Page 39 - Drumul_socialismului_1967_12

LUCRĂRILE SESIUNII

MARII ADUNĂRI NAŢIONALE care lucrează, de la O.S.M. II a Combinatului siderurgic Hunedoara, a elaborat in cele 11
Echipa prira-topilorului Vasiie Georgescu, redată în clişeu in faţa cuptorului Ia
luni trecute din acest an, 2.583 tone de oţel peste prevederile planului.

Documentele Conferinţei Naţionale a P. C. R.
.
I— S i m b ă t ă d i m i n e a ţ a au î n ­ c r e t a r al C .C . a l P .C .R ., ca r e ,
c e p u t l u c r ă r i l e ce le i d e - a in n u m e l e C o m i t e t u l u i C e n ­ Cuvîntul tovarăşului
V M - a s e s i u n i a c e l e i d e - a t r a l al P a r t i d u l u i C o m u n i s t
V - a l e g i s l a t u r i a M a r i i A d u ­ R o m â n şi a l u n u i m a r e n u ­
n ă r i N a ţ i o n a l e . m ă r d e d e p u t a ţ i d i n t o a t e r e ­ i i i iii aciiiM iove
g i u n i l e ţă r i i , a f ă c u t p r o p u ­
A l ă t u r i d e d e p u t a ţ i , in m a ­
n e r i in l e g ă t u r ă cu n o u a Nicolae Ceauşescu
r e l e s f a t a l ţă ri i, la l u c r ă r i
c o m p o n e n ţ ă a C o n s i l i u l u i d c
iau p a r t e n u m e r o ş i i n v i t a ţ i
S t a t .
A s i s t ă ş e fi i m i s i u n i l o r d i ­
P r o p u n e r e a ca t o v a r ă ş u l
p l o m a t i c e a c r e d i t a ţ i la B u c u ­
N i c o l a e C e a u ş e s c u s ă f i e a ­
reşti. S i n t p r e z e n ţ i , d e a s e m e ­ rile ce ne revin, atît în înfăp­ Rezerve de creştere
les p r e ş e d i n t e al C o n s i l i u l u i
n e a , z i a r i ş t i r o m â n i , p r e c u m STIMAT! TOVARĂŞI lui popor eforturi sporite în
d e S t a t e s t e p r i m i t ă d e î n ­
şi n u m e r o ş i t r i m i ş i s p e c i a l i t r e a g a asistenţă i n t r - o a t m o s ­ DEPUTAŢI, toate domeniile. tuirea politicii interne, cît si a
ai u n o r a g e n ţ i i d e p r e s ă şi
f e r ă d e p u t e r n i c ă î n s u f l e ţ i r e . Hotărîrile Conferinţei prevăd politicii externe a partidului si
z i a r e d e p e s t e h o t a r e , c o r e s ­
I n p i c i o a r e , d e p u t a ţ i i şi i n v i ­ Dali-mi voie să exprim cele creşterea rolului Marii Adunări statului nostru. (Aplauze puter-
p o n d e n ţ i p e r m a n e n ţ i ai p r e ­ t a ţi i a p l a u d ă p u t e r n i c , î n d e ­ mai vii mulţumiri Marii Adu­ Naţionale in activitatea de le­ nice|. a eficientei economice
sei s t r ă i n e la B u c u r e ş t i . lun g. nări Naţionale pentru încrede­ giferare si control. Aceasta Vă rog să-mi da li voie ca.
