Page 4 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 4
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Vineri 1 decembrie 1967
Lucrările Adunării Evoluţia crizei cipriote
Generale a 0.N.U, înlăturat. credinţat-o secretarul general
„Misiunea pe care mi-a în
O Conflictul dintre Grecia şl Turcia pare să fie
• Declaraţiile preşedintelui Makarios.
priveşte criza cipriotă, s-a ba
• Declaraţia reprezentantului special al secretaru al O.N.U., U Thant, în ceea ce
lui general al O.N.U. zat pe apelurile sale din 22 şl
Intervenţia şefului delegaţiei române 24 noiembrie adresate guver
NICOSIA 30 (Agerpres). — ral al N.A.T.O., Manlio Bro- nelor Ciprului, Greciei şi Tur.
Agenţia France Presse con sio, care a părăsit joi Atena, ctei. Timp de şase zile, am vi
NEW YORK 30 — Trimisul individuală şi colectivă a sta sideră câ din numeroase de plecînd spre Bruxelles. Preci- zitat Ankara, Atena, Nicosia
special Agerpres, Romulus Câ- telor împotriva agresiunii ar claraţii făcute miercuri, in zînd că guvernele Turciei şi apoi din nou Atena şi m-aru
plescu, transmite : mate, Iar în al treilea rînd, la special la Atena şi Nicosia, de Greciei au ajuns la o înţelege întîlnit cu conducătorii celor
Adunarea Generală a O.N.U. definirea agresiunii trebuie să către oamenii de stat care de re substanţială în legătură cu Iţei guverne, precum şi cu li
a continuat joi dezbaterile in se tină seama de caracterul le pun eforturi pentru rezolva problema cipriotă, Brosio, re derii comunităţii turceşti dm
legătură cu necesitatea urgen gitim al luptei de eliberare a rea paşnică a crizei cipriote, latează agenţia France Presse. Cipru. Am transmis apeiul ut
tării eforturilor in vederea de popoarelor, împotriva opresiu s-au conturat cu claritate o se a menţionat câ „pericolul u gent al secretarului general al
finirii agresiunii, propunere in nii colonialiste, corolar al rie de concluzii. Se subliniază nui conflict a fost îndepărtat". O.N.U de a se da dovadă de
clusă pe ordinea de zi la cere dreptului sacru, inalienabil si R. P. ALBANTA. Noile construcţii de locuinţe din o- in primul rînd faptul câ. gra El a menţionat, totodată, că nu cea mai mare moderaţie, a
rea U.R.S.S. imprescriptibil al oricărui po raşul Vlore. ţie eforturilor diplomatice de poate preciza rind va fi înche se evita orice act care ar fl
Subliniind că definirea agre por de a-şi hotărî singur soar puse în ultimele zile, conflic iat acordul final. întrudt a putut agrava situata şi provo
siunii este un corolar al inad- ta. Becepţie cu prilejul aniversării tul dintre Grecia şi Turcia pare cesta „priveşte şi alte ţâri şi ca deschiderea ostilităţilor, de
misibilităţii războiului ca mij sâ fie înlăturat. U:i acord de Naţiunile Unite". a se evita folosirea forţei si
loc de rezolvare a problemelor împrejurările internaţionale principiu este aproape în în ameninţările de folosire a for
internaţionale, Mircea Maliţa, actuale, a menţionat vorbito R. P. Albania La recepţie au luat parte tregime realizat între cele do NEW YORK 30 (Agerpres). ţei.
