Page 35 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 35
Sîmbâtâ 9 decembrie 1967 DRUMUL SOCIALISMULUI 3
LUCRĂRILE CONFERINŢEI NAŢIONALE A P. C. R.
temio ecou. Munca plină de
ţelor şi avizelor erecte necon selor principale ale acestei abnegaţie a muncitorilor, teh a maselor de oameni ai mun
dezvoltări. Aceasta nu înseam
cii. Membrii organelor colec
Cuvîntarea tovarăşului tenit, dar operativitatea re nă însă câ ministerele vor de nicienilor, Inginerilor, care au tive de conducere răspund so
zolvării problemelor se reduce.
transformat într-o mişcare cu
veni un fel de organe de atu-
lidar de deciziile adoptate şl
Prlntr-o împărţire Judicioa
să a competenţelor pe întrea dil şl cercetări fără respon adevărat de masă acţiunile i- fiecare — la nivelul şi în do
ga filieră organizatorică, prin sabilităţi concrete. Dimpotri nlţiate de partid pentru orga meniul său — pentru execu
stabilirea precisă a atribuţi vă, într-o măsură şl mal mare nizarea ştiinţifică a producţiei tarea sarcinilor ce-l revin. în
Alexandru Bîrlădeanu siliul de Miniştri şl pînâ la decât pînâ în prezent, ele vor şl a muncii, pentru sporirea făptuirea eficientă a conduce
ilor fiecărei verigi, de la Con
rii colective presupune o con
eficienţei activităţii economice
trebui să răspundă efectiv de
întreprinderi, măsurile de per
gurarea rezultatelor remarca
ilor conducerii, o structură or
sarcinilor stabilite de partid şi
fecţionare a conducerii şi pla dezvoltarea ramurii potrivit a avut rolul hotârîtor în asi cepţie clară asupra atribuţi
nificării economiei naţionale guvern, de îndeplinirea pla bile obţinute în primii doi ganizatorică, ştiinţifică şl ra
(Urmare din pag. a 2-a) tovarAşi, pecte ale activităţii, dar este tovarAşi, creează premisele puternice nului de stat la toţi Indicato ani ai cincinalului. ţională şl stabilirea judicioasă
totodată îngrădit de unele li pentru înlăturarea acestor fe rii; sâ îndrume şl sâ contro Degrevată de unele obliga a răspunderilor pînâ Ia treap
Aş dori sâ închei cuvîntul mite interne Inerente, astfel In Conferinţa noastră trebuie, nomene. leze activitatea centralelor. Cu ţii şl înzestrată cu competen ta cea mai de jos a piramidei
lor aspecte ale activitâţll eco meu cu oîteva considerente cit nici unul nu poate fl con in fond, să hotărască asupra a- un aparat redus, dar efloient, ţe sporite, întreprinderea se organizatorice interne. Orga
nomice sintetizate in beneficiu. suplimentare. Nu este vorba siderat drept Indicator sintetic daptârii unor fonme îmbunătă Consiliul de Miniştri va a ministerul va trebui sâ fie e va putea concentra asupra nizarea ştiinţifică a producţiei
O altă pîrghis care poate fl numai de faptul că progresul complet De aceea, de mare ţite de relaţii economice şl so vea posibilitatea sâ se consa fectiv statul major al ramu sarcinilor sale esenţiale în do şi a muncii şi conducerea co
folositA cu succes, dar oare nu tehnic este una din condiţiile ciale la stadiul actjual al dez cre in mai mare măsură stu rii. meniul producţiei, al dezvol lectivă sint de neconceput una
a fost utilizată în suficientă progresului economic, iar teh folos ar fl elaborarea şl Intro voltării societăţii şi al forţelor dierii problemelor de .perspec Verigă principial nouă a sis tării tehnicii, al organizării fără cealaltă.