O r a 10. S o s e s c conducătorii M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă rea ce mi-a acordat-o. alegin- constituie o manifestare a de­ în încheiere, să vă asigur pe
partidului şi s t a t u l u i . Î n t r e a ­ a a l e s în u n a n i m i t a t e , p r i n du-mâ preşedinte al Consiliu­ mocratismului orînduîrii noas­ dura nea voastră, reprezentanţii
g a a s i s t e n ţ ă ii i n t i m p i n ă cu v o t s e c r e t , C o n s i l i u l d e S ta t. lui de Stat al Republicii Socia­ tre socialiste. (Aplauze puter­ naţiunii noastre socialiste. în­ Urmărind progresul mai .ra- Concomitent, normarea pe cităţi pentru continuarea cu
vii şi î n d e l u n g i a p l a u z e . P r i m i t cu v i i şi î n d e l u n g i a - liste România. (Aplauze pu­ nice). Sîntera convinşi că lie- tregul popor, că voi servi cu .pid al economiei patriei socia­ baze ştiinţifice, măsurile luate .mai multă intensitatea acţiu­
I n l o ja din dreapta au luat p l a u z e , ia c u v i n t u l t o v a r ă ş u l ternice, îndelungate). Doresc, care deputat va munci cu şi credinţă cauza partidului şi liste. pentru ridicarea pe trep- pen<tru mai buna organizare a nilor de valorificare a rezer­
loc tovarăşii: N i c o l a e N i c o l a e C e a u ş e s c u , s e c r e t a r de asemenea, să vă mulţumesc mai mult elan, adueîndu-şi ast- poporului, voi veghea să fie. le şi mai înalte a nivelului *)e muncii, entuziasmul' cu caie vele- inleine. Ne-am propus
g e n e r a l a l C o m i t e t u l u i C e n ­ • viată al întregului popor, do­ întregul colectiv a transpus în ca în viitor, pe baza experien­
C e a u ş e s c u , I o n G h c o r g h c călduros în numele tuturor Iel contribuţia la progresul pa­ respectate legile şi Constitulia
t r a l a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t cumentele Conferinţei Naţio­ fapte numeroase alte măsuri, ţei acumulate, să trecem la
M a u r e r , G h e o r g h e A p o s t o l . membrilor Consiliului de Stat. triei noastre socialiste. tării, voi milita neabătut. îm­
A l e x a n d r u B i r l ă d e a n u , E m i l R o m â n , p r e ş e d i n t e l e C o n s i l i u ­ (Vii aplauze). De asemenea, se prevede îm­ preună cu ceilalţi tovarăşi din nale a partidului pun sarcini au dus la creşterea producti­ aplicarea unor noi sisleme.de
lui d e S t a t a l R e p u b l i c i i S o ­ .importante în fala lucrătorilor vităţii cu 3,2 la sută fală de armare, să. folosim metode de
B o d n a r a ş , C h i v u S t o i c a , A - După cura stiti. Conlerinln bunătăţirea stilului $i metode­ conducerea partidului si statu­
c i a l i s t e R o m â n i a . din industrie. Dintre acestea, indicii prevăzuţi. muncă cu un mai maro randa­
l e x n n d r u D r ă g h i c i , P a u l N i c u - Naţională a Partidului Comu­ lor de muncă, a întregii activi- lui pentru ridicarea României
S -a t r e c u t a p o i la d e z b a ­ am reţinut îndeosebi necesi­
le s c u -N li z il , l l i e V c r d e ţ , M a ­ tăti a Consiliului de Stat. pe noi culmi de progres si ci- Ţoale aceste succese ne ara­ ment. îndeosebi în abatajele cu
te r e a c e l u i d e - a l d o i l e a p u n c t nist Român a adoptat un vast tatea unei lot mai bune orga­
x i m B c r g h i a n u , P e t r e Dorilu, Vă asigurăm, tovarăşi depu- vili'/alie. pentru cauza socia­ tă că alunei cînd există preo- front lung, să stimulăm , cu
a l o r d i n e i d e z i : P r o i e c t u l d e program privind îmbunătăţi­ nizări a producţiei şi a muji­
F l o r i a n D ă n ă l a c h e , C o n s t a n ­ laţi. că vom aplica cu fermita­ lismului si prieteniei între po­ 'rupare, indicatorii economici grijă iniţiaiiva minerilor pen­
l e g e p r i v i n d o r g a n i z a r e a şi rea conducerii economice si so­ cii, a folosirii maî depline a tu­
ti n D r ă g a n , J a u o s F a z e k a s , te principiul muncii colective pot fi îndepliniţi şi depăşiţi tru mai buna organizare a lo­
f u n c ţ i o n a r e a C o n s i l i u l u i d e ciale înfăptuirea hotăririlor poare -3 păcii în lume. (Depu­ turor rezervelor interne pen-
G h e o r g h e R ă d u l e s c n , L e o n l c in activitatea noastră, că ne simţitor. Prevederile documen- curilor de muncă.
M i n i ş t r i al R e p u b l i c i i S o c i a ­ Conlerintei cere din partea tu­ iru sporirea eficienţei econn-
Jiă ut u, V u s i l e V il c u . vom strădui să îndeplinim în taţii şl Invitaţii aplaudă puter­ teloi- Conferinţei Naţionale a
li s te R o m â n i a . turor activiştilor de partid si de m i ce. Ing. TEODOR FAG
In l o j a d i n s t i n g ă s e a flă cele mai bune condiţii îndatori­ nic, îndelung). partidului ne dau un puternic
L u i n d c u v i n t u l , t o v a r ă ş u l stat, a comuniştilor şi întregu­
m e m b r i i C o n s i l i u l u i d e S ta t. Anul acesia, sub conducerea imbold în folosirea şi mai de­ inginer şef la întreprinde­
Io n G h e o r g h e M a u r e r , p r e ş e ­
L u c r ă r i l e s e s i u n i i sînt d e s ­ d i n t e l e C o n s i l i u l u i d e M i ­ organizaţiei de partid, la I.M. plină a întregii noastre capa­ rea minieră Ţebea
c h i s e d e p r e ş e d i n t e l e M a r i i n iş tr i, a s p u s : L a s f i r ş i t u l u ­ Ţebea. s-au întieprins ac|iiLni
A d u n ă r i N a ţ i o n a l e , t o v a r ă ş u l n o r d e z b a t e r i a m p l e c a r e , c u ­ pentru organizarea pe baze
Ş t e f a n V o l l c c . n o a ş t e m cu to ţii , a u a v u t loc .ştiinţifice a producţiei si a
muncii., Astfel, după studiile
D e p u t a ţ i i şi i n v i t a ţ i i p ă s ­ in C o n f e r i n ţ a N a ţ i o n a l ă a Consiliul de Stat efectuate de către colectivul Fiecare ferma - unitate
t r e a z ă u n m o m e n t d e r e c u ­ p a r t i d u l u i c e şi- a i n c h c i a t nostru, s-a trecut la armare»
l e g e r e in m e m o r i a a c a d . Şt ie r i l u c r ă r i l e , d e z b a t e r e a P r o ­
S N i c o l a u , v i c e p r e ş e d i n t e al i e c t u l u i d c o r g a n i z a r e a C o n ­ metalică in abataje şi galerii,
M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a l e , s i l i u l u i d e M i n i ş t r i d e v i n e la' trierea mai riguroasă a ste­ cu un grad ridicat
d e c e d a t in p e r i o a d a d e t i m p f o a t t e u ş o a r ă şi p e n t r u a c e s t al rilului, la extinderea normelor
c a r e a t r e c u t d e la u l t i m a s e ­ m o t i v v ă ro g s ă - m i î n g ă d u i ţ i cu motivare tehnică în toate
s iu n e . să fiu foarte scurt P r o i e c t u l locurile de muncă. • In cele 11
p e c a r e l - a ţi p r i m i t se situea­ luni trecute din anul «în curs, de rentabilitate
M a r c a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă
ză pe lin ia t r a n s p u n e r i i in aceste măsuri s-au dovedit efi­
a a d o p t a t a p o i in u n a n i m i t a t e
v i a ţ ă a h o t ă r i r i l o r C o n f e r i n ­ ciente. Pe seama alegerii mai
u r m ă t o a r e a o r d i n e d e z i : Republicii Socialiste România
ţei. Eu v ă ro g s ă - l v e d e ţ i şl atente o sterilului din cărbu­
1. A l e g e r e a C o n s i l i u l u i d e Urmărind cu deosebilă aten­ pină acum, tn cei dpi, ani de
să -l a p r o b a ţ i . (Aplauze). ne, de pildă, procentul de ce­
S t a l al R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e ţie lucrările Conferinţei Na­ dnd a intrat în producţie coro-
Ia c u v i n t u l T r o i a n l o n a ş c u , nuşă a scăzut simţitor, astfel
R o m â n i a ţionale a P.C.R., colectivul dc binatul "îvicol. activitatea eco-
p r e ş e d i n t e l e Comisiei j u r i d i c e că întreprinderea a primit bo­
2. P r o i e c t u l d e l e g e p r i v i n d lucrători din cadrul întreprin­ nomico-financiarâ a unităţii
a M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a l e , nificaţii de la beneficiari în
o r g a n i z a r e a şi f u n c ţ i o n a r e a Vasilc Daju derii agricole de stat „Avico­ noastre a fost satisfăcătoare,
c a r e a p r e z e n t a t r a p o r t u l c o ­ NICOLAE CEAUŞESCU — PREŞEDIN­ valoare de 3AG.517 leî. De a-
C o n s i l i u l u i d e M i n i ş t r i a l R e ­ la" Mintia a desprins (aptul că în sensul că s-a încheiat cu
m i s i i l o r j u r i d i c ă şi a d m i n i s ­ TELE CONSILIULUI DE STAT; Constantin Drăgan somenea, prin folosirea cu
p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a . Suzana Gâdea una din problemele de mare beneficii.
3. P r o i e c t u l d e l e g e p r i v i n d t r a t i v ă cu p r i v i r e la proiec­ Emil Bodnaraş — vicepreşedinte; 6ucces a unor înlocuitori, s-au însemnătate ce va trebui re­ Pe linia îndeplinirii indica­
tul d e l e g e p u s în d i s c u ţ i e . Nicolae Hudiţeanu economisit cîte 12 m.c. lemn Ia
î n f i i n ţ a r e a M i n i s t e r u l u i M u n ­ Constanţa Crăciun — vicepreşedinte ;
Jn c a d r u l d i s c u t ă r i i p e a r t i ­ Athanasc Joja fiecare mic de tone de cărbune. zolvată în cel mai scurt timp torilor de plan, în cele 11 luni
cii. Ştefan Petcrfi — vicepreşedinte; este organizarea tuturor uni­ care an trecui am obţinui u­
c o le a p r o i e c t u l u i , la p r o p u ­ Ion Popescit-Puţuri Valoarea economiilor supli­
4. A l e g e r e a C o n s i l i u l u i d c tăţilor din agricultură pe baza nele rezultate mulţumitoare.
n e r e a m i n i s t r u l u i j u s t i ţ i e i , A ­ MEMBRII CONSILIULUI DE STAT: mentare Ia preţul de cost se
M i n i ş t r i al R e p u b l i c i i S o c i a ­ Cristofor Simioneseu gestiunii economice proprii, ca Astfel, faţă de prevederilp
d r i a n D i m i t r i u , d e p u t a ţ i i a ­ ridică astfel pe întreprindere
l is te R o m â n i a . Constantin Stătescu o cerinţă esenţială a creşterii planului realizat în plus &
p r o b ă s c h i m b a r e a d e n u m i r i i Petre Borilă la aproape 500.000 lei, iar a be­
5. A l e g e r e a u n u i v i c e p r e ş e ­ Gheorghe Stoica tone carne, aproape 100.000
C o m i t e t u l u i d e S t a t p e n t r u Anton Breitenhofcr neficiilor peste plan la circa rentabilităţii şi eficienţei a­
d i n t e al M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o ­ pui de o zi. iar efectivul este
P r o b l e m e l e O r g a n i z ă r i i M u n ­ Ion Cosma Ludovic Takacs 800.000 leî. cestei ramuri de producţie. SI
nal e. depăşit cu 15.000 păsări. De a*
cii şi P r o d u c ţ i e i şi a l e S a ­ Iacob Teclu
6. P r o i e c t u l d c l e g e p r i v i n d Constantin Daicoviciu
l a r i z ă r i i in „ C o m i t e t u l d e S t a t semenea, sporul de creştere în
a p l i c a r e a u n o r m ă s u r i d e p e r ­
p e n t r u P r o b l e m e d c O r g a n i ­ areutate la puii pînă la trei
f e c ţ i o n a r e a c o n d u c e r i i şi p l a ­
z a r e şi S a l a r i z a r e " , ia r a C o ­ si de la trei la şase luni este
n i f i c ă r i i e c o n o m i e i n a ţ i o n a le .
m i t e t u l u i d e s t a t p e n t r u î n ­
7. P r o i e c t u l d e l e g e p e n t r u Ing. GHEORGHE DIACONESCU
d r u m a r e a şi c o n t r o l u l o r g a n e ­
a d o p t a r e a P l a n u l u i d e S t a i al
lor l o c a l e a l e a d m i n i s t r a ţ i e i Consiliul de Miniştri directorul I.A.S. ..Avicola1'
e c o n o m i c i n a ţ i o n a l e p c a n u l d e s t a t în „ C o m i t e t u l p e n t r u Mintia
1968. P r o b l e m e l e A d m i n i s t r a ţ i e i
o. P r o i e c t u l d c l e g e p e n t r u
L oc a le ". (Confimiare fn pac. a 3-a)
a d o p t a r e a B u g e t u l u i d c S ta t
M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă
p e a>iul 1968.