şeful delegaţiei române la ac rul, continuarea războiului a Enver Hodja, prim-secrelar al uă ţâri asupra problemelor ca La sediul Organizaţiei Naţi Singurele propuneri pe care
tuala sesiune, adjunct al mi gresiv purtat de S U A. in C.C. al Partidului Muncii din re le privesc în mod direct unilor Unite s-a anunţat câ le-am discutat, a adăugat lisn-
nistrului afacerilor externe, a Vietnam şi care comportă în TIRANA 30 (Agerpres). — Albania, conducători de partid cum ar fi, de pildă, retragerea Consiliul de Securitate va fi nett, sînt cele conţinute in a-
declarat că poziţia României în momentul de faţă pericolul cel Comitetul Central al Parti şi de stat, membri ai guver din Cipru a corpurilor armate convocat la 15 sau 16 decem pelurlle secretarului general al
această problemă decurge din mai grav pentru pace, îngrî- dului Muncii din Albania, Pre nului, reprezentanţi ai organi expedîţionare. Totuşi, acest a brie pentru a lua în discuţie O.N.U. şi îndeosebi cele ex
concepţia ei generală de politi jonnd în mod deosebit toate zidiul Adunării Populare şi zaţiilor obşteşti, ofiţeri ai Ar cord nvi a atins încă stadiul problema prelungirii cu încă puse în apelul său din 21 no
că externă Pornind de la rea popoarele lumii, întărirea Consiliul de Miniştri al R. P. matei populare, oameni de şti fn care ar putea fi încheiat. şase luni a mandatului forţe iembrie şi anume: reduzerea
lităţile vieţii internaţionale, cursei inarmâriJor, care, prin Albania au oferit o recepţie inţă, de cultură, ziarişti.- Au Cyrus Vance, trimisul spe lor ON U din Cipru.
România se pronunţă pentru acumularea elementelor infla cu ocazia celei de-a 23-a ani fost de faţă reprezentanţi ai cial al preşedintelui Johnson, eşalonată a forţelor armate ne
convieţuirea paşnică a statelor, mabile şi explozibile, duce la versări a eliberării patriei de corpului diplomatic acreditaţi a avut miercuri întîlniri cu ATENA 30 (Agerpres). — cipriote care se înfruntă în
indiferent de orinduirea lor înrăutăţirea climatului politic sub jugul fascist. la Tirana. preşedintele Makarios $i Kut- Rolz Bennett, reprezentantul prezent în Cipru, reducere «are R.A.U. — Primul reactor
socială. Noi socotim, a spus el, internaţional, toate acestea im chuk, liderul comunităţii turce special al secretarului general ar trebui sâ ducă la o retrage atomic de pe continentul a
că necesitatea convieţuirii paş pun accelerarea eforturilor de al O.N.U., înainte de a părăc; frican, construit şi dat in fo
nice se impune nu numai ca elaborare a unei definiţii a a din insulă. Atena pentru New York. a fă re completă a tuturor forţelor losinţă în R.A.U. El are ca
gresiunii. Definirea agresiunii Republica Populară a Yem enului
unica alternativă a unei con A fost discutată in special cut joi dimineaţa o declaraţi» necipriote cu excepţia celor ale pacitatea de 2.000 kW şi este
fruntări nucleare nimicitoare, ar fi pentru popoarele care problema retragerii contingen presei : Naţiunilor Unite. destinat cercetărilor.
ea izvorăşte din structura o şi-au cucerit recent Indepen de Sud - un nou stat indepen telor grec şi turc staţionate în
biectivă a lumii de astăzi, lu denţa un element preţios de Insulă în virtutea acordurilor
me a interdependenţelor, în protecţie împotriva unor acte de la Londra, din 1960. De a
care progresul şi prosperitatea ilicite, sâvîrşite de puteri străi dent pe harta lum ii semenea, întrevederile diplo
popoarelor nu pot fi concepute ne, cu sau fără trupe de mer matice au reliefat necesitatea Pentru încetarea agresiunii
fără securitate, iar securitatea cenari, împotriva independen ADEN 30 (Agerpres). — întorcea de la Geneva, unde a măririi efectivului „căştilor al
unuia nu poate fi realizată de- ţei lor politice ş! integrităţii La 30 noiembrie ora 0. pe purtat tratative cu o delegaţie bastre" ale Naţiunilor Unite,
cît in măsura in care este asi teritoriale De asemenea, ţările harta lumii a apărut un nou a Marii Britanii. aflate în insulă, şi sporirea ro
gurată securitatea tuturor. Via mici şi mijlocii, care exercită stat independent — Republi „Noi, a declarat El Chaabi. lului acestora.
