Page 34 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 34
/
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Sîmbătâ 9 cccembrig 1967
LUCRĂRILE CONFERINŢEI NAJIONALE A P. C. R.
ganelor economice şi de stat. într-un tot echilibrat a obiecti şi guvernului, va cuprinde toa a sporit de aproape 8 ori. Dar
Merită relevate îndeosebi par velor fundamentale ce se pun te datele necesare unei temei nivelul la care au ajuns forţe
le de producţie, potenţialul
Cuvintarea tovarăşului liului Central al Uniunii Gene sectoarele şi ramurile econo şi unei conduceri eficiente a material şi uman de care dis
nice fundamentări a planului
în fiecare perioadă, în toate
ticiparea preşedintelui Consi
pune economia noastră naţio
producţiei. In această muncă,
mice. Pe această bază este po
rale a Sindicatelor la activita
tea guvernului, ca membru a) sibilă conducerea conştientă a ca şi în întreaga activitate de nală, permit obţinerea unor re
Consiliului de Miniştri, precum tuturor proceselor economice, conducere, vor aduce o contri zultate mult mai bune. Avem
şi a reprezentanţilor sindicate sociale, ştiinţifice, culturale şi buţie largă cadrele de condu astăzi toate condiţiile pentru a
lichida pierderile ce se mai în
Emil Bodnaraş conducere ale ministerelor, conomice într-un efort comun tanţii organizaţiilor sindicale registrează la unele întreprin
cere, specialiştii şi reprezen
încadrarea organică a activi
lor în organele colective de
tăţii tuturor întreprinderilor e
deri şi produse, pentru a ob
şi delegaţii aleşi ai oamenilor
centralelor, întreprinderilor, în
consiliile judeţene şi orăşe pentru înfăptuirea politicii muncii, ca membri ai comitete ţine. cu aceleaşi mijloace ma
neşti. Lărgirea bazei democra partidului de dezvoltare susţi lor de direcţie. teriale şi băneşti, producţii şi
tice a conducerii activităţii e nută a economiei naţionale. Consolldînd şi adîncind, prin beneficii sporite. Sarcinile care
TOVARĂŞI. figura pe această bază fiziono toate domeniile, evidenţiază posibilitatea trecerii la o divi conomice se va realiza, de ase Totodată, pentru creşterea măsurile actuale, îmbunătăţi ne stau In faţă pentru dezvol
mia viitoare a societăţii, Parti mal puternic ca oricînd nece ziune mat raţională a muncii, menea, prin faptul că din co rolului planificării în viaţa rile succesive aduse în activi tarea economiei naţionale cer
Directivele Comitetului Cen dul Comunist Român este che sitatea mobilităţii muncii de la o împletire mai strinsă a mitetele de direcţie ale între noastră economică, sînt nece tatea de planificare economică ca fiecare unitate economică sâ
tral şt complexul de măsuri mat să-l dirijeze evoluţia spre concepţie: sinteză de ldet noi funcţiilor de partid şi de stat, prinderilor vor face parte de sare măsuri pentru perfecţio mai ales după Congresul al fie rentabilă şi sâ dea societăţii
prezentate în roportul tovarăşu treptele ei cele mai înalte, spre şl de Inovaţii ştiinţifice, teh o dată cu participarea în orga legaţi aleşi ai oamenilor mun narea continuă a însăşi meto IX-lea al partidului, se vor pu un plus produs cît mai mare,
lui Nicolae Ceauşescu Conferin comunism. nice, economice şl de organi nele de stat a reprezentanţilor cii şi mai ales prin obligativi dologiei de planificare. O im tea înlătura neajunsurile ce asigurîndu-se astfel o creştere
ţei Naţionale spre dezbatere, In ordine logică. In condiţi zare socială. organizaţiilor obşteşti — în- tatea organelor de conducere portanţa deosebită în acest do mai persistă în acest domeniu, susţinută a venitului naţional
reprezintă concepţia unitară la ile producţiei socialiste moder Această activitate de sinteză tr-un cuvînt la o ridicare pe din întreprinderi de a prezenta meniu o au defalcarea planuri cum sînt fenomene de subiecti şi o rată înaltă a acumulării,
care a 'ajuns Comitetul Central ne, ale dinamismului economic înseamnă gîndlre concentrată, o treaptă superioară a între periodic în faţa adunării ge lor cincinale pe. ramuri şi în vism, de centralism excesiv, un ritm ridicat al reproducţiei
al partidului nostru cu privire şi tehnologic care o caracteri studiu şl cercetare laborioasă gului mecanism de conducere nerale a salariaţilor dări de treprinderi, cu eşalonarea sar de tutelare măruntă a între cu consecinţe favorabile asupra
la perfecţionarea conducerii e zează, socotim neabătut că di spre un scop bine precizat, de a societăţii, care să realizeze seamă despre activitatea lor, cinilor pe ani şi pe întreaga prinderilor, sporindu-se iniţia situaţiei materiale a oamenilor
conomiei $1 a întregii vieţi so rijarea proceselor economice terminat de factorii calitate şl pe deplin funcţiunile şl rolul despre bilanţul general al în perioadă ; îmbinarea sistema tiva şi răspunderea tuturor muncii.
