Page 38 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 38
6 DRUMUL SOCIALISMULUI Simb&tâ 9 decembrie 1967
Situaţia din
PREZENŢE
ROMÂNEŞTI
© Adoptarea unul proiect de rezoluţie
de către Adunarea Generală KAIJ.AT — Sub auspici r mîne încordată
ile Ministerului Educaţiei
© Dezbaterile din Comitetul Politic şi Comitetul Naţionale şi Artelor Fru
moase din Maroc a avut
penlru problemele economice şi financiare loc la Rabat vernisajul ex CAIRO 8 (Agerpres) zate de agenţiile de presă con
poziţiei dc artă grafică ro Agenţiile de presă transmit form cărora duşmanii repu
NEW YORK 8. — Trimisul le trei puncte vor fi dezbă mânească conlemporană câ situaţia din Republica Ara blicii ar fi ocupat aerodromul
special Agcrpres, Romulus Câ- tute simultan. trimisă de Comitetul de bă Yemen continua sâ fie în de la Kahba. El a afiiinat câ
plescu, transmite; întrunită Stal penlru Cultură şi cordată In prezent se duc mai multe avioane au aterizat
joi dupâ-amiazâ în şedinţă Comitetul pentru proble Artă. lupte intre forţele regaliste şi pe acest aerodrom, inclusiv a
plenară Adunarea Generală a mele economice şi financiare La deschiderea oficială a trupele guvernului yemenit in vionul care l-a transportat pe
O.N.U. a adoptat cu 91 voturi a continuat examinarea pro expoziţiei au fost prezenţi împrejurimile oraşului Sanaa. preşedintele republicii, Iriani,
pentru, 2 contra şî 17 abţineri blemelor legale de comerţul Mohamed el Fassi, rectorul Comandamentul militai- yeme- la Cairo. „Forţele noastre ar
un proiect de rezoluţie apro iniernnţional şi deceniul dez Universităţii din Rabat şi nit din Sanaa a deschis cen mato sînt stăpîne pe cerul ye-
bat în prealabil de Comitetul voltării. A fost adoptată în u- preşedinte al Asociaţiei u- tre pentru înscrierea volun menii". Joi seara, la Cairo.
penlru teriiloriîle sub tutelă nanimitale o rezoluţie privind niversilăţilor africane, şi tarilor în vederea apărării „cu Hassan Mckki, ministrul afa
şi neaulonome prin care se pregătirea celei de-a doua Con alte oficialităţi marocane, ceririlor revoluţiei". Restricţii cerilor externe yemenit. a de
reafirmă dreptul inalienabil al ferinţe mondiale pentru co oameni de cultură şi artă, le de circulaţie introduse joi clarat : „Ocuparea de către re-
popoarelor teritoriilor coloniale merţ, care va avea ioo în luna R. D. GERMANA. — Aspect de muncă de la Fabrica de şefi ai unor misiuni diplo râmîn în vigoare. A fost creat galişti a capitalei Yemenului
la autodeterminare şi inde februarie 1968 la Delhi. maşini de birou din Sommerda — linia de asamblare a ma matice acreditaţi la Rabat, un comandament de rezisten republican este imposibilă",
pendenţă şi la resursele lor In legătură cu deceniul dez şinilor de calcul „Soemtron 220“. ziarişti. ţă populară, depinzînd de co „O luptă violentă se desfăşoa
naturale. In rezoluţie se con voltării. ţările în curs de dez Expoziţia s-a bucurat de mandamentul general al for ră de cinci.zile la 5 kilometri
damnă cu tărie metodele folo voltare, care prezentaseră un un remarcabil succes. ţelor armate, anunţă agenţia nord-est de capitală, a preci
site de monopolurile străine, proiect de rezoluţie, au făcut o Ministrul comerţului exterior al MEN. Noul comandament are zat el. dar desfăşurarea ei esle
financiare, economico şi de altă declaraţie prin care au accep V ANVERS — Recent a în vedere. în principal, rezis în favoarea trupelor noastre".
