sebeş, te con
vingi cite realizări edilitar-
gospodăreşti s-au realizat
La cele peste 30.000 vo cititori cu 27.800 volume ci aici dc către harnicii lor
lume cit cuprindea biblio tite. gospodari. In localităţile a
teca raională Orăştie, s-au Printre acţiunile cu car mintite s-au construit, nu
mai adăugat recent alte tea, întreprinse de biblio mai în acest an peste 19.000
2.230. tecă se numără şi serile li m.p. trotuare, s-au amena
Concomitent cu sporirea terare. Ultima seară lite jat 2one verzi, s-au plantat
volumelor a crescut şi nu rară organizată Ia Casa ra arbori ornamentali şi dife
mărul cititorilor. De la în rite specii de flori. Valoa
ceputul anului şi pină în ională de cultură a fost cea rea lucrărilor efectuate prin
ziua de 5 decembrie, biblio intitulată „Străveche şi ti- contribuţie voluntară şi
teca a Înregistrat peste 2.100 nâră ţară". muncă patriotică se ridică
la suma de peste 970.000
IN TIMPUL LUCRĂRILOR CONFERINŢEI, lei.