ciale în etapa actuală a dez pe baza unul plan unic este timp; factorul calitate expri partidului ca forţă conducătoa treprinderii. beneficiile obţi tică a planificării curente cu factorilor care trebuie să con Iată de ce este o sarcină pri
voltării socialiste a tării noas şi rămlne o necesitate obiecti mat prin soluţia optimă, Iar re în stat şl în întreaga viată nute şi repartizarea lor. In fe cea de perspectivă apropiată şi lucreze la alcătuirea şi realiza mordială ca întreprinderile,
tre. Această concepţie, avtnd vă. Conducerea economiei pe factorul timp exprimat prin socială. Adoptarea unor astfel lul acesta adunarea generală a mai îndepărtată ; introducerea rea planurilor. centralele industriale, ministe
la bază generalizarea experi bază de plan unic constituie timp util. de forme de conducere şl or salariaţilor devine o instituţie practicii de a se prezenta mat Planurile fiind mai temeinic rele sâ depună eforturi susţi
enţei a două decenii de con una din cele mai importante Locul pe care-1 ocupă în ac ganizare va duce la eliminarea permanentă, prin care oamenii multe variante ale planului, fundamentate vor permite in nute pentru a fructifica mai
strucţie economică şi culturală funcţiuni în sistemul economic tivitatea unul conducător sau paralelismelor şl suprapuneri muncii vor putea participa şi pentru a alege pe cea mai bu tr-o măsură crescîndâ cunoaş bine condiţiile create prin mo
şl îndeosebi a perioadei de in socialist, un atribut fundamen organ de conducere munca de lor existente în munca de par mai activ la dezbaterea şi re nă ; folosirea în măsură spo terea precisă a necesităţilor şi dernizarea economiei, sâ folo
tensă dezvoltare pe fronturile tal al statului, în care îşi gă concepţie reprezintă unul din tid şi de stat, la simplificarea zolvarea problemelor legate de rită a experimentărilor, stu posibilităţilor economiei, mo sească cît maj raţional mijloa
largi deschise de Congresul al seşte expresia deplină princi cele mal sigure şl valoroase activităţii de elaborare a hotă- bunul mers al activităţii eco diilor şi a metodelor moderne bilizarea, repartizarea şi folo cele de producţie şi forţa de
muncă, pentru a obţine rezul
IX-lea, sintetizează rezultatele piul suveranităţii naţionale. criterii de apreciere. rlrilor şl la creşterea operati nomice şi financiare a între de calcul. sirea mai raţională şi cu maxi tate mai mari cu cheltuieli cit
Structura conducerii econo
studierii atente a relaţiei dia De aceea, considerăm drept Pentru aceste raţiuni, prin vităţii In înfăptuirea lor. prinderilor, de buna gospodă mice pe cele trei verigi — mi mă eficienţă a bogăţiilor natu mai mici şi a ridica, pe această
lectice dintre baza economică sarcină esenţială perfecţiona cipala şi totodată cea mai ra rire a avuţiei obşteşti ai cărei nister. centrală, întreprindere rale, a resurselor materiale şi bază. rentabilitatea şi eficien
şt suprastructura social-politlcă rea continuă a metodelor de e ţională şl eficientă metodă de De aceea, pe deplin de a stâpîni sînt. — delimitarea precisă a atribu a forţelor de muncă. In felul ţa economică a producţiei ma
s societăţii noastre, a tendin laborare şi de realizare a pla conducere în socialism rezidă cord cu toate propunerile care Izvorite din condiţiile şi par ţiilor fiecăreia dintre ele, lăr acesta va creşte rolul planuri teriale.