a a p r o b a t in u n a n i m i t a t e , al
9. P r o i e c t u l d c l e g e p r i v i n d
p r i n v o i ' s e c r e t , c u b ile . L e ­
c o n c e d i u l d c o d i h n ă al a n g a ­
g e a p r i v i n d o r g a n i z a r e a şi
ja ţ i l o r . Apropieri
f u n c ţ i o n a r e a C o n s i l i u l u i d e
10. P r o i e c t u l d e l e g e p r i ­
M i n i ş t r i a l R e p u b l i c i i S o c i a ­
v i n d mărcile de fabricai ie, d e
li st e R o m â n i a .
c o m e r ţ şi d e s e r v i c i u . ' Republicii Socialiste România
P r e ş e d i n t e l e M a r i i A d u n ă r i P u r t a p ă d u r e a z v o n di*
11. P r o i e c t u l d e l e g e c u p r i ­ y.S: •
N a ţ i o n a l e a a n u n ţ a t că, în mcvşlni, d e sus , dJ.n î n a l t ,
v i r e la d e z v o l t a r e a a c t i v i t ă ţ i i
p r i m a s a ş e d i n ţ ă . C o n s i l i u l d e d c p e c r e a s t a d e la M u n -
d c e d u c a ţ i e f iz i c ă şi s p o r i .
S t a l a a l e s in f u n c ţ i a d c s e ­ celui. M ic , p i u ă la N a n d r u ,
12. P r o i e c t u l d e l e g e p e n t r u
c r e t a r p e t o v a r ă ş u l C o n s t a n ­ j o s , în v a l e , în p a r c h e t u l
a p r o b a r e a d e c r e t e l o r c u p u t e ­
tin S t ă t e s c u . Mihai Bălănescu — Ministrul poştelor şi lu i S l o i c o n i , b r i g a d i e r u l a ­
r e d e l e g e e m i s e d e C o n s i l i u l ION GHEORGHE MAURER — PRE­
In l e g ă t u r ă cu a c e a s t ă a l e ­ telecomunicaţiilor; c e l a d e d o u ă z e c i şi u n u d c
d e S t a t d e la u l t i m a s e s i u n e . ŞEDINTELE CONSILIULUI DE MI­
g e r e , p r e ş e d i n t e l e M a r i i A d u ­ Alexandru Sencovlci — Ministrul indus­ ani. FA e ş e i ui... „ C ă s c pri­
M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă
n ă r i Naţionale a p r o p u s i n ­ NIŞTRI ; cepe m a i b i n e " — r e c u ­
a a p r o b a t a p o i p r o g r a m u l d e triei uşoare;
c l u d e r e a i n o r d i n e a d e z i a n o s c o a m e n i i d i n b r i g a d ă
lu c r u al s e s i u n i i , "finind s e a ­ s e s i u n i i a u n u i nou. p u n c t , a­ Ilic Verdcţ — Priin-vicepreşedlnte al Con­ Bujor Alinăşan — Ministrul minelor;
m a că la C o n f e r i n ţ a N a ţ i o ­ Emil Drăgănescu — Ministrul energiei D i n c i n d în c î n d S t o i c o m
p r o b a t d e d e p u t a ţ i : siliului de Miniştri;
n a l ă a P a r t i d u l u i C o m u n i s t electrice; s c o p r e a s ă t r a g ă cu u r c
R o m â n d i n 6-.V d e c e m b r i e — e l i b e r a r e a t o v a r ă ş u l u i Alexandru Birlădeanu — Vicepreşedinte Dumitru Mosora — Ministrul industriei c h e a la m o t o a r e l e d c su s .
C o n s t a n t i n S t ă t e s c u d i n f u n c ­ d e la M u n c e l . P a r c ă a s c u l t a
1967 a f o s t a d o p t a t p r i n c i p i u l al Consiliului de Miniştri şi preşedinte
ţ i a d e v i c e p r e ş e d i n t e al T r i ­ construcţiilor; p ă m i n t u l . S i m ţ e a in e l ca
ca M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă , al Consiliului Naţional al Cercetării
b u n a l u l u i S u p r e m Mihai Suder — Ministrul economiei fo­ d e n p c , şi a t u n c i işi î n c l e ş t a
c a f o r s u p r e m al p u t e r i i d e Ştiinţifice;
s t a t , să l u c r e z e i n s e s i u n i d e s ­ S - a t r e c u t a p o i la d e z b a t e ­ restiere ; m a i v i r t o s m i n a p c s e c u r t
c h i s e d c m a i l u n g ă d u r a t ă , re a c e l u i d e - a l t r e i l e a p u n c t Alexandru Drăghici — Vicepreşedinte al Bucur Şchiopu — Ministrul industriei ali­ şi s e a r u n c a ia r in b ă t ă l i a
M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă al o r d i n e i d e z i : P r o i e c t u l d e Consiliului de Miniştri ; mentare ; cu t i m p u l . M a i a v e a d o n
ş i- a î n s u ş it a c e s t p r i n c i p i u , l e g e p r i v i n d î n f i i n ţ a r e a M i ­ Janos Fazekaş — Vicepreşedinte al Con­ Aurel Moga — Ministrul sănătăţii; 50 d e m e t r i e u b t d e l e m *
v o t i n d c a a c t u a l a s e s i u n e să n i s t e r u l u i M u n c i i . siliului de Miniştri ; Petre Blajovlcl — Ministrul muncii; p e n t r u c e l u l o z ă ş i.......g a t a
s e c o n s i d e r e s e s i u n e d e s c h i ­ L u i n d c u v i n t u l , t o v a r ă ş u l a n u l “ !".
dă, u r m î n d ca l u c r ă r i l e sd s e I o n G h e o r g h e M a u r e r a s u b ­ Gheorghe Rădulescu — Vicepreşedinte al Matei Ghigiu — Ministrul de construcţii T o t cu . t i m p u l se î n c l e ş t a
d e s f ă ş o a r e în p l e n şi in c o ­ li n i a t că e s t e n e c e s a r c a p r o ­ Consiliului de Miniştri; pentru industria chimică şi rafinării; şi M a r i n O l t e a n u , m i n e r u l
m i s i i l e p e r m a n e n t e . b l e m e l e r e f e r i t o a r e la r e g i ­ Ioslf Banc — Vicepreşedinte al Consiliu­ iMihail Levente — Ministrul comerţului d e la M u n c e l . Ş i l.a el b ă
T r e c i n d u - s e la p r i m u l p u n c t m u l m u n c i i să fie s t r î n s e la lui de Miniştri; interior; t e a în p r a g r ă s p l n t i a a n i l o r
al o r d i n e i d e zi, s - a d a t c it i r e u n lo c in c a d r u l unui m i ­ Gheorghe Cioară — Ministrul comerţului A l u a t - o i n a i n t e a c a l c n d a
s c r i s o r i i a d r e s a t e d e t o v a r ă ­ n i s t e r şi a c e r u t a p r o b a r e a Gheorghe Gaston Marin — Vicepreşedinte exterior; ru lu i.
ş u l C h i v u S t o i c a , p r e ş e d i n t e ­ a c e s t u i p r o i e c t d e lege. ăl Consiliului de Miniştri; Ştefan Bălan — Ministrul învăţâmintului; V e c i n i ? D a ! U d e s p a r t e
le C o n s i l i u l u i d e S t a t a l R e ­ E m i l B o b u , p r e ş e d i n t e l e Ion Ioniţă — Ministrul forţelor armate ; d o a r o „ p ă t u r ă " d e p ă m i n t
p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a , Adrian Dimitriu — Ministrul justiţiei;
C o m i s i e i a d m i n i s t r a t i v e a Cornel Onescu — Ministrul afacerilor in­ N u s e c u n o s c î n t r e ei, d a r
p r e ş e d i n t e l u i M a r i i A d u n ă r i M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a l e , a Petre Lupu — Preşedintele Comitetului de c e v a ii l e a g ă — sinapsa prit*
N a ţ i o n a l e , i n c a r e a r a t ă că, p r e z p . n ta t R a p o r t u l c o m i s i i l o r terne ; Stat pentru Probleme de Organizare c a r e c i r c u l ă f l u i d u l î n a l t e i
ţ i n i n d s e a m a d e principiul a ­ j u r i d i c ă şi a d m i n i s t r a t i v ă cu Cornellu Mănescu — Ministrul afacerilor şl Salarizare; c o n ş t i i n ţ e a d a t o r i e i .