măsură, este creditul bancar. nica este un rod al ştiinţei care ducerea în analiză a unor indi noastre de producţie. Aceste tivă ale dezvoltării ţării, pre temului de conducere a Indus ştiinţifice şi al îmbunătăţirii Presupunînd creşterea Ini
catori noi, care sâ permită
Ţlnlnd seama de aceasta, parti are un cîmp de dezvoltare fără comensurarea eficienţei econo forme nu sînt rezultatul unor găti rii hotârîrilor ce urmează continue a indicilor calitativi ţiativei şi activităţii maselor
dul consideră că este necesar speculaţii abstracte, ci repre a fi luate, controlului şi îndru triei, centralele sînt menite sâ
limite. Este vorba de faptul că mice atât pe plan intern cit şi fructifice din plin avantajele ai activităţii economice. largi ale oamenilor muncii,
ca în viitor rolul creditului ak ultimele cuceriri ale ştiinţei in pe plan extern. Aşa ar fl, de zintă o acumulare treptată şi mării ministerelor şi organe decurgînd din concentrarea şl Este deosebit de important măsurile preconizate de partid
crească substanţial şl să fie domeniul electronicii şi ciber exemplu, indicatorul de efici critică a unor experienţe şl e lor locale. Prin precizările a
folosit nu numai pentru aco neticii ne dau posibilităţi noi enţă calculat ca un raport în lemente de gîndire izvorîte din duse atribuţiilor sale, prin îm centralizarea producţiei. Dato sâ se înţeleagă limpede câ în rezervă un rol deosebit de im
perirea nevoilor suplimentare de a îmbunătăţi conducerea e- tre totalul acumulărilor bă natura lucrurilor in mijlocul bunătăţirea organizării Inter rită potenţialului lor econo toate cazurile, fără nici o ex portant în viaţa întreprinde
de mijloace circulante, ci şl neşti faţă de totalul fondurilor cărora trăim şi ele se promo ne şi reorganizarea pe baze mic, perspectivei mai largi pe cepţie, eficienţa sporită tre rii adunării generale a sala
pentru realizarea anumitor lu conomlei, a optimiza soluţiile, de producţie şi circulaţie folo vează in viaţă prin puterea Ju noi a Consiliului Economic, care o au asupra nevoilor şi buie sâ rezulte nu din orice riaţilor. Aşa cum se subliniază
crări de investiţii. Relaţiile de a perfecţiona analiza. Dacă site decăţii colective a partidului, prin funcţionarea în cadrul posibilităţilor economiei na fel de activitate, ci numai din în raport, prin concepţia care
credit trebuie stabilite direct maşinile şl agregatele din fa ca forţă conducătoare a socie său a unui aparat cu o înaltă ţionale, asupra tendinţelor pe aceea care corespunde nevoi stă la baza ei. această formă
intre întreprinderi şl băncile brici au mărit productivitatea Ar fi utilă folosirea unor in tăţii. calificare, organul suprem a! plan mondial, precum şi da lor şi intereselor întregii eco principală a controlului mun
locale, operativ, lichidindu-se muncii fizice a omului, cuceri dicatori care sâ oglindească la Trebuie sâ avem în vedere administraţiei de stat va pu torită contactului direct pe nomii naţionale. Este bine să citoresc de masă este chemată
centralismul excesiv în dome rile electronicii îl sporesc pro nivel de întreprindere sau ra că dezvoltarea noastră econo tea să exercite în condiţii mai care-1 vor avea cu piaţa in subliniem în mod deosebit a să devină o instituţie demo
niul creditării şi lâsîndu-se ductivitatea intelectuală. In mură rezultatele suplimentare mică nu este o simplă creştere bune funcţiile sale de condu ternă şi externă, ele pot şl cest lucru, pentru câ astăzi nu cratică de bază a economiei
acestora din urmă posibilitatea acelaşi timp trebuie ridicat ni obţinute printi-un efort supli ci şi o transformare, care re cere, îndrumare, control la trebuie sâ asigure depăşirea meroase neajunsuri în econo noastre socialiste.
sâ acorde credite cînd conside velul ştiinţelor economice, mai mentar, de pildă a raportului clamă câj şi metode noi, astfel scara întregii noastre repu limitelor care se manifestă i mia noastră pe linia aprovizi
ră îndreptăţite cererile între ales în domeniul analizei eco dintre sporul de acumulări bă încît nu numai sâ producem blici. nerent în activitatea între onării tehnico-materiale, a rit DRAGI TOVAItAŞT,
prinderilor, cu condiţia exis nomice practice, unde ştiinţa neşti cu sporul de fonduri. De mai mult, ci sâ producem mai Un rol important în meca prinderilor noastre. Prin mo micităţii producţiei, a îndepli încheiem acum o primă e-
tenţei garanţiei şi asigurarea râmîne în urma vieţii. asemenea, s-ar putea folosi un bine. calitativ Şi ca preţ. Sînt dul de repartizare a sarcinilor nirii sarcinilor de comerţ ex tapâ în procesul complex al
rambursării la termenele sta Pentru aprecierea activităţii Indicator care să compare pro convins că adoptînd ansam nismul conducerii centraliza de plan. prin sprijinul acor terior provin din lipsa de dis perfecţionării conducerii şi
bilite In ceea ce priveşte cre economice — de la nivelul în centul de creştere a producti blul de măsuri prevăzute în te a economiei naţionale va dat întreprinderilor în acţiu ciplină şi tendinţele spre for planificării economiei naţiona
ditarea unor lucrări de inves treprinderii pînâ la nivelul proiectul de Directive prezen reveni şi pe viitor ministere nea de specializare şi profila malism în îndeplinirea sarci le — etapa elaborării orientă
tiţii cuprinse în planul general macroeconomic — mal ales sub vităţii muncii cu procentul de tat Conferinţei, propunerile noi lor. Recenta plenară a Comi re, în orientarea investiţiilor, nilor de plan şi contractuale. rilor şi principiilor generale.