privesc îmbunătăţirea organi
ţelor principale ale progresului nului, adaptarea lui elastică la în aplicarea perseverentă a zării conducerii în partid $1 In ticularităţile dezvoltării actua girea drepturilor şi posibilită lor ca pîrghii puternice pentru
ştiinţific, tehnic şi economic pe noile cerinţe, fără a altera sau principiului muncii colective. stat. cuprinse pe larg In ra le a României, măsurile pe ca ţilor de iniţiativă proprie, con dirijarea conştientă a produc TOVARĂŞI,
plan mondial, a rolului ce re diminua rolul său hotâritor In Acest principiu s-^ validat pe portul prezentat de tovarăşul re le vom aproba vor asigura comitent cu creşterea răspun ţiei şi circulaţiei bunurilor, a Dîndu-mi adeziunea din toa
vine socialismului în lumea con reglarea şi Impulsionarea vie deplin în conducerea superioa Nicolae Ceauşescu, socotesc sporirea aportului sindicatelor derii întreprinderilor şi a ce tuturor proceselor economice tă inima la măsurile cuprinse
temporană. ţii economice. ră de partid şl de stat şl sar că propunerea prezentată de şi a celorlalte organizaţii de lorlalte organe economice sînt spre satisfacerea optimă a ne în documentele dezbătute, care
masă şi obşteşti, a tuturor oa
Ca un prim rezultat se Im A construi societatea socia cina care se pune acum în tovarăşul Chivu Stoica în sen menilor muncii, fără deosebire menite sâ permită, în spiritul voilor societăţii şi a membri corespund intereselor vitale ale
pune constatarea că stadiul a- listă, cea mai avansată orîn- fata noastră este de a-1 ge sul ca secretarul general al Co de naţionalitate, la organizarea principiului centralismului de lor săi, spre ridicarea econo poporului român, îmi exprim
tlns în dezvoltarea economiei duire a lumii contemporane, în neraliza în toate verigile eco mitetului Central al partidului şi conducerea vieţii economtce mocratic o mai largă şf mai miei noastre la nivelul ţărilor ferma convingere că Conferin
naţionale, progresul ei în pas seamnă a căuta şl a găsi cele nomice, sociale şl de stat, pînâ să deţină şl înalta funcţie de şi sociale a patriei noastre. competentă participare atât a avansate. ţa Naţională Ie va aproba cu
cu revoluţia ştllnhfico-tehnlcă mai potrivite forme şl meto jos. preşedinte al Consiliului de organelor centrale, cît şi a u- Un obiectiv central al măsu deplină încredere.
contemporană cere un nivel de de organizare şl conduce Lărgirea atribuţiilor şl îm Stat reprezintă desâvîrşirea TOVARĂŞI, nitâţitor economice la elabora rilor privind perfecţionarea Aplicarea în practică a hotâ-
mal înalt de organizare şi con re. Este un merit al partidului puternicirilor unităţilor econo concepţiei noastre asupra Ideii rea şi fundamentarea planului. conducerii şi planificării eco rîrifor pe care le vom adopta,
ducere. Mal mult, necesitatea nostru că prin amploarea pro mice şl a organismelor locale, conducerii, pentru că vine să Ingâduiţi-mi sâ mă refer în Un important rol stimulator îl nomiei naţionale îl constituie deschide un vast cîmp de ac
realizării unei concordante de punerilor supuse dezbaterii ca necesitate a dezvoltării dea cer* mal puternică expre cele ce urmează la unele pro va constitui faptul că între creşterea continuă a eficienţei tivitate creatoare clasei mun
pline între mecanismul eco Conferinţei Naţionale a ridi noastre, poate fl eficientă nu sie cerinţei de a asigura Împle bleme ale perfecţionării con prinderile vor primi prin pla economice în toate întreprin citoare, ţărănimii, Intelectuali
nomic şl cel social reclamă cat problema principiilor, for mai prin aplicarea generală si tirea organică a funcţiei con tinue a conducerii şi planifică nul central un număr mai res derile şi organizaţiile economi tăţii noastre, întregului popor,
perfecţionarea formelor şi me melor şi metodelor în care tre consecventa a principiului con ducătoare a partidului cu in rii economiei naţionale. Pro trâns de sarcini obligatorii şi ce. Eforturile partidului şi sta unit în Jurul partidului şi al
todelor de conducere nu nu buie să fie realizată conduce ducerii colective, după cura teresele supreme de stat iectul de Directive subliniază vor avea atribuţii sporite în tului nostru pentru atingerea Comitetului său Central. în
mai în sectorul economic, cl rea economiei şi a întregii faptul că noile organe colecti cerinţa de a ridica rolul şi efi domeniul organizării, salariză acestui obiectiv s-au materia făptuirea lor va marca un nou
în toate compartimentele vie vieţi sociale, la rangul unei ve de conducere vor fl orga TOVARĂŞI, cienţa conducerii ştiinţifice a rii, investiţiilor. Cunoscînd cel lizat într-o serie de realizări şi important pas înainte pe ca
ţii noastre de stat şi obşteşti, sarcini cardinale a societăţii ne deliberative, chemate a tua economiei pe bază de plan — mai bine capacităţile de pro însemnate. Este edificator fap lea înfloririi României socia
în întreaga noastră societate. noastre. Trebuie să ţinem sea hotărîri pe deplin şl legal va Atentla deosebită şi Intere instrument prin care se tradu ducţie şi căile folosirii lor ra tul că. în timp ce fondurile liste, a ridicării continue a
bunăstării poporului — ţelul
Dacă este un adevăr axio mă că dacă actul de guvernă- labile, determină condiţia atra sul cuprinzător manifestate, de ce în.viaţă politica economică ţionale, unităţile economice îşi fixe puse în funcţiune în In suprem al politicii Partidului
vor putea elabora propriul lor
matic că formele de conducere mint sau de administraţie este gerii în organele de conducere toţi cel ce muncesc şl creează a partidului. program de producţie, care, ţi dustrie s-au mărit în anii 1951 Comunist Român.