natură menite să perpetueze tat di feritele amendamente avut loc la Anvers coloc tenţa populară pentru apăra Drumurile dintre Sanaa şi Ho- U .R .S .S . — In C i u k o t k a ,
rilor de delegaţiile României, Italiei despre perspectivele
regimurile coloniale. Delegaţia prezentate in cursul dezbate viul internaţional cu tema rea uzinelor, spitalelor, depo deida şi Sanaa şi Taez au fost p e t r o l i ş l i i s o v i e t i c i f o r e a z ă o
Republicii Socialiste România „Planificarea sanitară", or zitelor de armament şî amba reocupate de armata republi s o n d ă c a r e v a a t i n g e 3.000
a votat Sn favoarea proiectului. U.R.S-S. şi Franţei. După in ganizat de Institutul de sadelor străine Rostul dc ra cană. In prezent, a precizat el, m a d i n c i m e . A i c i , rn E x t r e
In explicaţiile la vot o serie cluderea acestor amendamen comerţului cu România Medicină Tropicală din An dio Sanaa anunţă, de aseme se duc lupte cu mici grupuri m u l n o r d a î n c e p u t să se
de delegaţi au denunţat ex te. rezoluţia a fost adoptată In vers nea, câ autorităţile şi guver conduse de mercenari euro d e z v o l t e d e a n u l t r e c u t o r ă
ploatarea popoarelor din teri unanimitate. TRIEST 8 (Agerpres). — România au sporit de la 68 la Din partea Republicii So nul republican au produs gre peni. Ministrul a lansat un a ş e l u l p e t r o l i ş t i l o r , d a t o r i t ă
toriile coloniale de către mo A fost luat apoi în discuţie 1 napoindu-se din vizitele fă 80 miliarde lire italiene. In pri cialiste România a partici le pierderi unor bande de mer pel către Arabia Saudită să d e s c o p e r i r i i u n o r i m p o r t a n
nopolurile străine şi au cerut un proiect de rezoluţie prezen cute în Republica Socialistă mele nouă luni 'ale anului 1967, pat prof. doctor docent cenari europeni care acţionea înceleze orice amestea în afa te z ă c ă m i n t e d e t i t e i In
statelor ai căror cetăţeni sau tat de 18 delegaţii, care pro România, R P. Bulgaria şl R S.F schimburile comerciale dintre Teodor Ilea, şeful catedrei ză în partea de est a Yeme t o a t e c o i f u r i l e C i u k o t k ă i ,
nle căror întreprinderi au inte pune declararea anului 1970 Iugoslavia. Giusto Tolloy, mi cele două ţâri au sporit cu 43 de medicină socială a Insti nului. caplurîndu-se o mare cerile interne ale Yemenului şl K a m c . e a t k ă i şi I a h t f i e i s e
rese economice, financiare sau ca „an internaţional al edu nistrul comerţului exterior al la sută fală de perioada cores tutului Medîco-Farmaccutic cantitate de arme şi echipa sâ accepte relaţii de coexisten v a fo lo s i f i f e i u l d e s c o p e r i i
de altă natură în aceste teri caţiei". Intervenind în dezba Italiei, a lăcul la Triest o de punzătoare a anului precedent. din Bucureşti, medic şef al ment militar. Generalul Has- ţă paşnică. a ic i
torii, ca in conformitate cu teri, reprezentantul lării noas claraţie cu privire la evoluţia Giusto Tolloy a precizat că, in Secţiei Sănătăţii şi Preve Agenţia France Rresse anun In f o t o : T u r l a d e f o r a j
prevederile rezoluţiei să pună tre. Costîn Murgescu, a sub schimburilor comerciale cu urma protocolului comercial în derilor Sociale a oraşului san Al Amrî, membru a! Con d i n t u n d r a C i u k o t k ă i .