ţa repudiază tot mal mult acel o influenţă tot mal mare în ca Populară a Yemenului de
tip de raporturi interstatale, aşezarea relaţiilor Internaţio Sud. Preşedintele noului stat nu am mers la Geneva pentru NICOSIA 30 (Agerpres). — americane în Vietnam
căruia îi sînt proprii inegali nale pe principii de justiţie şi a fost ales Quahtan El Chaabi, a cere de la Marea Britanie Intr-o declaraţie făcută pre
tatea, exploatarea, dominarea drept, au un interes deosebit independenţa. Independenţa sei, preşedintele Makarios a
celui mai slab de către cel mai de a fi ocrotite împotriva a care va forma şi guvernul ţâ deplină a ţării a fost obţinută exprimat părerea câ criza ci
puternic. gresiunii şi de a dispune, în rii. de poporul nostru datorită priotă va fi înlăturată şl câ
Experienţa demonstrează că acest scop, de un instrument Pe colina care domină ora luptei sale". El a arătat câ dacă nici o debarcare de trupe tur O Declaraţia unul grup de membri al Partidului încheierea marşului pentru pace
singure sînt viabile în epoca util în prevenirea şi comba şul Aden a fost aprinsă „fla primul stadiu al luptei l-a ceşti nu va avea loc pe insulă. democrat. şi .de protest împotriva a
noastră relaţii internaţionale terea ei. căra libertăţii", în timp ce mul constituit obţinerea indepen Surse informate citate de agen gresiunii americane în Viet
bazate pe principiile indepen ţimea intona imnul naţional al denţei ţârii, al doilea va în ţia UPI arată că în prezent # Rezultatele sondajului Institutului Gallup nam. In faţa celor cîteva
denţei şi suveranităţii naţio Acestea sînt motivele, a în noii republici. Cu cîteva ore cepe o dată cu transformări preşedintele Makarios insistă zeci de mii de persoane au luat ’
nale, egalităţii în drepturi, cheiat vorbitorul, pentru care înainte, mii de oameni s-au a de ordin social. E) Chaabi a asupra retragerii tuturor tru • Opoziţia senatorului democrat Albeil Gore cuvîntul scriitorii Danilo Doici
neamestecului în treburile in delegaţia română sprijină in dunat pe aeroportul din Aden făcut cunoscut câ delegaţia pelor greceşti şi turceşti sta NEW YORK 30 (Agerpres). cuvîntul în cadrul unei şedinţe şi Carlo Levl, pictorul Ernesto
terne ale altuia, avantajului tegral propunerea în legătură pentru a intimpina delegaţia F.NE. a întîmpinat dificultăţi ţionate în insulă, trupe al că Un grup de aproximativ 5.000 a Senatului american, el a in Trecani, prof. univ. Paolo Sy-
reciproc. cu necesitatea de a se accele Frontului Naţional de Elibe în cursul tratativelor cu Ma ror efectiv se cifrează la apro membri ai Partidului demo sistat ca secretarul departa los Labini şi alţi oameni de
In continuare, vorbitorul a ra elaborarea unei definiţii a rare (F.N.E.), în frunte cu rea Brîtanle. care a încercat ximativ 10 000 de militari greci crat au publicat, în ziarul mentului de slat, Dean Rusk. cultură, aflaţi printre organi
amintit că România a atribuit agresiunii. Quahtan El Chaabi, care se să obţină concesii în domeniile şi 1.200 turci. Se ştie câ o par „New York Times", o declara sâ prezinte in faţa membrilor zatorii marşului.
întotdeauna o mare importan militar, economic şi politic. te dintre acestea se află în Ci ţie în care se disociază de pre Comisiei senatoriale pentru ★
ţă acestei probleme, fiind preo Republica Populară a Ye pru în conformitate cu trata şedintele Johnson din cauza problemele externe o declara NEW YORK 30 (Agerpres).