a celor mal calificate forte, a
şi organizare socială nu sînl important în toate formaţiunile celor mai buni specialişti care în tara noastră în legătură cu O primă condiţie pentru rea nînd seama de cerinţa realiză 1966 de 4 ori, producţia glo
Imuabile, este tot atît de In sociale, în socialism, formaţi să confere competentă hotârl- apuritia documentelor de partid lizarea acestei cerinţe este cu rii directivelor generale ale bală a crescut de peste 7 ori, (Cuvintarea a fost subliniată
discutabil că de capacitatea de unea care se construieşte In care a precedat Conferinţa Na prinderea în planul de stat politicii economice a partidului iar produsul net al industriei prin vii şi puternice aplauze).
a adapta aceste forme schim mod conştient. însemnătatea rilor luate. ţională, dezbaterile rodnice ca
bărilor care se produc în evolu fiecărei decizii capătă o di In această concepţie, condu re au avut loc în toate între
ţia societăţii, de a înlătura ceea mensiune nouă atît prin sfera cerea colectiva la diferitele e- prinderile şi Instituţiile patriei
ce devine perimat şl a promova ei de cuprindere cît şi prin şaloine ale organismului eco noastre, propunerile numeroa
ceea ce devine progresist, de profunzimea efectelor pe care nomic şl social, va trebui să se făcute de oameni din toate Cuvintarea tovarăşului
pinde Întreaga dezvoltare eco le generează. se manifeste prin repartizarea ramurile de activitate privind
nomică şi socială, ritmul, per Mai lntîi de toate, principiul judicioasă o sarcinilor între aplicarea măsurilor preconiza
spectiva ei. care slujeşte în modul cel mal membrii colectivului de con te de Comitetul Central, con
propriu şl funcţional societa
Complexul de măsuri preco tea socialistă, este $1 râmtne ducere. prin crearea condiţiilor stituie mărturia vie a încre
nizat de Comitetul Central centralismul democratic, ca sis si a climatului prielnic expri derii neţărmurite a poporului
mării părerii proprii a fiecă
în partidul nostru, în capaci
este menit să permită o utili tem care în concepţia expri ruia dintre aceştia, prin orga tatea Iul de a conduce tara Alexandru Bîrlădeanu
zare mai eficientă a potenţia mată în .documentele supuse nizare* de asemenea manieră spre noi Izblnzi ale socialis
lului material $1 Intelectual al" Conferinţei Naţionale, îşi de- a şedinţelor organelor colecti mului. Aceasta 'constituie un v* ev y. ■ i . -
societăţii noastre socialiste, să săvîrşeşte structura şl funcţio ve. îneît ele să nu se reducă nou mandat de onoare pe care
asigure mobilitate şi supleţe a nalitatea prin aplicarea Ia toa doar la a confirma şl argumen partidul îl va îndeplini cu per tovarAşi,
paratului de conducere si or te niveturlle a principiului ta justeţea unei măsuri preco severenta, devotamentul .şi răs expunerea sa, atît de cuprin sigurarea în prealabil a unui pentru a explica fundamentul
ganizare socială, să creeze ca muncii şi conducerii colective nizate, cl să constituie o ade punderea ce-i sînt proprii. In decurs de 20 de ani ţara zătoare şi fundamentată teore ansamblu de factori care sâ raţional de nezdruncinat al
drul instituţional pentru solu o dată cu lărgirea considera vărată dezbatere şl un schimb noastră a făcut saltul calitativ tic şi practic, tovarăşul constituie garanţia aplicării e sarcinii trasate de partid, po
ţionarea mai promptă şi mai bilă a atribuţiilor diferitelor de idei şi opinii care să releve In anii în care partidul nos de la o economie înapoiată, lo Ceauşescu a subliniat, printre fective şi nu formale a princi trivit căreia orice unitate e
competentă a cerinţelor vieţii tonte laturile problemei discu tru a condus mari bătălii de vită în plus şi de vicisitudini altele, rolul sporit pe care sis piilor gestiunii economice pro conomică este obligată sâ lu
economice şi sociale, să înlă organe de conducere. tate şl toate Implicaţiile ei, clasă în lupta pentru răsturna le războiului, la o economie în temul financiar şi de credit prii. Unul din factorii princi creze rentabil. Rentabilitatea
ture fenomenele de centralism In orice activitate de condu inclusiv -aspecte sau consecinţe rea regimului burghezo-moşie- floritoare, aşezată pe funda trebuie sâ-1 aibă in gospodări pali îl constituie existenţa u este o noţiune ce se aplică de
rea Judicioasă a marelui nos
excesiv, de paralelism şl su cere, una din cele mal Impor negative, lipsuri care trebuie resc şl pentru instaurarea pu mentul trainic al relaţiilor de tru patrimoniu socialist, în Im nei baze reale de venituri pro la general pînâ la particular,
prapuneri în exercitarea func tante cerinţe este de a împăca remediate, măsuri greşite sau terii populare, precum si în a- pulsionarea factorilor chemaţi prii. întrucît nici 0 persoană de la ansamblul economiei pî
ţiunilor de conducere. în mod judicios rezolvarea dăunătoare Exigentele deci nll în care a desfăşurat vasta producţie socialiste în continuă sâ contribuie la ridicarea con fizică sau Juridică nu se poate nâ la fiecare activitate şi pro
adîncire şi perfecţionare. In
considera independentă sub
Semnificaţi'* acestor măsuri treburilor curente privind ziua ziei ca act de autoritate, nu operă de edificare a noii orln- toată această perioadă, o preo tinuă a eficienţei economice. aspect economic atunci cînd dus. Aşezarea pe baze reale a
de azi cu activitatea de con
duirî sociale s-au format mii
devine deplină însă numai prin cepţie privind ziua de mîine. vor putea fl satisfăcute decît şl mii de activişti de partid şf cupare permanentă a Partidu Ca şi în celelalte domenii ale nu-şi poate acoperi cheltuielile rezultatelor valorice ale acti
înţelegerea temeinică a princi In timp ce funcţiile de exe numai ca urmare a unei ase de stat. specialişti în diferite lui Comunist Român a consti vieţii economice, deciziile de din veniturile sale. Extinderea vităţii tuturor unităţilor pro
piilor care slau la baza lor. cuţie curenta pot fi delegate u menea dezbateri creatoare. domenii, oameni de ştiintă, tuit-o folosirea celor mai co importanţă principială privind sferei de aplicare a gestiunii e ducţiei materiale prin perfec
Mă refer în primul rînd la nor verigi în subordine, con In acelaşi timp. exercitarea conducători de unităti econo respunzătoare forme şi metode finanţele şi creditul vor fi lua conomice proprii nu se referă ţionarea sistemului de preţuri,
prigcipiul care formează axa în ducerea de vîrf limitîndu-se la conducerii colective Implică mice, culturale, capabili, ex de organizare, conducere şi te şi în viitor de forurile su însă numai la unităţile operati va determina reflectarea mai
tregii noastre concepţii si e- un control riguros sl la Inter angajarea responsabilităţii per perimentali, de înaltă califica desfăşurare a activităţii econo preme de partid şi de stat, a- ve, ci şi Ia unităţile coordona corectă a acumulărilor băneşti,
nume că mersul înainte al venţii atunci şl acolo unde se sonale a fiecărui membru al re şi cultură, al căror rol în mice şi sociale, prin adaptarea siguiîndu-se astfel unitatea de toare. Ca atare, înlâturînd si maj ales sub forma benefici
construcţiei socialiste, cerinţe simte nevoia, funcţiile de con organului de conducere pentru propăşirea patriei este 1- acestor forme şi metode la^rno- concepţie şi de comandament tuaţia din prezent, în care ma ilor, iar extinderea treptată a
le dirijării conştiente n proce cepţie nu pot fi delegate, de fiecare decizie luată de acesta. mens. Sintem cu totli îndrep dificările de ordin calitativ şi şi corelarea acţiunilor majore joritatea direcţiilor generale principiilor gestiunii economi
selor din ce în ce mai comple oarece ele pot fi efectuate nu Capacităţii crescute de decizie tăţiţi să ne exprimăm Încre cantitativ intervenite pe par ale finanţelor şi creditului cu industriale sînt unităţi bugeta ce proprii va face ca benefici
xe, cărora ea le dă naştere, re mai la nivelul conducerii su II corespunde deci o sporire a derea că aceste cadre încerca curs în economia naţională şl celelalte acţiuni economice im re, vom putea trece Ia organi ile, să devină principalul izvor
clamă întărirea rolului condu perioare şi constituie de fapt responsabilităţii atît colective te vor fi în măsură a face în viaţa societăţii. portante. Aparatul financiar şi zarea viitoarelor centrale in de alimentare cu fonduri pen
cător al partidului pe toate pla principala ei raţiune de a fi. cil şl personale. fată cu cinste noilor împuter bancar va trebui sâ devină un dustriale pe principiile gestiu tru satisfacerea nevoilor pro
Este un merit deosebit al Co
nurile. încercat şi sudai în Ritmul în care se dezvoltă Ca rezultat al experienţei niciri si atribuţii cerute de mer mitetului Central al partidului factor activ, care sâ ajute e prii ale unităţilor economice
luptă. închegat ca un monolit, ştiinţa, ramificarea ei multila proprii a partidului nostru în sul înainte al patriei noastre, de a fi realizat — potrivit in fectiv Ia luarea deciziilor şi sâ nii economice, avînd în admi respective. Prin aceasta se cre
nistrarea lor o bază reală de
purtător activ al gîndirii ştiin terala. progresul tehnic rapid afirmarea rolului său conducă Republica Socialistă România. dicaţiilor Congresului al IX-lea contribuie în sens pozitiv la venituri proprii. ează o legătură organică, între
ţifice, marxist-leninlste, mînul- caracteristic epocii noastre, tor, în condiţiile în care capa şi pe baza sintetizării critice a îndeplinirea lor, folosind toate asigurarea de fonduri pentru
tor priceput al legilor obiecti competiţia nsculită pe arena citatea de conducere a cadre (Cuvintarea a fost sublinia experienţei de aproape două instrumentele şi pîrghiile spe Cele expuse mai sus rezolvă întreprindere, condiţionat de
ve ale dezvoltării sociale, în Internaţională sf consecinţele lor noastre de partid si de stat tă prin vil şi puternice apla decenii de construcţie socialis cifice care îi stau la Indemînâ însă numai o latură a proble realizarea integrală a planului