capăt unor asemenea activi liniat interesul pe care delega aceste ţări. El a subliniat per cheiat între Italia si România, Bucureşti, care, a prezentai siliului prezidenţial yemenit ţă câ generalul Hassan Al
tăţi. ţia română ii acordă acestei schimburile comerciale dintre comunicarea : „Metodologia şi comandanl-şef al armatei, a Amri, membru al Consiliului
idei. Educaţia reprezintă unul spectivele favorabile ale comer
din aspectele esenţiale ale ţului cu România relevînd fap aceste ţâri urmează să sporeas planificării sanitare şi re inspectat joi regiunea milita prezidenţial yemenit a fost nu
Comitetul Politio al Adună procesului complex de punere tul că In anul 1966 schimburile că în 1968 cu 50 la sută, cifrln- zultatele acţiunii de ocro ră din nord-estul Yemenului. mit preşedinte ad-interim al A început evacuarea
rii Generale a inceput dezba în valoare a resurselor uma comerciale dintre Italia şi du-se In total la 170 miliarde tire a sănătăţii in Repu Ministrul de interne al, Yeme Republicii Arabe Yemen, în
terea unui proiect dc rezoluţie ne. problemă în care. la pro lire italiene. blica Socialistă România". nului a dez.minţit în mod ca timpul vizitei preşedintelui
avind drept coautori 29 de sta punerea delegaţiei române, au tegoric unele informaţii difu Abdul Rahman Iriani la Cairo. trupelor greceşti
te, printre care şi Republica fost adoptate în ultimii doi ani
Socialista România. în proble rezoluţii ale Adunării Gene
ma folosirii în scopuri exclu rale şi Consiliului Economic In Comitetul celor 18 state pentru dezarmare Comitelui ..nu este în momen din Cipru
siv paşnice a fundului mări şi Social. tul de faţă în măsură să pre
lor şl oceanelor, problemă In acelaşi timp s-a menţio zinte un raport complet în a- Fulbright critică din nou
inclusă pe ordinea de zl la nat câ hotăiîrea de a procla oeaslâ problemă". Raportul NICOSIA 8 (Agerpres) —
Agenţiile de presă au anun
cererea Maltei. Proiectul pre ma la această sesiune anul complet, incluzînd toate docu ţat vineri începerea evacuării
vede crearea unui comitet 1970 ca an internaţional al e- mentele relevante, urmează să politica S.U.A. în Vietnam trupelor greceşti din Cipru. E
ad-hoc care să treacă în re ducatiei este prematură Dez fie supus cit mai curînd po vacuarea se face In conformi
vistă activitatea de pînâ acum voltând această idee, repre sibil". Acest raport va reliefa WASHINGTON 8 (Agerpres) lui fală de protestele împotri tate cu acordul intervenit săp-
a Naţiunilor Unite şi a altor zentantul ţârii noastre a pro intefl*iinai* „contribuţia valoroasă adusă va politicii sale, pe care a ca tămîna trecută Intre Grecia si
«genţii internaţionale in acest pus o serie de amendamente de reprezentanţii ţărilor parti Preşedintele comisiei sena lificat-o ca „o extravagantă a Turcia.
domeniu şi să întreprindă un la proiedt, în sensul întocmirii cipante în vederea obţinerii toriale pentru problemele ex „libertăţii" pe care Administra In primele ore ale dimineţii.
studiu asupra promovării coo studiilor necesare, examinării GENEVA 8. — Corespon februarie 1967, pină în pre unui tratat care sâ fie în con terne, William Fulbright, a ţia Johnson a acordat-o celor In portul Famoqusta au acos
perării internaţionale în ce pri în prealabil a problemei în ca dentul Agerpres. H. Liman, zent. Raportul interimar a fost formitate cu rezoluţia Adună criticat din nou politica Admi care formulează critici*. tat patru nave greceşti, „Les-
nistraţiei S.U.A în Vietnam.