cupată in mod deosebit de con menului de Sud a fost recu tele de la Ziirich din 1960. politicii duse de acesta în VieU ţie cu privire la politica viet Un grup de 24 de studenţi
solidarea securităţii europene noscută pînâ in prezent de
şi a citat in acest sens partici Turcia trebuie să se retragă Algeria. Etiopia, Liban, Ye ATENA 30 (Agerpres). — nam şi se pronunţă împotriva nameză a guvernului american. ai unui colegiu din Philadel
parea ţârii noastre la, o serie de men, Iordania. India, Trak, „Misiunea mea s-a terminat" desemnării lui Johnson drept -Poporul are dreptul să ştie phia, statul Pennsylvania, au
candidat la viitoarele alegeri
pentru,ce fiii lui sînt trimişi in
declarat greva foamei, cerînd
instrumente internaţionale, R.A.U., Tunis, Sudan. — a declarat secretarul gene- prezidenţiale. Semnatarii de
cum ar fi pactul Briand-Kel- din N.A.T.O. — deciară Vietnam şi dacă merită să-şi încetarea războiului din Viet
log din 1928, Convenţia de la claraţiei, care se intitulează dea vieţile pentru asta". nam. Cei 24 de studenţi au pu
„democraţii disidenţi", au a
Londra din 1933 pentru defini ziaristul Tetin Altan nunţat câ. în scurt timp, mii ★ blicat o dedaraţie în care îşi
rea agresiunii şi altele. de alte semnături se vor ală ROMA 30. — Corespondentul exprimă hotărirea de a conti
Arâtind că un sistem bazat Lupta împotriva regimului tura poziţiei lor. Agerpres, Giorgio Pastore, nua greva timp de 3 zile pen
pe legalitate, care tinde să asi ANKARA 30 (Agerpres). — oamenii de bună credinţă din transmite: In Piaţa Republicii tru a împărtăşi în mod simbo
gure coexistenţa şi cooperarea Intr-un articol publicat în Turcia trebuie sâ explice pe Ziarul publică, de asemenea, din Roma a avut loo miercuri lic suferinţele provocate oa
paşnică a tuturor statelor şi, ziarul „Akşam", cunoscutul larg opiniei noastre publice că de dictatură din Grecia ia o scrisoare deschisă adresată seara mitingul care a marcat menilor de acest război.
în acest scop incriminează a ziarist turc, Tetîn Altan, insis N.A.T.O., ceea ce înseamnă, de preşedintelui Johnson şi Parti
gresiunea drept delictul inter tă asupra necesităţii retragerii fapt, SU.A., au atras ţara dului democrat în care se sub
naţional suprem, cere în mod Turciei din pactul nord-atlan- noastră pe un drum primej o amploare tot mai mare liniază câ „de la această dată,
imperios elaborarea unei de tic. Referindu-se la obligaţiile dios. noi, membrii partidului de
finiţii ştiinţifice a acesteia, re primejdioase care i-au fost im „Atita timp cit vom fi mem mocrat care am ajutat să fiii
prezentantul român a precizat puse Turciei în calitate de bri ai N ATO. nu vom reuşi Declaraţiile primului secretar al C.C. al P. C. ales în 1964, ne disociem de
totodată că nu se poate pretin membru al N.A.T.O. şi la re să ne eliberăm deplin de ju din Grecia dv. şi de administraţia dv., din
de ca adoptarea unei asemenea laţiile inegale turco-america- gul american, nu vom reuşi să cauza războiului pe care-1 du
definiţii ar putea prin ea în ne, Altan scrie: „Dacă SU.A. ceţi în Vielnam". Scrisoarea
seşi să împiedice dezlănţuirea vor crede de cuviinţă câ mă retragem forţele armate turce LONDRA 30 (Agerpres). — itor la forţă pentru a înăbuş! cere „încetarea bombardamen
agresiunii, după cum definirea surile pentru securitatea noas din cadrul strategiei america Kostas Koliannis, prim-se- mişcarea pentru libertate şl telor şi a escaladării războiu
delictelor în legislaţia internă tră nu corespund intereselor ne şi nu vom reuşi sâ obţinem cretar al C.C. al Partidului Co democraţie, atunci forţei ii lui vietnamez", precum şi „în FRANŢA. — As
nu împiedică prin ea înseşi 9â- pe deplin independenţa. munist din Grecia, a declarat vom opune forţă". ceperea imediată de tratative pect din timpul
vîrşirea lor. Este totuşi evident lor, ele nu le vor susţine. Dacă la o conferinţă de presă care Referîndu-se la rolul P.^C. rodnice cu toate forţele impli demonstraţiei de
că adoptarea unei definiţii pri SU.A. însă vor hotărî sâ par Pentru a salva viitorul său, a avut loc la Londra, câ lupta din Grecia în viaţa politică a cate în acest conflict". protest împotriva
vind agresiunea ar aduce acel ticipe la vreun război sau con pentru a urma din nou pe de împotriva regimului de dicta ţării, Koliannis a subliniat că. ★ războiului din Vi