d o p t a t d e C o n f e r i n ţ a N a ţ i o ­ p r i v i r e la p r o i e c t u l d e l e g e externe; Nicolae Glosau — Preşedintele Consiliu F o r e s t i e r i . M i n e r i . Citii
n a l ă a P . C . R . d i n 6-8 d e c e m ­ p e n t r u î n f i i n ţ a r e a M i n i s t e r u ­ Maxim Berghianu — Preşedintele Comi­ lui Superior al Agriculturii; d i f e r e n ţ ă i n t r e a c e s t e in- I
b r i e 1967 c a f u n c ţ i a d e p r e ­ lui M u n c i i . d e l e l n i c i r i ! Ş t t o t u ş i, citi- I
ş e d i n t e a l C o n s i l i u l u i d e S t a t tetului de Stat al Planificării; Roman Moldovan — Preşedintele Comite­
D u p ă d e z b a t e r e a p r o i e c t u ­ Manea Mănescu — Preşedintele Consiliu­ tului pentru Preţuri; a p r o p i e r e i n t r e e l e. c i t c par- I
s ă f i e î n d e p l i n i t ă d e s e c r e t a ­
lui d e l e g e p e a r t i c o l e , M a r e a Mihai Gere — Preşedintele Comitetului l i c u l a r i t â ţ i c o m u n e ! li a |
r u l g e n e r a l al C.C al P . C . R , lui Economic;
A d u n a r e N a ţ i o n a l ă a a p r o b a t s e a m ă n ă a c e a d e m n i t a t e t
C o n s i l i u l d e S t a t î n t r u n i t în Aurel Vijoli — Ministrul finanţelor; pentru Problemele Administraţiei Lo­
in u n a n i m i t a t e , p r i n v o t s e ­ m u n c i i P r i m i i in î n c l e ş t a ­
ş e d i n ţ a d i n z i u a d e 8 d e c e m ­ Ion Marinescu — Ministrul Industriei me cale ;
c r e t , cu b il e , L e g e a p e n t r u r e a c u s e m e ţ i a p ă d u r i l o r ,
b r i e a h o l ă r i t in u n a n i m i t a t e Pompiliu Macovci — Preşedintele Comite­
î n f i i n ţ a r e a M i n i s t e r u l u i Mun­ talurglce; c e i l a l ţ i s c o ţ i n d d i n î n c r e ­
s ă - ş i d e p u n ă m a n d a t u l . cii. Mihai Marinescu — Ministrul Industriei tului de Stat pentru Cultură şl Artă;
M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă m e n i r e a p ă m i n t u l u i c o m o r i
T r e c i n d u - s e la p u n c t u l p a ­ construcţiilor de maşini; Preşedintele Consiliului Central al Uniu­ Ş i u n i i şi c e i l a l ţ i , toţ.
a a p r o b a t tn u n a n i m i t a t e d e ­
t r u a l o r d i n e i d e zi, p r e ş e d i n ­ Constantin Scarlat — Ministrul industriei nii Generale a Sindicatelor — ministru; s t o r c s e v a p ă m i n t u l u i . S i n i
p u n e r e a m a n d a t u l u i C o n s i l i u ­
te le M a r i i A d u n ă r i Naţionale Preşedintele Uniunii Naţionale a Coope tn l u p t ă cu t i m p u l . M a t e •
lui d e S t a t . chimice ;
a d a t c i t i r e s c r i s o r i i p r e ş e d i n ­ r i a l i z e a z ă h o t ă r î r i l e a d o p t a -
I n c o n t i n u a r e ia c u v i n t u l Alexandru Boabă — Ministrul petrolului ; rativelor Agricole de Producţie — mi­
t e l u i C o n s i l i u l u i d e M i n i ş t r i , t e d e î n a l t u l f o r a l p o p o r u ­
t o v a r ă ş u l C h i v u S t o i c a , m e m ­ Florian Dănălache — Ministrul căilor fe nistru ;
b r u al C o m i t e t u l u i E x e c u t i v , rate; Piim-secre tarul Comitetului Central al lui r o m â n — C o n f e r i n ţ a
al P r e z i d i u l u i P e r m a n e n t , s e ­ (Continuare fn pag. a 2-a) N a ţ i o n a l ă a p a r t i d u l u i .
Ion Baicu — Ministrul transporturilor Uniunii Tineretului Comunist — minis­ N . STÂNCIU
auto, navale şl aeriene; tru pentru problemele tineretului. Arhitectonică şi... confort la Lupeni.