veşte explorarea, conservarea drul Consiliului Economic şi transmite: Comitetul celor 18 propus de cei doi copreşedinţi rii Generale". El a declarat că „războiul din bos", „Philippo", „Lîon" si
ş: folosirea fundului mărilor Social şi luării unei decizii fi state pentru dezarmare a adop şi urmează sâ fie înaintat A- In raportul interimar se a- Vietnam este imoral si nene ★ „Panther", pe hordul cărora
şi oceanelor, cu resursele res nale la sesiunea a 23-a sau a tat în unanimitate proiectul dunăi’iî Generale a O N U. şi ratâ că comitelui nu a avut cesar", că a transformat ţările nu fost îmbarcate primejg p-
pective. 24-a a Adunării Generale. de raport interimar asupra de Comisiei O.N.U. pentru dezar posibilitatea să acorde timpul din Asia de sud-est în teatrul NEW YORK 8 (Agerpres). nitătl ole armatei greceşti —
Delegaţiile U.R.S.S. şi Ce
Luind cuvîntul în sprijinul hoslovaciei s-au alăturat ob liberărilor Comiteiului de la mare. . necesar examinării probleme unui măcel cumplit ..Adminis La New York au continuat aproximativ 400 de soldaţi. Po
proiectului, şeful delegaţiei ro servaţiilor şi amendamentelor reluarea luci arilor sale, la 21 In document se arată că lor dezarmării generale şi to traţia americană. a afirmat manifestaţiile împotriva războ trivit agenţiei France Presse în
mâne. Mircea Maliţa, adjunct delegaţiei României tale şi desfiinţării bazelor mi Fulbright, procedează la o in iului din Vietnam, c^re fac cursul zilei de vineri vor fi
al ministrului afacerilor ex litare străine din ţările Asiei, parte dintr-o serie de acţiuni îmbarcaţi 1.500 de soldaţi greci,
terne, a salutat iniţiativa Mal NEW YORK 8 (Agerpres) Africii şî Americii Latine, In tervenţie necruţătoare în Viet ale organizaţiilor pacifiste a precum si numeroase maşini
tei şi a declarat că este posi Preşedintele Adunării Gene Lucrările Vecei Executive lumina rezoluţiilor respective nam". Senatorul a criticat, de mericane. Numeros! demon blindate. Potrivit părerii obser
bil încă de pe acum să se în rale a O.N.U , Corneliu Mănes- ale Adunării Generale. asemenea, indiferenţa guvernu stranţi au manifestat în fata vatorilor politici, relevă aqen-
trevadă timpul când omenirea cu. a primit joi pe şeful dele Intrării centrului de recrutare, tia Reuter, în Cipru s-ar afin
va avea posibilitatea să folo gaţiei Indiei, G Parthsarathî. re Federale a R.S. F. Iugoslavia situat în partea de sud a cartie aproximativ 7.000 de soldaţi
sească imensele resurse ale prezentant permanent la Naţiu rului Manhattan din New York. greci. Acestora li se adaugă
Ciocniri între poli tic si mani
fundului mărilor pentru bu nile Unite, pe şeful delegaţiei BELGRAD 8 (Agerpres) — rea ritmului dezvoltării econo festanţi au fost semnalate Sn contingentul de 050 persoane,
năstarea întregii societăţi. Sco- Izraelului. Miclnel Comay, si Vecea Execulivă Federală a miei paralel cu consolidarea diferite puncte ale marelui o debarcate în insulă în virtu
ţînd In evidenţă câ este ne pe reprezentantul permanent al R.S.F. Iugoslavia. Întrunită la 7 tea acordului din 1900 Contin
cesar să se pună bazele unei Ecuadorului. Leopoldo Benites. decembrie. examinat măsu stabilităţii pielei, preturilor, raş american. Cifra celor ares gentul turc cuprinde 650 de
tat! In ultimele patru zile de
cooperări internaţionale paşni preşedintele grupului ţărilor rile preconizate pentru dezvol valutei si condiţiilor de des demonstraţii se ridică la 400 soldaţi. Evacuarea va continua
făşurare a activităţii
econo
ce în acest domeniu, vorbito latino-americane. tarea târli In anul 1968, precum mice. în zilele următoare.