element de certitudine atît de flict, ele vor încerca sâ atra plin politica externă a lui A- tură din Grecia ia o amploare in ciuda persecuţiilor, comu NEW YORK 30 (Agerpres). etnam, demonstra,
necesar pentru respectarea tot mai mare. unind cele mai niştii din Grecia se află în pri Institutul Gallup a dat pu ţie ce a reunit cir
normelor dreptului internaţio gă Imediat Turcia în calitate taturk, Turda trebuie sâ ac diverse forţe politice ale ţârii, mele rînduri ale luptătorilor blicităţii rezultatele unui son ca 35.000 do pari
nal. Ea ar constitui un instru de avanpost al lor". Iată de ţioneze neîntirziat deosebit de de la comunişti pînâ Ja cani pentru libertate şl democraţie. daj in problema vietnameză e zieni care şi-au ex
ment eficace de prevenire şi ce, remarcă ziaristul turc, toţi energic", conchide Altan. dele de dreapta. In vederea în La conferinţa de presă s-a fectuat în 12 ţâri ale lumii din
combatere a acestui fenomen, lăturării dictaturii din ţară, a anunţat câ renumitul compozi care reiese câ in 8 stale (Fran primat dorinţa
ar fi un factor de mobilizare a subliniat el, este necesară u* tor Mikis Theodorakis. luptă ţa, Finlanda, Suedia, Brazilia. fierbinte de pace.
opiniei publice mondiale îm nirea tuturor forţelor progre tor pentru libertatea Greciei, India, Uruguay, Argentina,
potriva actelor de pregătire şi siste ale naţiunii, iar parti se află în prezent intr-o în R. F. a Germaniei) o majori
sâvirşire a agresiunii. Adopta dele politice trebuie sâ se ridi chisoare din Atena şl este su tate covîr.şitoare a opiniei pu
rea unei asemenea definiţii ar Dispariţia fostului şef al guver ce deasupra intereselor îngus pus torturilor, iar eroul naţio blice se pronunţă pentru o re
fi de natură să promoveze le te de partid. In prezent, a spun nal grec Manolis Glezos este tragere imediată $i totală a
galitatea internaţională, con el, se face vilvâ în jurul revi deţinut Sntr-un lafeăr de con forţelor americane din Vietna
tribuind la creşterea spiritului nului constituiionaiist dominican zuirii constituţiei ţârii, dar a- centrare de pe Insula Leros. mul de sud. In Marea Brita
de răspundere al statelor. Ea ceaslâ „constituţie", dacă va fl ★ nie şi Canada numărul per
ar exercita o acţiune inhibîto- introdusă vreodată, nu va fi HAGA 30 (Agerpres). — soanelor care s-au declarat fa
rie în privinţa utilizării forţei decît o unealtă pentru ,a înlă Primul ministru al Olandei. vorabile unei retrageri ameri
în viaţa internaţională. PARIS 30 (Agerpres). — plecat ilegal în Republica Do tura „legal" toate forţele pro Piet de Jong, a făcut o decla cane din Vietnam este. de a
celora ce aprobă politica ad Trupele S.II.A. înregistrează
Pentru a corespunde cerin Colonelul Francisco Caama- minicană pentru a organiza gresiste din viaţa politică a ţâ raţie în Parlament în care a semenea. mai mare decît al a
ţelor vieţii internaţionale din no, fostul şef al guvernului lupta de rezistenţă împotriva rii. anunţat câ ambasadorul Olan
epoca actuală, o definiţie şti constituţionalist dominican din actualului regim. „Partidul Comunist din Gre dei la Atena a fost însărcinat ministraţiei Johnson.
inţifică va trebui să servească anul 1965, a dispărut de la 23 Soţia sa, care locuieşte la cia şi celelalte forţe progresis să informeze guvernul greo câ ★ noi pierderi
pentru incriminarea agresiunii octombrie. El era ataşat mili Madrid, a declarat câ de o lună te ale tării vor depune efor Olanda este dispusă sâ acorde WASHINGTON 30 (Ager
pe plan juridic şi politic. In tar la ambasada dominicană nu a primit nici un fel de turi pentru ca Grecia sâ revi azil politic deţinuţilor polit'cl pres) —
al doilea rînd, definirea agre la Londra. Potrivit agenţiei veste de la Caamano. Ancheta nă la democraţie pe cale paş greci. El a relevat, totodată, „Costisitorul şi sîngerosul SAIGON 30 (Agerpres). — cişi 212 militari americani, alţi
siunii trebuie să aibă in ve France Presse, care citeazţ deschisă de autorităţile olan nică. a declarat primul secre câ au avut loc discuţii pe mar război din Vietnam a provocat Agenţia Associated Press a- 1.242 au fost răniţi, iar 6G dis
dere dreptul de autoapărare surse din apropierea cercurilor deze şi franceze pentru a cer tar al CC. al P.C. dm Grecia. ginea acestei probleme cu re o adîncâ nemulţumire in ţa nunţâ câ. numai în ultima $ă>p- păruţi.