de dezvoltare a economiei, aspectul eficacităţii, de o deo creştere a înzestrării tehnice făcute de tovarăşul Ceauşescu, tetului Central a dat o apre centralele vor avea rolul u Oricît de bun va fi. de pildă, Ne aşteaptă în continuare o
băncile vor trebui să-şi îndrep sebită importanţă este folosi pe un muncitor, un asemenea precum Şi propunerea făcută ciere pozitivă activităţii lor, nor instrumente indispensabile sistemul de aprovizionare şi muncă intensă pentru ca prin
te atenţia asupra analizării a rea unor indicatori care sâ ex coeficient oglindind un feno de tovarăşul Chivu Stoica, contribuţiei pe care ministe pentru îmbunătăţirea utilizării desfacere pe care il preconi cipiile aprobate de Conferin
tente a oportunităţii economi vom deschide un cîmp sl mai rele şi organele centrale au a tuturor resurselor Interne ale zăm, neajunsurile vor persis ţă sâ capete forma unor so
ce a investiţiilor respective, e- prime cît mal multilateral e- men pozitiv dacă este suprau larg de acţiune, practic neli vut-o Ia îndeplinirea şi depă întreprinderii. Centralele vor ta dacă ministerele, centrale luţii concrete, corespunzînd pe
ficienţel acestora, asigurării flclenţa vieţii economice. Tre nitar şi invers. De altfel, în mitat forţelor potenţiale ale şirea sarcinilor planului de avea posibilitatea şl vor tre le, întreprinderile nu vor a deplin condiţiilor şi particula
condiţiilor de executare şi pu buie arătat că flecare din indi suşi Indicatorul productivităţii socialismului din ţara noastră, stat. Cu toate aceste rezultate bui sâ desfăşoare o puternică vea în vedere perturbările pe rităţilor din fiecare ramură şi
nere în funcţiune la termen, catorii de eficienţă folosiţi In muncii cere perfecţionarea lui spre binele poporului (Cuvin- pozitive, deficienţele organiză activitate de concepţie, de în care le pot provoca in econo sector de activitate, din fieca
urmărind apoi la întreprinderi rii şi funcţionării ministere drumare a întreprinderilor şi mie atunci cind nu-şi îndepli- re parte a ţârii. Organele şi
formarea surselor de rambur prezent are capacitatea de in printr-o exprimare mai multi larea a fost subliniată prin vil lor devin tot mai evidente. O sâ le acorde o largă asisten neso obligaţiile în ceea ce pri organizaţiile de partid, minis
sare a creditelor acordate. formare asupra anumitor as laterală. şl puternice aplauze). cupate în măsură covârşitoa ţă in ridicarea nivelului teh veşte cantităţile, sortimentele terele şi celelalte organe eco
re de elaborarea şi obţinerea nic al producţiei şi al produ şi termenele de livrare. Atri nomice centrale, masele largi
de avize, de rezolvarea unor selor. Ele vor fi în măsură sâ buţiile mai largi ce se acordă de oameni ai muncii vor tre
Cuvîntarea tovarăşului probleme curente ale între unul din procesele fundamen unităţilor economice trebuie bui sâ manifeste o preocupa
ridice pe o treaptă superioară
prinderilor. sufocate în păien
re susţinută pentru ca noile
sâ constituie o bază nu pen
jenişul relaţiilor cu alte minis
tere — beneficiare sau furni tale ale oricărei economii mo tru manifestarea unor tendin forme şi metode de conduce
re sâ fie aplicate în viaţă cu
ci
ţe stihinice, dăunătoare,
derne — cooperarea dintre în
zoare — aceste organe nu se treprinderi. pentru mai buna realizare a un desăvîrşit succes, pentru
pot ocupa deoît în slabă măsu Este deosebit de important sarcinilor ce le revin din pla ca şi în ceilalţi trei ani ai cin
Iile Verdeţ ră de o serie de probleme fun ca la crearea centralelor sâ se nul de stat. cinalului sâ se asigure îndepli
damentale ale conducerii şi în-
nirea exemplară a tuturor sar
La toate nivelele aparatu
pornească in mod .consecvent
diumârii centralizate a ramu
lui economic, un important
rii de la cerinţele progresului teh factor de motivare multilate cinilor de plan.
îmi exprim profunda con
nic, ale progresului soclal-eco-
In viitor, pe măsură ce se nomic al ţârii, evitîndu-se ori rală şi optimizare a deciziilor vingere că, aplicate în viaţă
STIMAŢI TOVARAŞI, unităţi economice echipate la consecventă a relaţiilor direc rea de producţie, în condiţi vor crea condiţiile, in special ce tendinţe de a da prioritate il va constitui aplicarea prin sub conducerea Comitetului
nivelul tehnicii contemporane, te între conducerea partidu ile perfecţionării planificării, prin funcţionarea corespunză unor interese departamentale cipiului conducerii şl muncii Central, prin eforturile între
Expresie a unui profund de de un bogat şi valoros fond lui şl guvernului şi conduce ale dezvoltării şi generaliză toare a centralelor, ministere sau locale, unor interese ne colective. Concepţia partidului gului partid, ale întregului po
mocratism, Conferinţa Naţio de cadre tehnice şi economi rile organizaţiilor de masă, rii gestiunii economice, în le vor fi degrevate de unele principiale nostru despre acest principiu por, măsurile prevăzute în cele
nală a Partidului Comunist ce. In aceste condiţii este nu ale ministerelor şi organelor condiţiile creşterii rolului fac probleme administrative, gu- Obiectul unei atenţii deo exclude orice element de for două proiecte de Directive vor
Român este chemată sâ dezba numai necesar, dar şl posibil centrale. torilor economico-financiari, rente. Ele se vor putea ocupa sebite il constituie, în docu malism. înţelegem aplicarea asigura accelerarea progresu
tă şi sâ aprobe programul per ca formele şl metodele de or In lumina necesităţii de a acest principiu dobindeşte o în mod amplu de elaborarea mentele supuse dezbaterii, în lui nu prin şedinţe festive, de lui socîal-economic al ţării,
fecţionării multilaterale a sis ganizare şl conducere să fie asigura creşterea rolului con expresie calitativ superioară. coordonatelor fundamentale a treprinderile — aceste celule ratificare a unor decizii. In creşterea continuă a bunăstării
temului nostru economic, a în puse în acord cu treapta de ducător al partidului în toate El permite să se asigure atît le dezvoltării viitoare a ramu ale organismului industrial în forurile colegiale de conduce oamenilor muncii. înflorirea
tregii vieţi sociale a ţârii. Iz- maturitate a orînduirii noas domeniile vieţii sociale apre întărirea conducerii centraliza rii în lumina cerinţelor şi po care preocupările partidului re — la toate nivelele — vedem multilaterală a patriei noastre.
vorîte din realităţile şi nevoile tre, sâ fie eliberate de ele ciez ca absolut logică şi sus te a economiei naţionale rit sibilităţilor economiei naţio nostru pentru perfecţionarea organisme eficiente de dezba (Cuvîntarea a fost sublinia
ţârii noastre, principiile care mente caracteristice unor faze ţin cu toată hotărî rea şi căl şi extinderea atribuţiilor şi nale, a noilor date ştiinţifice şl modernizarea economiei na tere, un mijloo de valorifica tă prin vii şi puternice a
stau la baza măsurilor preco depăşite, de unele concepţii şl dura propunerea făcută de to competenţelor unităţilor eco şi tehnice, de crearea premi ţionale gâseso un atît de pu- re a experienţei specialiştilor, plauze).
nizate au întrunit în perioada practici care în viaţă s-au do varăşul Chivu Stoica ca în nomice.
premergătoare conferinţei ade vedit contrare cerinţelor unei fruntea organului suprem al Ridicarea eficienţei întregii
ziunea entuziastă a întregului activităţi economice eficiente. puterii de stat sâ fie secreta activităţi economice ca urma
partid, a întregului nostru po Dialectica istoriei, confirma rul general al Comitetului Cen re a perfecţionării conducerii Cuvîntarea tovarăşului
por. tă de practică, arată că nici în tral al Partidului Comunist şi planificării economiei na
înglobate intr-o viziune de perioada cuceririi puterii po Român, tovarăşul Nicolae ţionale este strîna legată de
ansamblu asupra dezvoltării litice, nici în procesul trecerii Ceauşescu înlăturarea fenomenelor de
României în anii revoluţiei de la capitalism la socialism, Pentru marxiştl-leninişti este centralism excesiv, a forme
populare, într-o largă perspec nici în perioada desâvîrşirll un adevăr Indiscutabil că pro lor birocratice în activitatea Paul Niculescu - Mizil
tivă istorică asupra socialis construcţiei socialiste şi nici prietatea socialistă asupra mij unor organe şl organisme e
mului, prevederile celor două după aceea, dezvoltarea ascen loacelor de producţie este su conomice, a manifestărilor de
documente au primit în Rapor dentă a societăţii nu poate fl perioară oricărei forme de pro subiectivism şi voluntarism în
tul prezentat de tovarăşul un proces spontan. Eforturile prietate privată. Valorificarea elaborarea unor decizii econo tovarAşi, ca hotârîrile economice sâ se cialismului — pîrghîi de natu za economică socialistă, în
Nicolae Ceauşescu o adincâ şi claselor celor mai progresiste, deplină a avantajelor el Im mice. Este o realitate că în întemeieze pe o deplină cu ră economic-obiectivâ. condiţiile desâvirşirii edificiu
cuprinzătoare fundamentare. ale maselor largi, ale naţiu pune ca economia naţională sâ ultimii 7 ani, numărul direcţi Dezbaterile Conferinţei noas noaştere a legilor obiective. In concepţia noastră, aseme lui socialismului. ,
Prin măsurile preconizate, prin nii trebuie îndrumate neconte se dezvolte în mod unitar, ca ilor generale şl al direcţiilor tre Naţionale, interesul puter Folosirea pe o arie mai întin nea măsuri nu au şi nu pot a
tezele formulate în raport în nit in direcţia realizării unor pîrghiile hotârîtoare ale a din ministere şi Instituţii cen nic manifestat de întregul să a unor instrumente de re vea nimic comun cu liberalis In ceea ce it priveşte, parti
legătură cu rolul partidului, al ţeluri unice stabilite de singu cestei dezvoltări sâ fie concen trale a crescut cu 65 la sută, popor, subliniază însemnătatea glementare economică, pe cît mul, sînt net şi categoric osti dul nostru abordează această
stal ului, evoluţia proprietăţii ra forţă socială înarmată cu trate în mîinile statului socia al oficiilor — cu fifi la sută, al deosebită pe care o au proble de riguroase, pe atît de sensi le declanşării unor forţe sti problemă pornind de la faptul
socialiste, rolul planificării — ideologia marxist-leninistâ şi list. Numai astfel putem îna serviciilor cu 69 la sută. In a bile, utilizarea judicioasă a u hinice. Piaţa trebuie folosită, câ procesul înaintării neîntre
Partidul Comunist Român a care concentrează în rînduri- inta spre ţelurile noastre fina ceeaşi perioadă, în cadrul a mele puse în discuţia acestui nor asemenea categorii ca be cerinţele ei trebuie cunoscute, rupte de la socialism spre co
munism este, în ultimă instan
duce o importantă contribuţie le sale pe cel mai buni fii ai le pe drumul cel mai scurt cestor organe personalul cu \ înalt for al partidului pentru neficiul, rentabilitatea, preţul deoarece oferă planificării ele ţă, procesul creării premise
realizarea unui progres rapid
la dezvoltarea teorie! şi prac poporului — partidul comu asigurind utilizarea tot mai e- funcţii de conducere (de la şef pe toate planurile construcţiei — de natură sâ determine o mente deosebit de utile pentru lor materiale — acea dez
ticii socialismului nist. Complexitatea crescândă ficientâ a resurselor ţârii, pu de birou la director general) socialiste, a unei viguroase a- măsurare exactă a cheltuielilor sporirea eficienţei economice, voltare uriaşă a forţelor de
Prevederile celor două pro a operei de edificare a noii so tem sâ întărim necontenit ba s-a majorat cu 76 la sută. A firmârl a tuturor forţelor cre de muncă socială — va da po pentru satisfacerea mai bonă producţie care sâ asigure so
iecte supuse dezbaterii au fost cietăţi impune creşterea ne zele economice ale suverani ceasta oglindeşte, intre altele, atoare ale naţiunii. Măsurile sibilitate sâ se realizeze o con a nevoilor sociale. Soluţionarea cietăţii un belşug de bunuri
concepute şi urmează sâ fie a contenită a rolului conducător tăţii naţionale. tendinţa de a răspunde la creş elaborate de Comitetul Cen ducere suplă a economiei na problemelor dezvoltării econo concomitent cu perfecţionarea
plicate in condiţiile unui a- al partidului. Pentru a-şi în Aşa cum se subliniază în ra terea volumului activităţii, la ţionale, asigurind întregii vieţi mice nu este însă lăsată pe relaţiilor de producţie — şi al
vînt puternic şi susţinut al tu deplini pinâ la capăt misiu portul prezentat de tovarăşul noile sarcini şi probleme prin tral îşi găsesc o temeinică fun economice mai multă operati seama sau sub dominaţia for creării premiselor spirituale —
turor ramurilor economiei na nea pe care şi-a asumat-o, a Nicolae Ceauşescu, statul nos crearea nu întotdeauna justi damentare in Raportul prezen vitate, precizie şi finalitate. ţelor oarbe, stihinice ale «pie nivelul înalt al conştiinţei so
ţionale. Dezvoltarea economi răspunde încrederii cu care a tru socialist va continua să ficată a unor noi organe, prin tat Conferinţei de tovarăşul Partidul nostru urmăreşte o ţei libere", ci revine faetonului cialiste a poporului. Forţa ca
Nicolae Ceauşescu, — docu
că rapidă înregistrată în în fost investit de popor, de na joace un rol deosebit de im amplificarea aparatului de ment oare abordează problema îmbinare strînsâ a formelor de conştient. pabilă sâ dirijeze, sâ conducă
treaga perioadă a construcţiei ţiune, partidul trebuie să se portant in viaţa societăţii în stat. de importanţă principială ale conducere centralizată cu pir- Ca instrument principal al desfăşurarea acestui proces
socialiste continuă la un nivel ridice In fiecare etapă la înăl tr-o lungă pei'Spectlvâ istori In multe împrejurări, atunci economiei socialiste Şi aduce, ghiile economice, realizarea u conducerii conştiente de către poate fi numai partidul comu
calitativ superior în cadrul ac ţimea răspunderii şi obligaţi că. In această optică, măsuri cînd s-a constatat că in di în acest fel, o contribuţie de nei depline concordanţe între partidul comunist — forţa po nist, care este expresia cea mai
tualului cincinal. In industrie ilor sale sporite. Unul din me le de perfecţionare a organe verse verigi au fost adoptate preţ la elaborarea teoretică a aceşti factori. In aoest sens, el litică conducătoare a întregii înaltă a factorului conştient,
şi în agricultură, în toate ra ritele principale ale documen lor de stat, de Ia organele su decizii eronate. In loo sâ se a căilor dezvoltării multilaterale combate orice unilateralitate, vie(i sociale, — statul nostru so exponentul intereselor întregii
murile economiei naţionale telor pe care le dezbatem este preme ale puterii şi adminis nalizeze temeinic cauzele şl a societăţii româneşti. atît manifestările de arbitrar şi cialist deţine pîrghiile hotârî naţiuni, iar instrumentul prac
realizările obţinute în 1966 şi că pornind de la imperativele traţiei de slat şl pinâ ia orga sâ se ia măsuri de remediere, subiectivism, cît şi supraapre toare de dirijare şi control ale tic. organizator — numai sta
1967 întrec prevederile planu evoluţiei conştiente a socie nele locale, au o deosebită im dreptul de decizie a fost tre Datorită Importantelor suc cierea factorilor obiectivi, atît vieţii economice de care de tul socialist.
lui. Creşte în ritmuri înalte tăţii socialiste ele asigură con portanţă, ele permiţind dez cut în competenţa organului cese economice, creşterii im iluziile voluntariste ale atotpu pinde şi care dau configuraţia
De aceea, partidul nostru
productivitatea muncii, se re diţiile pentru creşterea rolului voltarea continuă a funcţiilor superior — de la întreprinde petuoase a forţelor de produc terniciei mijloacelor adminis întregii dezvoltări a societăţii consideră câ in etapa desăvâr
ţie, am ajuns la un stadiu care
duc sistematic cheltuielile şi conducător a! partidului. Va economico-organizatorice ale re la minister, de la minister cere îmbunătăţirea calitativă a trative, cît şi fetişizarea legi noastre. De fapt, fiecărei orân şirii construcţiei socialiste creş
costurile de producţie. Se in spori participarea întregului statului, potrivit sarcinilor tot la Consiliul de Miniştri. Ast întregii activităţi economice, lor economice — care nu pot duiri bazate pe existenţa cla te rolul statului ca organizator
tensifică participarea ţării partid la elaborarea liniei po mai complexe ce-i revin în fel s-a ajuns la situaţia ou to valoniicarea intensivă a resur avea derit efecte negative, selor îi sint proprii diferite al dezvoltării producţiei mate
noastre la circuitul economîo litice generale, la soluţionarea desâvîrşirea construcţiei so tul anormală în care Consiliul dăunătoare bunului mers al e- forme de influenţare activă a riale. al desfăşurării unei largi
mondial. tuturor problemelor vitaleipen- cialiste. de Miniştri aprobă un număr selor materiale şi de muncă, conomîei. bazei societăţii de către stat, activităţi pentru înflorirea şti
Socialismul, devenit în ţara tru viitorul ţării, al naţiunii. Din concepţia partidului nos extrem de mare de preţuri de considerabil sporite ale socie In cadrul Conferinţei s-a a- elementul principal al supra inţei, culturii, educaţiei ; toto
noastră forma unică a orga Activitatea de conducere şi în tru despre legităţile dezvol vinzare cu amănuntul, de ta tăţii noastre. Aceasta este o ne râtat că unii comentatori de structurii sociale. Experien dată statut reprezintă arma de
nizării sociale, se sprijină in drumare a întregii vieţi socia tării societăţii socialiste de rife pentru servicii, standarde cesitate Indispensabilă pentru presă din străinătate prezintă ţa economiei moderne de apărare a independenţei şi cu
ridicarea României la nivelul
prezent pe o bază materială le de către Comitetul Central curge în mod logic menţinerea de stat, adoptă decizii într-o imagini deformate ale măsuri monstrează creşterea sferei sa ceririlor revoluţionare ale po
puternică, în continuă diversi şi organele lui colective se va centralismului democratic drept serie de probleme curente de ţârilor avansate economic ale lor luate în ultimul timp de le de intervenţie, bineînţeles porului. Fără îndoială câ şi în
lumii.
ficare, în care un loo tot mal îmbunătăţi prin eliminarea pa principiu organizatoric fun detaliu privind producţia şi ţările socialiste pentru îmbu în limitele determinate de re viitor, într-o îndelungată per
important ocupă ramurile mo ralelismelor şi suprapunerilor damental al statului, a! între investiţiile. In acelaşi timp, Marea sursă a superiorităţii nătăţirea conducerii economiei. laţiile sociale şi orientată co spectivă istorică, statul, ca for
derne, hotârîtoare pentru pro care există în munca Comite gii vieţi sociale. Aplicat într-o conducătorii de întreprinderi şi a forţei socialismului stă în Unele asemenea comentarii ex respunzător intereselor clasei mă de organizare politică a na
gresul întregii economii Dis tului Executiv şi a Consiliului structură organizatorică mai care gospodăresc fonduri de faptul câ societatea are nu nu primă chiar deschis regretul şi dominante. Cu atît mai mult ţiunii. va avea un important
punem de un mare număr de de Miniştri, prin promovarea simplă, care apropie conduce mai capacitatea de a cunoaşte, amărăciunea autorilor lor câ cresc posibilităţile de acţiune rol în viaţa şi progresul socie
sute şi sute de milioane de lei ci şi de a folosi legile economi nu au găsit In măsurile pe ca ale statului socialist, care se
nu au competenţa sâ adopte ce obiective în mod conştient re le luăm «elemente care sâ bazează pe forma cea mai înal tăţii. Măsurile cu privire la
decizii privind uneori valori de şi în interesul general, prin indice schimbări ale orînduirii tă a socializării producţiei — perfecţionarea conducerii eco
citeva mii sau chiar sute de conducerea planificată a eco socialiste". Intr-adevăr, aşa proprietatea socialistă — pe o nomiei, la îmbunătăţirea orga
lei. Experienţa a arătat că în nomiei. Dar această posibilita stau luci urile ! Tot ce putem economie cu caracter omogen, nizării administrativ-tei itoria-
depărtarea deciziei de locul te, care, în ultimă instanţă, face spre a-i consola pe aceşti pe terenul unitar al relaţiilor le a ţârii, precum şi cele pri
aplicării ei nu-l îmbunătăţeşte face ca socialismul şi comu oameni avizi de senzaţional de producţie socialiste. vind conducerea vieţii sociale
calitatea, în schimb diminuea nismul sâ constituie treapta este sâ-i sfătuim să-şi cruţe e Rolul de excepţională însem pe care Comitetul Central al
PC.R.
le supune
aprobării
ză simţul de răspundere al cea mai înaltă a dezvoltării forturile, sâ nu se mai oste nătate al statului socialist este Conferinţei Naţionale, reflectă
celor care au datoria sâ o e societăţii umane, nu se trans nească, acum sau în viitor, fi determinat de condiţii fără această concepţie, fiind meni
xecute. formă automat în realitate. indcă niciodată în măsurile pe precedent şi fără egal in orice te sâ asigure statului nostru a
Trebuie reliefat şl faptul că Pentru aceasta este necesară care le adoptă partidul nostru altă orînduire socială : poporul tributele şi condiţiile necesare
nu de puţine ori tendinţele de activitatea oamenilor, activita nu vor găsi elemente care sâ slâpîneşte mijloacele de pro spre a-şi îndeplini cît maj bine
centralism excesiv îşi au ori tea partidului, activitatea de dăuneze orînduirii socialiste ducţie, el este deţinătorul unic rolul său istoric.
ginea în fuga de răspundere a conducerea economiei,a între Spre dezamăgirea profundă şi suveran al puterii politice ;
unor cadre; în loc să-şi folo gii vieţi sociale. Această activi a avocaţilor liberalizării, care oamenii muncii reunesc ast TOVARAŞI,
sească autoritatea cu care sînt se grăbesc să-şi ia dorinţele fel, în posesia lor, atît bunul Nu intimplâtor în Raportul
înzestraţi, să-şi manifeste în tate este, prin natura sa. o ac drept realitate, trebuie sâ ară material c î t şi instrumentul prezentat de tovarăşul Nicolae
treaga iniţiativă in limitele ţiune subiectivă care, în măsu tăm câ societatea noastră a a administrării acestuia, dîspu- Ceauşescu, la această Confe
competenţelor acordate, ei îşi ra concordanţei ei cu cerinţele vut şi pinâ acum propria sa nînd astfel de libertatea hotâ- rinţă, în care problemele eco
cheltuiesc energia pentru a legilor obiective ale societăţii, piaţă, propria sa producţie de rîrii. de posibilitatea de a de nomice au o pondere atît de
obţine avize, aprobări şi ho- stimulează şi asigură un mers marfă, şi a folosit instrumen cide asupra obiectivelor, asu mare. se subliniază cu putere
târiri din partea organelor su tul banilor. Ln prezent, ca re pra destinelor lor istorice. importanţa şi atenţia deosebi
perioare. Asemenea lipsuri se progresiv, imprimă un ritm zultat al procesului de creşte Întreaga operă de construc tă pe care Comitetul Central le
manifestă atît la înlreprinderi, mai viu dezvoltării sociale. Şi, re a economie] naţionale, so ţie socialistă a evidenţiat deo acordă dezvoltării conştiinţei
rit şi la ministere dimpotrivă, ea ar stînjeni şi ar cietatea noastră îşi pune sarci sebita însemnătate teoretică şi socialiste, muncii ideologice —
na sâ folosească mai bine a
Concretizîndu-se în amplifi crea perturbaţii in evoluţia so ceste elemente, sâ perfecţione practică a problemei statului expresia practică a acestei pre
carea anormală a aparatului cietăţii atunci cînd ea ar în ze modul lor de utilizare. Nu Viaţa, practica au ridicat in ocupări, a acestei atenţii fiind
organelor centrale şi creşte călca sau ar contraveni aces mai cine nu înţelege esenţa o- fata marxismului, ca o proble măsurile organizatorice preco
rea costului administraţiei de tor legi. rinduirii socialiste nu va în mă relativ nouă istoriceşte, nizate în acest sector.
problema rolului statului, a
stat, fenomenele de centralism Pornind de Ia aceste premi ţelege nici faptul câ problema Perfecţionarea modului de
excesiv au ca efect îndepărta se, măsurile preconizate de nu constă în a renunţa la con evoluţiei funcţiilor sale, pro folosire a factorilor economici,
rea de producţie a deciziei şi partid pentru perfecţionarea ducerea centralizată a vieţii e blema sarcinilor şi perspecti a stimulentelor materiale, a
a unui important număr de mecanismului de conducere a conomice, ci în a folosi în ca velor statului în condiţiile cînd plicarea mai consecventă a
specialişti. înmulţirea parale economiei urmăresc în esenţă drul acestei conduceri centra clasele exploatatoare au fost principiului cointeresării sînt
lichidate şi societatea este for
In timpul unei pauze, un grup de delegaţi din regiunea Hunedoara se întreţin cu to lismelor şi suprapunerilor In crearea cadrului şi structurilor lizate şi în interesul perfecţio mată numai din clase prietene, concepute de partid ca reali-
varăşul Bujor Almâşan, ministrul minelor felul acesta, volumul eviden- organizatorice necesare pentru nării ei — deci în interesul so cînd s-a făurit şi dezvoltat ba (Continuare în pag. a -l-a)