zestrat cu aptitudinea de a pre vaste ale acestor fenomene în a crescut, apare necesitatea şf uze). tă — studiul etapei economice şi urmărind, drept criteriu ho mei. O altă latură calitativă economic şi invers, planul e-
eonomic va putea fj realizat în
importantă constă în simplifi
actuale, a bazei sale tehnice- târitor, realizarea unei cît mai carea, restringerea şî perfec condiţiuni bune numai in mă
materiale şi relaţiilor soeial-e- înalte eficienţe economice. ţionarea relaţiilor pe care uni sura desfăşurării unei activi
conomice, a tendinţelor pro Această cerinţă se referă la tăţile organizate pe principiile tăţi eficiente, care să se re
Cuvintarea tovarăşului gresului tehnic, ştiinţific şi e o sferă foarte largă de proble gestiunii economice proprii le flecte în constituirea fonduri
conomic pe plan intern şi mon
lor necesare finanţării proce
au cu bugetul de stat. Unită
me. îndeosebi, însă, ea vizează
dial — şi de a fi elaborat un
acele domenii în care cuvîntul
complex unitar de măsuri ca sistemului financiar şi de cre ţile în cauză vor primi de la sului de reproducţie.
buget numai dotarea necesară
Acumulările băneşti. îndeo
re vizează toate laturile prin dit pînă acum s-a auzit foarte la înfiinţare şi vor vărsa la sebi beneficiul, sînt resurse de
cipale ale mecanismului social slab, ori nu s-a auzit de loc, buget numaj o parte din bene reproducţie lărgită, dar ele
Gheorghe Apostol — producţia, repartiţia, circu servite" prin alocarea fonduri ficiu, atît cît este necesar pen constituie în acelaşi timp in
domenii care au fost doar .de
laţia, cercetarea ştiinţifică, or
tru satisfacerea nevoilor de re
foarte
preţioase,
strumente
ganizarea politică şi adminis
distribuire şi reproducţie lăr
prea puţin folosite în prezent,
trativă etc. Trebuie sâ subli lor băneşti corespunzătoare ac gită pe planul economiei naţio de stimulare a fenomenelor po
ţiunilor planificate. Perfecţio
niez în calitate de membru al narea sistemului finanţelor şi nale. Necesităţile suplimentare zitive din economie. De aceea,
STIMA TI TOVARĂŞI, duirii socialiste pentru care naţiuni socialiste Iată de ce se todelor de organizare şi con Prezidiului Permanent că a- creditului cere ca relaţiile fi ale întreprinderilor urmează sâ în viitor, rolul beneficiului ca
poporul nostru a optat defini impune îmbunătăţirea substan ducere a vieţii so’ciale presu ceastâ muncă vastă s-a desfă nanciare şi de credit sâ fie fie acoperite din resurse pro pîrghie economică trebuie sâ
Documentele supuse dezba tiv şi irevocabil. In bogăţia de ţială a metodelor de conducere pune totodată îmbunătăţirea şurat sub conducerea nemijlo simplificate, înlăturîndu-se prii şi din credite bancare. crească substanţial, el uimind
terii şi aprobării Conferinţei idei cuprinse în raport găsim şi îndrumare de către partid a funcţionării organelor de stat. cită, aş spune cotidiană, a to formele pur administrative, iar Drept urmare a extinderii sfe sâ fie puternic legat de siste
Naţionale a partidului tratea un răspuns clar şi temeinic ar tuturor domeniilor de activita precum şi ridicarea rolului or varăşului Ceauşescu. pîrghiile financiare — benefi rei de aplicare a principiilor mul general de cointeresare,
ză probleme esenţiale ale vieţii gumentat. pe baza experienţei te — economică, politică, de ganizaţiilor obşteştj în condu Partidul nostru concepe îm ciul. creditul, dobinda etc. — gestiunii economice proprii şi atît al întreprinderii ca uni
noastre economice şi sociale, ţârii noastre şi a celorlalte ţâri stat, obştească şi social-cultu- cerea economiei şi culturii. Va bunătăţirea sistemului de or sâ fie folosite astfel îneît sâ simplificării relaţiilor cu bu tate. cît şi a lucrătorilor aces
preconizînd soluţii care vor socialiste, unor probleme de ralâ. Consider că propunerile trebui dezvoltată activitatea ganizare şi conducere economi contribuie pe de o parte la getul, se va restrînge probabil teia. o parte din beneficiul pes
exercita o înrîurire considera importanţă majoră ale teoriei prezentate corespund intru legislativă a Marii Adunări că nu prin renunţarea sau fundamentarea independenţei volumul bugetului de stat. A te plan fotosîndu-sc pentru
bilă asupra continuării pe şi practicii construcţiei socia totul acestei cerinţe. Naţionale, a deputaţilor şi co ştirbirea unor atribute funda operative a unităţilor econo ceasta nu va însemna nicide constituirea fondului de pre
trepte superioare a procesului liste. Aş vrea sâ subliniez în mod misiilor permanente. în aşa fel mentale ale economiei socia mice, iar pe de altă parte sâ cum insă o reducere a rolului miere. Legea generală a repar
de desăvîrşire a construcţiei Este ştiut că noua etapă de deosebit însemnătatea princi îneît actele normative impor liste, izvorite din proprietatea devină instrumente efective ale bugetului, dimpotrivă, impor tiţiei după cantitatea şi calita
socialiste. dezvoltare în care se află ţara piului potrivit căruia de ace tante să fie, de regulă, adop socială asupra mijloacelor de conducerii centralizate în pro tanţa sa va creşte întrucît el tea muncii nu se exercită prin
Perfecţionarea conducerii şi noastră se caracterizează prin- laşi domeniu de activitate tre tate sub formă de lege şi dez producţie, ci prin întărirea a blemele de Interes general. va oglindi operaţiuni reale şi
planificării economiei naţiona tr-un puternic avînt şi o per buie să răspundă in mod uni bătute ca atare în Marea Adu cestor atribute, adaptînd for Studiile prealabile, precum va fj folosit numaj pentru relaţii nemijlocite, directe. în
le, a formelor şi metodelor de manentă înnoire a forţelor de tar, atît pe linie de partid cît nare Naţională. Este necesară mele lor de realizare la ce şi dezbaterile pe marginea do redistribuirea efectivă şi strict tre societate şi salariat, ci în
organizare şi conducere a vie producţie, în pas cu revoluţia şi pe linie de stat, un singur creşterea rolului Consiliului de rinţele fiecărei trepte pe care cumentelor Plenarei dîn 5-6 necesară a fondurilor băneşti mod indirect, prin intermediul
ţii administrativ-tcritoriale a tehnico-ştiinţifieă contempora tovarăş din conducere. Acest Stat în controlarea aplicării o parcurgem pe scara ascen octombrie a c. au demonstrat între sfera producţiei materiale întreprinderii în care acesta
ţârii şi sistematizării localită nă, prin perfecţionarea conti principiu se cere aplicat, desi legilor şi hotărîrilor Marii A dentă a istoriei socialismului. necesitatea înlăturării centra şî sfera neproductivă, între activează. Iată de ce pentru.,
ţilor rurale se înscriu în com nuă a relaţiilor de producţie gur, atît la nivelul organelor dunări Naţionale, a organelor Problema fundamentală a lizării excesive a relaţiilor fi ramuri sau pe plan teritorial, formele perfecţionate ale coin
plexul* de acţiuni întreprinse Aceasta determină schimbări locale cît şi la nivelul organe centrale şi locale de stat. In constat în aceea că pâstrînd nanciare cu bugetul de stat. A caracteristicile bugetului nos teresării materiale este necesa
pentru înfăptuirea liniei gene corespunzătoare în întreaga lor centrale de partid şi de ceea ce priveşte Consiliul de conducerea planificată a eco- ceastă cerinţă priveşte în pri tru de stat apropiindu-se ast ră sporirea rolului benefiriuUit
rale politice şi economice sta societate, inclusiv punerea în stat. Este ştiut că Comitetul Miniştri, el va trebui să se o nomiej naţionale, întemeiate mul rînd un număr însemnat fel mult de cele ale unui bu astfel ca orice membru al co
bilite de Congresul al IX-Iea concordanţă a formelor de con Central al partidului, organele cupe în principal de rezolva pe respectarea centralismului de unităţi, care, deşi au acti get net In schimb va creşte lectivului de producţie să de
al partidului. ducere şi organizare, în aşa fel sate colective conduc şi îndru rea problemelor economice, pe democratic — principiul fun vitate lucrativă, sînt organiza mult importanţa planului fi vină interesat în rezultatele fi
Raportul tovarăşului Nicolae îneît ele sâ-şi poată îndeplini mă activitatea de partid şi de baza orientării şi îndrumării damental al statului socialist te din punct de vedere finan nanciar centralizat, întrucît a nale ale activităţii unităţii sa
Ceauşescu constituie o analiză menirea de factor dinamizator stat nu mimai în problemele date de Comitetul Central şi — sâ se găsească forme care ciar după forma instituţiilor cesta va oglindi în adevărata le, cu atît mai mult cu cît be
multilaterală, profundă a dru al dezvoltării generale. Legă interne, ci şi în relaţiile inter organele sale colective, sâ îm să îmbine coordonarea pe bază bugetare, vărsînd la bugetul de lor dimensiune toate venituri neficiul fiind şi un rezultat al
mului parcurs de societatea tura organică între toate do naţionale. Este firesc şi raţio bunătăţească activitatea de de plan a activităţii economi stat toate veniturile şi primind le şi cheltuielile globale, rapre- mărfii vîndute. este legat de
noastră socialistă în dezvolta meniile de activitate implică, nal ca. în aceste condiţii, per control şi îndrumare a ministe ce de ansamblu, cu acordarea de la acesta finanţarea inte zentînd într-un anumit fel un desfacere, deci e supus contro
rea sa ascendentă şi a liniilor în mod firesc, ca această con soana care este în fruntea Co relor şi organelor locale ale de largi atribuţii şi iniţiative u- grală a cheltuielilor. Pe lingă buget brut al economiej naţio lului necesităţii sociale a pro
directoare ale etapei noi pe ca cordanţă să se înfăptuiască nu mitetului Central al partidului administraţiei de stat. nitâţilor economice, pe baza faptul că această practică de nale. De aceea, planul financi ducţiei respective.
re o străbatem. Dind o amplă numai în economie, ci conco sâ fie considerată cea mai in Aplicarea acestor măsuri va ideii că gestiunea economică termină un tranzit bănesc inu ar centralizat va trebui folo In aprecierea rezultatelor
fundamentare a acţiunilor mitent, în toate sferele vieţii dicată de a se afla şi In frun elimina paralelismele, supra socialistă practică trebuie să til prin canalele bugetului, ea sit nu numai în faza de plani activităţii întreprinderilor be
duce totodată, şi acest lucru
măsurilor iniţiate de partid în sociale tea Consiliului de Stat De a punerile şi divizarea răspunde fie punerea optimă în operă a ficare, pentru fundamentarea neficiul şi rentabilitatea vor
domeniul conducerii vieţii eco Adîncirea caracterului con ceea ţin să-mi exprim adeziu rilor. va permite mai buna fo planului general de promovare este esenţial, la o diluare a calculelor, ci urmărit şl în căpăta o importanţă sporită ;
nomice şi sociale, raportul con ştient al dezvoltării societăţii nea mea deplină la propune losire a cadrelor de conducere a dezvoltării economice. Con răspunderii colectivelor din u- cursul execuţiei. aceşti indicatori pot fj folosiţi
stituie un model de înaltă ţi pe măsura înaintării noastre rea. făcută de tovarăşul Chivu şi «activiştilor, simplificarea e- sider că proiectul de Directive nitâţile respective, întrucît ele Potrivit tezelor teoretice ale in analiză, însă numai in co
nută ştiinţifică, de principiali pe calea socialismului, spre co Stoica, ca secretarul general al iaborârii hotărîrilor, creşterea supus Conferinţei răspunde in apar sub un anumit aspect ca economiei politice, confirmate relaţie cu factorii principali ca
nişte minori care nu au drep
tate şi fermitate marxist-leni- munism, duce implicit la creş CC. al P. C. R., tovarăşul operativităţii în rezolvarea întregime acestei probleme tul sâ-şi administreze propri de practica construcţiei econo re îi determină : preţul de cost,
nislă. El exprimă consecventa terea continuă a rolului şi răs Nicolae Ceauşescu, să îndepli problemelor fundamentale. mice din ţara noastră, acţiunea productivitatea muncii, econo
cu care partidul promovează punderii partidului ca forţă nească şi funcţia de preşedin De mare însemnătate sînt Permiteţi-mi ca din ansam ile venituri, ci sînt puse sub legii valorii face necesară fo mii materiale şi băneşti, volu
în politica sa interesele naţiu conducătoare a statului şi po te al Consiliului de Stat al Re măsurile îndreptate spre spo blul vast al propunerilor din autoritatea tutelară a bugetu losirea categoriilor valorice, mul producţiei şi structura ei,
nii române, ţinînd seama de publicii Socialiste România. Directive sâ mă opresc pe scurt lui de stat. Trecerea acestor u- printre care un rol important întrucît numai aşa putem a
cerinţele consolidării şi afir porului, ca exponentul cel mai Aşa cum se arată în raport, rirea contribuţiei sindicatelor asupra unor aspecte ale acti nitâţi sau acţiuni la gestiunea îl are beneficiul. Nu este ne vea o imagine reală a diferite-
mării lot mai puternice a oiTn- autorizat al intereselor întregii perfecţionarea formelor şi me la desfăşurarea activităţii or vităţi) sectorului financiar. In economică proprie pretinde a voie de nici o demonstraţie (Continuare în pag a 3-al