tâmînâ, in urma luptelor din
Agenţiile de presă anunţă
Partidului republican domini ceta acest caz nu a dat pînă Dar dacă guvernul de dictatu prezentanţii Crucii Roşii In ră", a declarat senatorul de câ miercuri şi joi au continuat
can din Paris, Caamano ar fi acum nici un rezultat. ră militară va recurge şi pe vi ternaţionale. mocrat Albert Gore. Luînd Vietnamul de sud au fost u- luptele între patrioţii sud-v<er-
namezi şi trupele americano-sai-
SS goneze. Un puternic atac a fost
lansat de forţele patriotice în
In Comitetul ce albi, care după lichidarea rebeliunii de Ia Bukavu s-au retras I ntr-o declaraţie făcutâ la Lahore. preşedintele Pakista- apropierea localităţilor Bu Dop
C V M B E U Ruanda, unde se află cantonaţi şi in prezent. ajunge Ia o rezolvare pe cale paşnică a problemei Kaşmiru- şî Bo Duc, situate la aproxima
I nului, Ayub Khan. a arătat că Pakistanul speră că se va
sub loviturile armatei naţionale congoleze la 5 noiembrie in
tiv 140 de kilometri nord ie
lor 18 state pen A Iui, dar acest lucru nu trebuie tergiversat sau araînat. Saigon. Un alt atac al forţeloe
genţia UPI relevă că o moţiune laburistă semnală de
patriotice s-a desfăşurat în a
uvernul militar al Sierei Leone a dat publicităţii o carte
G
36 de deputaţi de toate nuanţele a fost depusă miercuri
propiere de Dak To, într-o re
albă privind constituirea unui comitet de civili care va
tru dezarmare J oi au început la Praga lucrările celei de-a 17-a sesiuni a seara în Camera Comunelor chemînd guvernul britanic să face recomandări în vederea revenirii la cîrma ţării a unui J giune de junglă a platouriloc
■
înalte.
aplice strict sancţiunile economice împotriva Rhodesiej şi să
Adunării Naţionale a Republicii Socialiste Cehoslovace.
Pe ordinea de zi a sesiunii se află o serie de legi legate de pedepsească pe oamenii de afaceri englezi care încalcă aceste guvern civil. După cum se ştie, Consiliul naţional al refor Referîndu-se la situaţia din
pregătirea alegerilor pentru Adunarea Naţională, Consiliul măsuri internaţionale Pe de altă parte, moţiunea cheamă Ia mei, condus de locotenent colonelul A. Juxon-Smith a preluat regiunile controlate de forţele
GENEVA 30. — Corespon Naţional Slovac şi comitetele naţionale. acţiunea dc blocare a portului mozambican, Lourenco Mar- controlul în această ţară în luna martie a.c.
dentul Agerpres, H. Liman, ques, şi. totodată, recomandă ca toate aceste măsuri să fie patriotice, agenţia Franc»
transmite: Şedinţa de joi a aplicate cu toată exigenţa pe scară internaţională. upă cum relatează agenţia France Presse într-o decla Presse arată că „moralul popu
laţiei a atins un grad deosebit
ostul vieţii în Franţa a sporit de la începutul acestui an
Comitetului celor 18 state pen C D de ridicat şi niciodată încre
raţie făcută joi la Dusseldorf, ministrul de externe al
tru dezarmare a fost prezida cu 2,5 la sută. Această majorare a afectat mai ales trans C omitetul Naţiunilor Unite pentru Africa de sud-vest a R.F. a Germaniei. Willy Brandt, s-a pronunţat pentru des
tă de şeful delegaţiei române, porturile. produsele alimentare, medicamentele şi confecţiile dat publicităţii un apel in care cere guvernului Repu chiderea negocierilor cu Londra în vederea aderării Marii derea în victorie nu a fost a-
tît de mare".