rul s-a referit la însem In discuţiile care au avui loc. si o serie de probleme din do Produsul social în sectorul
nătatea unor studii preli au fost abordale probleme de meniul economic, bugetar $i obştesc al întregii economii şl
minare în această direcţie — ordin organizatoric In legătură in industrie ar urma să creas Starea sănătăţii luii Washkansky
obiectiv pe care şi-l propune cu deslâşurarea în continuare relaţiilor cu străinătatea. După că cu 3-4 la sută. Iar produsul
proiectul de rezoluţie. si Încheierea lucrărilor actualei cum relatează aqentia Taniug, social al agriculturii cu 1-2 la este satisfăcătoare
Preşedintele comitetului. !s- sesiuni. In 1968 se va urmări accelera- sută. Această creştere ’a eco
mail Faluny (R.A U.), a anun nomiei trebuie. în primul rind,
ţat câ proiectul va fi pus la sâ fie obţinută prîntro inclu JOHANESBURG 8 (Agerpres) Pentru a-î (i dai o inimă in
vot vineri. Totodată el a co Declaraţia lordulu dere mai dinamică a econo Vineri dimineaţa, în cea înlrogime nouă. ar fi fost nevoie
municat câ s-a primit un ra miei iugoslave în schimbul in de-a şase'a zl de la operaţie, să fie ligoturate 6 vene si două
port provizoriu din partea ternaţional de mărfuri şl prin Louls Washkansky era, potri artere, ceea ce ar fi cerut un
Comitetului celor 18 state de LONDRA 8 (Agerpres). — membri in cadrul Pieţei co intensificarea investiţiilor. To vit buletinului medical al spi lirnp mult prea lung si ar fi
la Geneva, şi în consecinţă Intr-o declaraţie făcută la mune. talul exportului de mărfuri ur talului Groote Shuur, „într-o compromis succesul operaţiei.
formă bună“. Starea sănătăţii
comitetul va putea trece la Londra lordul Challont. mi Referindu-se la obiecţiile for mează să sporească In 1968 cu sale continuă să fie satisfăcă Partea de inimă păstrată, care
examinarea a trei puncte, fâ- nistru de stat la Foreign Of mulate de guvernul francez cu 6-7 la sută. Iar împreună cu ex toare. este legată de patru vene
cind parte din sfera proble fice a arătat câ Tratatul de la privire la eventuah aderare a portul de servicii cu circa 10 pulmonare, vena cavă superi
mei dezarmării : dezarmarea Roma, pe baza căruia a luat Marii Britanii la C E E„ Chal- la sută Exportul de mârfiiTi In Profesorul Bernard şi echi oară si vena cavă inferioară
generală şl totală, suspendarea fiinţă C E.E . nu cuprinde nici font a precizat că Anglia nu dustriale va creste cu 8 la su REPUBLICA CUBA. — La Nuevitas, o mică aşezare ce pa sa de chirurgi a dat publi l-au fosl lâsale pacientului.
tuturor experienţelor nucleare, o clauză care sâ stipuleze că inlentionen/.a să intre in Pia tă, hr cel de produse aqrlco- se află la circa 650 km de Havana, se înalţă cu repeziciune cităţii o serie de noi amănunte Chirurqil ou trebuit să decu
lichidarea bazelor militare de nu pot fi întreprinse negocieri ţa ceraună pină ce nu îşi va le va rămîne la nivelul din a un oraş modern cu cîteva unităţi industriale, printre care o ■asupra desfăşurării operaţiei. peze inima, fără să atingă u-
pe teritoriile străine. Toate ce- în vederea primirii unor noi redresa economia şi, in primul cest an. fabrică de ciment care în prima fază va produce 400.000 Ei au relatat, de pildă, că 20 rechîuşa dreaptă şi stingă a
rind balanţa dc plăti. El si-a Veniturile personale — men tone anual, pentru ca apoi producţia ei sâ se ridice la 600 000 la sută din fosta inimă a lui inimii, două din cele patru ca
exprimat părerei că lărgirea ţionează agenţia Taniug — ur tone. Washkansky a fost păstrată în vităţi ale Inimii. Transplanta
CEE este o necesitate urgen mează să fie condiţionate de In foto: Noua fabrică de ciment de la- Nuevitas, una corpul pacientului. Restul or rea noului organ nu ^ necesi
tă pentru intensificarea coope rezultatele producţiei si de din unităţile industriale care vor marca existenţa unui oraş ganului, mult dilatat, este con tat astfel decit trei ligaturi :
rării tehnologice vest-europe- productivitatea muncii iar modern pe harta Cubei. servat în formol, ca o piesă de aorta, artera pulmonară şi par
ne în fata concurentei tot mai consumul general va fi adus I muzeu, la spitalul Groote tea inimii păstrată
puternice a SU.A. în cadrul limitelor reale. Shuur.
Cresc datoriile
Acesta este cel de-al 76-lea aparat de acest tip o mare cantitate dc tehnicii militară şi au atacat externe ale ţărilor
pierdut de aviaţia vcst-gerraanâ din anul 1961 o serie de garnizoane întărite ale inamicului pro-
şi pină în prezent. vocîndu-i pierderi in oameni şi armament. latino-americane
WASHINGTON 8 (Ager-
părut pe scena politică a Japoniei anul tre
reşedintele Ruandei, Gregoire Kaybanda. a
dentale vor participa astăzi (simbătă) la o P A tino-americane în comerţul in
pres). — Ponderea ţârilor la
cut cu prilejul alegerilor parlamentare, cînd
stabilit un termen de maximum trei zile în
a cişligat 35 de locuri, partidul Komeito a făcui
care Comitetul special al O.U A. pentru proble
iderii partidelor socialiste din 15 ţări occi
ternaţional a scăzut după cel
L Ruanda In caz contrar, preşedintele ruandez s-a ţă pentru „neutralitatea completă" a Japoniei pc de-al doilea război mondial de
pentru prima oară. cu prilejul aniversării sale, o
mele mercenarilor în Africa trebuie să rezolve
declaraţie de politică externă în care se pronun
situaţia mercenarilor albi fugiţi de la Bukavu in
reuniune la Londra pentru a discuta asupra noii
la 11 la 6 Ia sută. a declarat
încercări a Angliei de a intra în Piaţa comună,
precum şi alte probleme internaţionale, cum ar angajat să ia toate măsurile pentru evacuarea lor plan internaţional Preşedintele partidului, Yoshi- secretarul general al Organiza
ţiei Americane (O.S.A.), Jose
fi războiul din Vietnam şi situaţia din Orientul din tara sa Kaybanda a cerut, de asemenea, se katsu Takciri. a ţinut o conferinţă de presă in Mora, în cadrul congresului
Apropiat Intre aceştia se află primii miniştri din cretarului general al O.U.A., Diallo Telli, să con care a declarat că „Japonia nu trebuie să încheie anual al asociaţiei industriaşi
Danemarca. Finlanda, Suedia şi alte ţări. voace de urgenţă o nouă sesiune extraordinară a alianţe militare cu nici o altă ţară". lor din S.U.A. Ca urmare a a-
După cum se ştie. această reuniune a fost con Comiteiului special al O.U A. pentru problemele
vocată din iniţiativa primului ministru britanic mercenarilor. omitetul Central al Partidului Nco Lao llak- restei situaţii, datoriile exter
ne ale ţărilor respective au
llarold Wilson sat a dat publicităţi; o declaraţie dc protest
în legătură cu dislocarea unor trupe lailandeze crescut în perioada 1950-lîlcri
n Camera inferioară a Parlamentului indian de patru ori. Mai mult de ju
pe
onsiliul de Securitate se va intruni la 12 de a inceput discutarea proiectului dc lege pri C teritoriul Laosului, anunţă agenţia VNA, ci mătate din mărfurile impor
cembrie pentru a examina cererea Republi vind menţinerea limbii engleze ca limbă oficială tind postul de radio „Vocea Patet Lao\ CC. al tate de ţările Americîi Latine
cii Populare a Yemenului de Sud de a fi primită I alaiuri de limba hindu Ministrul de interne in Partidului Neo lao Haksat cheamă toate popoa provin din S.U.A., în timp ce
în
C O.N.U., relatează agenţia UPI. citind surse di dian, Chavan, a propus un amendament Ia pro rele şi guvernele iubitoare dc pace să condamne ponderea lor în importul Sta
plomatice iectul de lege care prevede ca invăţămintul în acţiunile agresive ale imperialiştilor şi autorită telor Unite a scăzut în ultimii
limba hindu să fie extins şi în regiunile unde ea ţilor tailandeze împotriva haosului. - 15 ani de Ia 34 la 17 la sută.
inistrul de interne a) Republicii Populare a nu este vorbită — în special în partea de sud a n urma catastrofalelor inundaţii din Algeria, Jose Mora şi-a exprimat îngri
M Indiei — pentru a deveni treptat limba oficială 20 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar peste dere a preţurilor la materiile
Yemenului de Sud (RP.Y.S.) a anunţat că
jorarea faţă de continua scă
a ţării El a declarat că nici una din cele două
guvernul ţării sale a hotărit să suprime toate
30 000 au rămas fără adăpost, a declarat preşe
limbi — engleză sau hindu — nu va fi impusă
restricţiile de circulaţie impuse intre Republica
prime, principalul articol de
Arabă Yemen şi R P Y.S. de regimul colonialist. populaţiei I dintele Crucii Koşii algeriene, dr. Mouloud Be- export al ţârilor latino-ameri
FI a precizat că de acum înainte toţi cetăţenii din haouanc Din cei 750.000 de locuitori ai Departa cane şi majorarea preturilor
Republica Arabă Yemen pol intra liber în Re artidul african al independenţei din Guineea mentului Aures, 60 000 au fost afectaţi dc inun la produsele Industriale im
publica Populară a Yemenului de Sud pe baza portugheză şi Insulele Capului Verde a dat daţii, multe casc fiind distruse sau serios avariate portate de aceste ţâri. Creşte
legitimaţiei de identitate publicităţii un comunicai in care se arată că in Recolta de grîu şi alte culturi de pe mii de acri rea foarfecel preţurilor, a de
Ppul atacurilor lansate de forţele patriotice in a fost distrusă Multe localităţi au fost izolate clarat el, constituie unul din
tim
n avion de tipul ..Starfighler”, aparţinind
tre principalii
factori
caic
U diferite regiuni asupra trupelor portugheze au populaţia Algeriei şi către diverse organizaţii de menţin economia Americii La
Crucea Roşie algeriană a lansat un apel către
Bundeswehrutui, s-a prăbuşit joi seara Sn a
fost scoşi din lupte peste 30 dc soldaţi portughezi
propiere de localitatea Lingcn din Saxonia infe
tine la un
nivel scăzut. LI
Situaţia clasei muncitoare in capitalism — înăbuşită sub rioara. Un pîIot a murit, iar altul a fost grav Detaşamentele mişcării de eliberare naţională, Cruce Roşie pentru a veni în ajutorul sinistra a condamnat Stelele Unite
rănit
ţilor.
menţionează comunicatul, au distrus sau avaria!
pentru restricţii şi discrimi
povara legislaţiei muncii — aceasta este tema caricaturii apă nări faţă de produsele latino-
rute in ziarul canadian „Tribune". americane.
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Grora nr, 3S, telefon 12 75, 15 85, 23 17, T'PARUL întreprinderea poligrafica Runcdoara—Deva 44.065