Nicolae Ecobescu, şi a avut un blicii Sud-Africane să respecte statutul internaţional al a Britanii la Piaţa comună.
Ştiri sosite din Saigon ara
caracter neoficial. Cei doi co institutul Central de Statistică al Italiei a dat publicităţii cestui teritoriu şi să elibereze pe cele 37 de persoane acuzate tă câ demisia generalului Ngu-
preşedinţi ai Comitetului, W. •un raport în care se arată că numărul şomerilor se ridica dc „ncrespectarea legilor1' de către un tribunal din Pretoria. ostul de radio Cairo a anunţat că conferinţa arabă la ni yen Ngoo Loan. şeful polii iei
Fosler (SU.A.) şi A. Roşcin în această ţară la sfirşilul lunii octombrie la 670 000, iar al P vel înalt va avea loc la Rabat incepînd de Ia 9 decem
(U.R.S.S.), au informat Comite celor parţiali la 180000. intr-un comunicat dat publicităţii de către Partidul afri- brie. Sayad Noufal, secretar-general adjunct al Ligii Arabe, saîgoneze, a fost respinsă. Ho
tă rirea a fost luată deoarece
tul câ studiază actualmente şi 1 can al independenţei din Guineea portugheză şi insulele a declarat că pînă în prezent 12 din 13 ţări arabe au accep cercurile guvernamentale sai-
inistrul Apărării al SU.A., Robert McNamara. a anun
redactează proiectul de raport M Capului Verde se arată că trupele portugheze au pierdut în tat propunerea regelui Hassan al 11-lea al Marocului ca a goneze se tem că demisia Iul
interimar asupra stadiului con ţat că demisionează din postul să'i pentru a deveni pre lupta cu forţele patriotice şase vehicule militare, o navă flu ceastă conferinţă să se ţină la Rabat. Siria nu şi-a anunţat
ferinţei. ţinind seama de ab şedinte al Băncii Mondiale. Declaraţia a fost făcută după o vială şi un elicopter. încă participarea la conferinţă. Loan ar putea antrena demi
senţa articolului trei al proiec reuniune a Consiliului directorilor executivi ai Băncii Mon sia în lanţ a multor altor mi
niştri din guvernul de la Sat-
unnar Jarring. reprezentantul special al secretarului ge
tului de tratat de neprolifera- diale, care au hotărit in unanimitate sâ ofere lui McNamara G gon. Consiliu! de Miniştri ur
re. ca şi de faptul câ o serie postul de preşedinte neral al O.NU pentru Orientul Apropiat, a avut mier R epublica Arabă Unită a numit ca ambasador la Londra mează să participe li o reu
de delegaţii au propus amen curi întrevederi cu şefii delegaţiilor S.U.A., Marii Britanii şi pe Hassan EI Fikky, ministru adjunct al afacerilor exter
rezolvării
niune în vederea
ercenarii . vor râmîne în Ruanda pînă cind ţările din
damente. Proiectul de raport M U.RS.S. la O N U., in pregătirea misiunii sale. El a avut, de ne al R.A.U., relatează ziarul „Al Ahram". problemelor „unităţii guvern
In urma tratativelor care au avut loc, Marea Britanie şi
interimar va fi distribuit mem care provin vor compensa daunele materiale şi morale asemenea, consultări cu şeful delegaţiei Siriei la O.N.U., R.A.U au hotărît să restabilească relaţiile diplomatice înce- nului", fapt ce demonstrează,
brilor Comitetului în zilele ur provocate Congouluj (Kinshasa), a declarat preşedintele Jo- George Tomeh, ţară care a respins rezoluţia Consiliului de pind de Ia 12 decembrie. o dată în plus. instabilitatea
mătoare, urmînd a fi luat în seph Mobutu Declaraţia se referă la cei 123 de mercenari Securitate cu privire la Orientul Apropiat.
discuţie in şedinţa oficială de politică a grupului militar con
dus de Thleu şi Ky.
marţi.
44.065
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI : str. Dr. Petru Groza or. 35, telefon 12 75, 15 85, 2317. — TIPARUL l întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva,