Page 40 - Drumul_socialismului_1967_12

(Urmare din pag I) p u t e r n i c e a p l a u z e , a f o s t v o ­ s t r ă d u i n ţ a d e c a r e s i n l e m c a ­ e l i b e r a r e a t o v a r ă ş u l u i C o n
L E G E A r e s e a r a t ă c ă p e n l r u f a c i l i t a ­ t a t ă i n u n a n i m i t a t e . G h e o r g h e p a b i l i . S l n t e m c o n v i n ş i d e d e v i c e p r e ş e d i n t e a l T r i b u n a
s t a n t i n S t ă t c s c u d i n f u n c ţ i a
că
Io n G h e o r g h e M a u r e r
i n c a ­
f ă c î n d a s t f e l n e î n c a d r ă m in
T o v a r ă ş u l
Ion
l u l u i S u p r e m .
d e m u n c ă şi
a t m o s f e r a
M a r i i
r e a a p l i c ă r i i m ă s u r i l o r h o tă - M a u r e r a p r o p u s a p o i c o m p ° - l u p t ă p e n t r u r e a l i z a r e a u n u i Ş e d i n ţ a p l e n a r ă a Mari.;
A d u n ă r i
N a ţ i o n a l e
r l t e d e C o n f e r i n ţ a N a ţ i o n a l ă n e n ţ a C o n s i l i u l u i d e M i n i ş t r i ţ e l m ă r e ţ , d e z v o l t a r e a şi m a r ­ A d u n ă r i N a ţ i o n a l e şi-a Inr.he
a p a r t i d u l u i s u p u n e a p r o b ă r i i al R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â ­ ş u l î n a i n t e a l ţ ă r i i n o a s t r e . iat a p o i lu c r ă r i l e . T o v a r ă ş u l
privind organizarea şi funcţionarea d e p u t a ţ i l o r d e p u n e r e a m a n ­ nia. P r i n v o t s e c r e t , M a r e a A ­ c i n c i a l o r d i n e i d e zi. In u r ­ c o n f o r m i t a t e cu p r i n c i p i u l s c
Ş t e f a n V o i t e c a a n u n ţ a t c ă în
S - a t r e c u t a p o i la p u n c t u l
d a t u l u i
C o n s i l i u l u i d e
M i ­
s i u n i l o r d e s c h i s e , a d o p t a t în
m a c o n s u l t ă r i i m e m b r i l o r B i ­
n iş tr i.
M i ­
M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l a d u n a r e N a ţ i o n a l ă a a l e s in n r o u l u i M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o ­ ş e d i n ţ ă , p u n c t e l e u r m ă t o a r e
n a n i m i t a t e C o n s i l i u l d e
n a l e şi a u n u i g r u p d e d e p u ­
a a p r o b a t d e p u n e r e a m a n d a ­ n iş tr i. R e z u l t a t u l v o t u l u i a ta ţ i , t o v a r ă ş u l Ş t e f a n V o i t e c c u p r i n s e în o r d i n e a d e z i v o t
fi p u s e in d i s c u ţ i a c o m i s i i l o i
f o s t s a l u t a t p r i n v i i a p l a u z e
t u lu i.
Consiliului de Miniştri N i c o l a e C e a u ş e s c u , in n u m e ­ ş u l I o n G h e o r g h e M a u r e r a a p r o p u s în f u n c ţ i a d e v i c e ­ p e r m a n e n t e a l e M a r i i A d u ­
L u i n d c u v i n t u l ,
t o v a r ă ş u l
L u i n d a p o i cuvintul, t o v a r ă ­
c o ­
n ă r i N a ţ i o n a l e . D u p ă ce
p r e ş e d i n t e al M a r i i A d u n ă r i
le C o m i t e t u l u i C e n t r a l al m u l ţ u m i t in n u m e l e g u v e r n u ­ N a ţ i o n a l e p e d e p u t a t u l a c a d . m i s i i l e îşi v o r î n c h e i a l u c r ă ­
P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n lui p e n l r u î n c r e d e r e a a c o r d a ­ U ie M u r g u l e s c u . M a r e a A d u ­ ril e, M a r e a A d u n a r e N a ţ i o ­
şi a l C o n s i l i u l u i d e S l a t , a tă. V ă a s i g u r ă m , a s p u s p r e ş e ­ n a r e N a ţ i o n a l ă a a p r o b a t In n a l ă îşi v a r e l u a a c t i v i t a t e a
al Republicii Socialiste România p r o p u s c a p r e ş e d i n t e al C o n ­ d i n t e l e C o n s i l i u l u i d e M i ­ u n a n i m i t a t e , p r i n v o t s e c r e t , in p l e n u l s ău .
p r o p u n e r e a f ă c u t ă .
n iş t r i . că în î n d e p l i n i r e a s a r ­
s il i u l u i d e M i n i ş t r i p e t o v a r ă ­
B i r o u l u i
p r o p u n e r e a
L a
I o n G h e o r g h e M a u r e r
şu l
p u n e t o a t ă p r i c e p e r e a , t o a t ă
P r o p u n e r e a , p r i m i t ă c u v i i şi c i n i l o r c e n e r e v i n v o m d e ­ M . A . N . , d e p u t a ţ i i a u a p r o b a t (A g e r p r e s ).
Marea Adunare Naţională
a Republicii Socialiste România Raportul comisiilor administrativă şi
* W
H O T Ă R Ă Ş T E : juridică prezentat de deputatul
l) exercită conducerea gene­ mân st ale Consiliului de Mi­ a) asigură, în condiţiile sta­
Capitolul I rală în domeniul relaţiilor cu niştri în domeniul economic ,* bilite de Consiliul de Miniş­
alte state şi ia măsuri pentru îndrumează comisiile economi­ tri, îndrumarea, coordonarea Traian Ionascu
încheierea acordurilor interna­ ce teritoriale; elaborează studii şl controlul unor activităţi sau
Dispoziţii generale ţionale 7 cu privire la perfecţionarea a diferitelor ramuri ori dome­
j) sprijină activitatea organi­ continuă a conducerii şi pla­ nii •ale administraţiei de stat;
zaţiilor de masă şi obşteşti; nificării economiei. în exercitarea acestor atribu­
Ari. !. — Consiliul de Mi­ k) exercită orice alte •atribu­ Art. 10. — Consiliul de Mi­ ţii prim-vicepreşedintele şl vice­ Comisiile administrativă şi Comunist ca ministru pentru mare măsură, studierii multi­ Punind in aplicare preve­
niştri al Republicii Socialiste ţii stabilite prin lege. niştri este sprijinit în rezolva­ preşedinţii pol. da miniştrilor juridică ale Marii Adunări Na­ problemele tineretului. laterale a problemelor dezvol­ derile Constituţiei, care a ri­
România, organ suprem al ad­ Art. 5. —Consiliul de Miniş­ rea unor probleme de comisii şi conducătorilor celorlalte or­ ţionale, întrunite în şedinţă co­ Reglementînd în acest spirit tării viitoare a (arii şi elabo­ dicat Ja rangul de principiu
ministraţiei de stat, exercită tri organizează informarea o­ şi consilii cu caracter perma­ gane centrale ale administra­ mună în ziua de 8 decembrie alribuţiile Consiliului de Mi­ rării, pe baza unei analize fundamental conducerea co­
conducerea generală a activi­ piniei publice cu privire la nent sau temporar, a căror or­ ţiei de stat dispoziţii, care se 1967, au discutat proiectul de niştri, proiectul de lege stabi­ ştiinţifice a realităţilor socia­ lectivă, proiectul de lege con­
tăţii executive pe întreg teri* principalele măsuri pe care le ganizare şi mod de desfăşurare execută prin ordinele, instruc­ lege privind organizarea şi leşte că organul suprem al ad­ le, a hotârîrilor chemate sâ sacră, Ia rîndul său, această
loriul tării, avtnd ca principală ia în înfăptuirea politicii in­ a activităţii se stabilesc prin ţiunile sau alte acte ale aces­ funcţionarea Consiliului de Mi­ ministraţiei de stat are, ca ducă la îndeplinirea politicii puternică garanţie a unităţii de
sarcină aducerea la îndeplinire terne şi externe. hotărire a Consiliului de Mi­ tora, prevăzute de lege,* niştri al Republicii Socialiste principală sarcină, înfăptuirea partidului. acţiune politică şi administra­
a directivelor Partidului Comu­ niştri. b) pot da aprobări, în cazu­ România. politicii partidului pentru asi­ Potrivit dispoziţiilor consti­ tivă a ministerelor şi a celor­
nist Român cu privire la dez­ Art. tt. — In exercitarea a- rile şi în condiţiile stabilite Prevederile proiectului de gurarea progresului multilate­ tuţionale, proiectul de lege re­ lalte organe centrale ale admi­
voltarea armonioasă a tuturor Capitolul III tributiilor sale, Consiliul de Mi­ de Consiliul de Miniştri ; lege se înscriu pe linia măsu­ ral al ţârii şi îndeosebi a dez­ glementează organizarea şi nistraţiei de stat.
ramurilor economiei naţionale niştri adoptă hotărîri. c) exercită controlul general rilor adoptate de Conferinţa voltării armonioase a tuturor funcţionarea Biroului perma­ Ca un corolar firesc al prin­
şl Ia progresul multilateral al Normele privind prezentarea al activităţii oricăror organe a­ Naţională a Partidului Coma-, ramurilor economiei naţionale. nent al Consiliului de Miniştri, cipiului conducerii colective,
tării. Organizarea de propuneri în vederea "adop­ le administraţiei de slat. uni­ nist Român din 6— 8 decem­ Dezvoltînd prevederile con­ precizîndu-se că, la lucrările proiectul de lege înscrie o du­
Ari. 2. — Consiliul de Mi­ tării de hotărîri, precum şi des­ tă |î economice. întreprinderi brie 1967, cu privire la perfec­ stituţionale, proiectul de lege acestuia, participă preşedintele blă răspundere : pe de o parte,
niştri este ales dc Marea Adu­ şi funcţionarea făşurarea şedinţelor Consiliu­ şi instîtulii de stat ; ţionarea continuă a formelor asigură reglementarea atribu­ Consiliului Economic, preşedin­ răspunderea Consiliului de Mi­
nare Naţională pe durata legis­ lui de Miniştri, se stabilesc d) îndeplinesc orice alte a- şi metodelor de organizare şi ţiilor largi ale Consiliului de tele Comitetului de Stat al niştri în întregul său, iar pe
laturii, in prima sesiune a aces­ Consiliului prin hotărîre a Consiliului de tribulii prevăzute de lege sau conducere a viaţii sociale, răs­ Miniştri. Pe lingă stabilirea Planificării şi ministrul finan­ de altă parte, răspunderea fie­
teia si funcţionează pînă la a­ Miniştri. însărcinări dale de Consiliul de punzând cerinţelor actualei e­ măsurilor generale pentru adu­ ţelor. căruia dintre membrii săi, atît
legerea noului Consiliu de Mi­ de Miniştri Hotărîrile cu caracter nor­ Miniştri. tape de dezvoltare a societăţii cerea la îndeplinire a politicii Prin noua lege se vor spori pentru propria sa activitate,
niştri Sn legislatura următoare. mativ se publică în Buletinul Art. 16. —. Membrii Consili­ noastre. Sarcinile tot mai cu­ Interne şi externe a statului, atribuţiile prim-vicepreşedln- cit şi pentru întreaga activi­
Art. 3. — Consiliul de Mi­ Art. 6. — Consiliul de Miniş­ Oficial al Republicii Socialiste ului de Miniştri, conducătorii prinzătoare ale stalului în ope­ Consiliul de Miniştri hotărăşte telui şi ale vicepreşedinţilor tate a Consiliului de Miniştri.
niştri îşi desfăşoară activitatea tri se compune din: preşedin­ România de ministere sau alte organe ra de desăvîrşire a construcţiei măsurile necesare privind or­ Consiliului de Miniştri, acor- Consiliu] de Miniştri răspunde
potrivit principiului conducerii tele Consiliului de Miniştri , centrale ale •administratei de socialiste impun sporirea sim­ ganizarea şi asigurarea execu­ dîndu-li-se. în limitele legii, faţă de Marea Adunare Naţio­
colective. prim-vicepreşedintele şi vice­ stat asigură realizarea politicii ţitoare a obligaţiilor şi răs­ tării legilor, conduce, coordo­ dreptul de a da dispoziţii. în nală, ca organ suprem al pu­
Consiliul de Miniştri. în în­ preşedinţii Consiliului de Mi­ partidului şi statului (n ramu­ punderilor Consiliului de Mi­ nează şi controlează activita­ problemele curente ale sectoa­ terii de stat, iar în intervalul
tregul său, si fiecare din mem­ niştri; miniştrii, precum şi pre­ rile sau domeniile lor de ac­ niştri, ca organ suprem al ad­ tea ministerelor şi a celorlalte relor de care răspund, miniş­ dintre sesiuni, faţă de Consi­
brii acestuia sînt răspunzători şedintele Consiliului Economic, tivitate, răspunzînd de activi­ ministraţiei de stat. organe centrale ale adminis­ trilor şi conducătorilor celor­ liul de Stat ; membrii Consi­
tatea acestor organe în fata
in făta Marii Adunări Naţio­ preşedintele Comitelului de Stat Trebuie să subliniem dintru traţiei de stat. lalte organe centrale ale admi­ liului de Miniştri răspund atît
nale, iar în intervalul dintre a] Planificării, preşedintele Co­ Atribuţiile preşedin­ Consiliului de Miniştri. început, cît priveşte compune­ Deosebit de importante pen­ nistraţiei de stat, urmînd ca faţă de Marea Adunare Naţio­
sesiuni, în fata Consiliului de mitetului de Stat pentru Pro­ Ari. 17. — Membrii Consili­ rea Consiliului de Miniştri, e­ tru îmbunătăţirea în continua­ aceste dispoziţii să se execute nală şi Consiliul de Stat, nt
Stat. Fiecare membru al Con­ bleme de Organizare şi Sala­ telui, prim-vicepre- ului de Miniştri : lementele care-i aduc o impor­ re a activităţii Consiliului de prin ordine, instrucţiuni sau şi faţă de Consiliul de Mi­
siliului de Miniştri este răs­ rizare, preşedintele Comitetu­ a) participă la dezbaterile tantă întregire înnoitoare, şi Miniştri sînt atribuţiile sale cu alte acte ale acestora. niştri.
punzător atît pentru propiia lui pentru Preturi, preşedinte­ şedintelui, Consiliului de Miniştri şi la a­ anume cuprinderea, în calita­ privire la activilalca de pla­ Un sprijin real al Consiliu­ Tinînd seama de faptul că
sa activitate, cît şl penîru în­ le Comitetului penlru Pro­ doptarea hotârîrilor acestuia. te de miniştri, în organul su­ nificare, la creşterea capacită­ lui de Miniştri, în înfăptuirea noua reglementare ce se pro­
treaga "activitate a Consiliului blemele Administraţiei Lo- b) propun Consiliului de Mi­ prem al administraţiei de stat, ţii de apărare a statului şi în­ politicii economice a partidu­ pune constituie un cadru le­
de Miniştri. .cale, preşedintele Consiliului vicepreşedinţilor niştri proiecte de acte norma­ a preşedintelui Consiliului tărirea forţelor armate, la rea­ lui, îl va constitui Consiliul gal care creează condiţii op­
time pentru îndeplinirea sar­
tive, precum şi orice alte mă­
Naţional al Cercetării Ştiinţi­ şi ale celorlalţi suri de competenta acestuia, Central al Uniunii Generale a lizarea politicii partidului şi Economic. Aşa cum se preve­ cinilor Consiliului de Miniştri
de în proiectul de lege, aces­
fice, preşedintele Consiliului Sindicatelor din România, a statului în relaţiile internaţio­ tuia îi revin sarcini importan­ şi asigură continua perfecţio­
Superior al Agriculturii şi pre­ pe care Ie socotesc necesare; nale.
şedintele Comitetului de Stat membri ai Consiliu­ c) prezintă Consiliului de preşedintelui Uniunii Naţio­ te în pregătirea soluţiilor pen­ nare a organizării şi activităţii
Una din ideile călăuzitoare
Atribuţiile Consiliului pentru Cultură şi Artă. lui de Miniştri Miniştri dări de seamă asupra nale a Cooperativelor Agricole ale noii reglementări urmă­ tru cele mai însemnate proble­ acestuia, comisiile administra­
tivă şi juridică propun ca Ma­
me în domeniul economic, pre­
activităţii ministerelor sau a
Din Consiliul de Miniştri fac
de Producţie, precum şi a pri­
de Miniştri parte, de asemenea, în calitate celorlalte organe centrale ale mului secretar al Comitetului reşte să dea posibilitatea Con­ cum şi în exercitarea unui rea Adunare Naţională să a-
siliului de Miniştri să-şi con­
clopte proiectul de lege în for­
control sistematic şi eficace în
administraţiei de stat pe care
de miniştri, preşedintele Con­
siliului Central al Uniunii Ge­ Art. 12. — Preşedintele Con­ le conduc. Central al Uniunii Tinerelului sacre activitatea, în tot mai acelaşi domeniu. ma prezentată.
Art. 4. — Consiliul dc Miniş­ nerale a Sindicatelor sl pre­ siliului de Miniştri conduce, în-
tri are următoarele atribuţii î şedintele Uniunii Naţionale a druraează şi coordonează în­
a) stabileşte măsuri generale Cooperativelor Agricole de treaga activitate a Consiliului
pentru aducerea la îndeplinire Producţie» primul secretar al de Miniştri, în scopul îndepli­
a politicii interne şi externe ; Comitetului Central al Uniunii nirii unitare q tuturor atribu­ Raportul comisiilor administrativă şi
b) hotărăşte măsurile necesa­ Tineretului Comunist face par­ ţiilor ce revin Consiliului de Secreiariatul General
re privind organizarea şi asi­ te din Consiliul de Miniştri în Miniştri ca organ suprem al
gurarea executării legilor» calitate de ministru pentru administraţiei de stal
c) conduce, coordonează şi problemele tineretului. Preşedintele Consiliului de al Consiliului
controlează activitatea ministe­ Art. 7. — Preşedintele, prim- Miniştri reprezintă Consiliul
relor şi a celorlalte organe vicepreşedintele şi vicepre­ de Miniştri în relaţiile acestuia de Miniştri juridică prezentat de deputatul Emil Bobu
centrale ale administraţiei de şedinţii Consiliului de Miniştri cu organele şl organizaţiile din
stat, precum si a organelor lo­ alcătuiesc Biroul permanent al tară, precum şl în relaţiile in­ Art. 18. — Consiliul de Mi­
cale ale administraţiei de stat; Consiliului de Miniştri. ternaţionale. niştri are un Secretariat Ge­
d) elaborează proiectul pla­ La lucrările Biroului perma­ Hotărîrile Consiliului de neral.
nului de stat şl proiectul bu­ nent al Consiliului de Miniştri Miniştri se semnează de pre­ Secretariatul General al întrunite in şedinţă comună vitoare la raporturile de mun­ a Recrutării şi Repartizării nizării Muncii şi Producţiei si
getului de stat, precum si ori­ participă preşedintele Consiliu­ şedintele Consiliului de Miniş­ Consiliului de Miniştri esle în ziua de 8 decembrie 1967, că, recrutarea şi repartizarea Forţelor de Muncă, atribuţiile ale Salarizării, precum şi ale
ce alte proiecte de legi; elabo­ lui Economic, preşedintele Co­ tri. condus de secretarul general comisiile administrativă şt ju­ forţelor de muncă, proiecţia lor trecînd in competenta Mi­ sindicatelor din România cit
rează proiecte de decrete? mitetului de Slat al Planifică­ Art. 13. — Consiliul de Mi­ al Consiliului de* Miniştri, ca­ ridică ale Marii Adunări Na­ muncii, asigurările sociale de nisterului Muncii. De aseme­ priveşte asigurările sociale de
e) stabileşte măsuri pentru rii şi ministrul finanţelor. niştri poate hotărî ca unele re participă la şedinţele Con­ ţionale au dezbătut proiectul stat şi asistenta socială. Drept nea, Ministerul Muncii preia stat.
realizarea planului de stat si Art. 8. — La şedinţele Con­ din atribuţiile preşedintelui să siliului de Miniştri. de lege cu privire la înfiinţa­ atribuţiile privind raporturile Pentru consideratiunile ară­
a bugetului de stat; întocmeş­ siliului de Miniştri pot fi con­ (ie îndeplinite, în mod perma­ Structura organizatorică, a- rea Ministerului Muncii. Pre­ urmare, la data punerii în a- de muncă, ocrotirile sociale şi tate moi sus, comisiile admi­
te raportul, general cu privire vocaţi conducători ai organelor nent ş| sub îndrumarea aces­ tributiile si normele de func­ vederile proiectului de lege co­ plicore a noii legi, urmează să protecţia muncii, ale Ministe­ nistrativă şi juridică propun
la îndeplinirea planului de stat centrale ale administraţiei de tuia, de către prim-vicepre- ţionare ale Secretariatului Ge­ respund hotârîrilor Conferinţei se desfiinţeze Comitelui de rului Sănătă|ii si Prevederilor Marii Adunări Naţionale a­
$i contul general de încheiere stat care nu sînt membri ai sedintele Consiliului de Miniş­ neral al Consiliului dc Miniş­ Naţionale a Partidului Comu­ Stat pentru Proiecţia Muncii, Sociale, ale Comitetului de doptarea proiectului de lege
nist Român, linulă în zilele de
a exerciţiului bugetar Consiliului de Miniştri; de a­ tri. tri se stabilesc de Consiliul de 6-8 decembrie 1967, care a sta­ precum $i Direcţia Generală Stat pentru Problemele Orga­ în forma prezentată.
f) înfiinţează întreprinderi, semenea, Consiliul de Miniştri In caz de lipsă sau de îm­ Miniştri. bilit un compl&x de măsuri de
organizaţii economice si insti­ poate invita reprezentant! iai piedicare din orice motiv a e- o importantă covîrşitoare pen­
tuţii de stat de interes repu­ organelor centrale ale organi­ xerc|tării de către preşedinte *a tru perfecţionarea conducerii
blican / zaţiilor obşteşti, precum şi ori­ atribuţiilor sale, acestea se în­ Capitolul VI şi planificării economiei, pre­
g) (a măsuri în vederea asi­ ce persoană a cărei prezentă deplinesc de prim-vicepreşcdin- cum şi a întregii vieţi socia­
gurării ordinii publice, aiură­ se apreciază că ar fi utilă. tcle Consiliului de Miniştri. le din patria noastră.
rii intereselor stalului şi ocro­ Art. 9. — In îndeplinirea a- Ari. 14, — Prim-vicepreşedin- Dispoziţii finale
tirii drepturilor cetăţenilor; tributiilor sale cu camelor ecor lele şi vicepreşedinţii Consi­ Este cunoscut faptul că, în
h) ia măsuri, potrivit hotărî- nomic, Consiliul de Miniştri liului de Miniştri ajută pe pre­ Art. 19. — Decretul nr. 264 prezent, de înfăptuirea politicii
partidului şi guvernului în do­
rilor Consiliului Apărării, pen­ este sprijinit de Consiliul E­ şedintele Consiliului de Miniş­ din 15 iunie 1957 cu privire la meniul muncii şi ocrotirii so­
tru organizarea nenerală a foi­ conomic tri în îndeplinirea atribuţiilor funcţionarea Consiliului de ciale se ocupă mai multe mi­
telor armate şi fixarea contin­ Consiliul Economic: contro­ sale. Miniştri, astfel cum a (ost mo­
gentelor anuale de cetăţeni ca­ lează aducerea la îndeplinire Art. 15, — Prim-vicepreşedin­ dificat prin Decretul nr. 728/ nistere şi organe centrale,
cum sînt: Comitetul de Slat
re urmează să fie chemaţi îa a holăririlor Comitelului Cen­ tele şi vicepreşedinţii Consili­ 1967, precum şi orice alte dis­ pentru Proiecţia Muncii, Di­
îndeplinirea serviciului militar,* tral al Parlidului Comunist Ro­ ului de Miniştri ; poziţii contoare, se abrogă. recţia Generală 'a Recrutării şi
Repartizării Forţelor de Mun­
că, Comitetul de Stat pentru
L E G E A problemele Organizării Muncii
şi Producţiei şi ale Salarizării,
Ministerul Sănătăţii si Preve­
derilor Sociale şi sindicatele
din România.
privind înfiinţarea Ministerului Muncii o serie de neajunsuri într-un
Această dispersare a dus la
sector de activitate deosebit de
Important. In acelaşi timp, prin
aglomerarea organelor sindica­
Tinînd seama că în Confe­ practica actuală ca de aceeaşi drul administraţiei noastre de ordonarea necesară înfăptuirii le cu administrarea fondurilor
rinţa Naţională a Partidului problemă să se ocupe mal stat activitatea privitoare la în mod unitar şi în bune con- de stat de asigurări sociale, se
Comunisl Român din 6-8 de­ multe ministere şi organizaţii muncă şl ocrotire socială se sustrăgeo atenţia acestora de
cembrie 1967 s-a subliniat ne­ centrale ,* realizează prin mai multe or­ dilii a politicii partidului şi la problemele lor specifice.
cesitatea de ’a se înlătura Avînd în vedere că in ca­ gane. ceea ce nu asigură co­ statului in aceste domenii.
Pornind de li aceste consi­
derente. proiectul de lege pre­
Marea Adunare Naţională zentat preconizează crearea u­
nui organ central, unic, al ad­
ministraţiei de stat, care ur­
mează să sc ocupe de proble­
Republicii Socialiste România mele muncii si ocrotirii socia­
le Prin înfiinţarea acestui or­
gan central unic se asigură ra­
ţionalizarea si perfecţionarea
H O T Ă R Ă Ş T E : aparatului administraţiei noas­
tre de stat în problemele mun­
cii şi ocrotirii sociale, se sim­ ® 8 i l § t l
Ari. 1. — Se înfiinţează Mi­ Art. 3. — Comitetul de Stat Probleme de Organizare şi Sa­ cum şi cele de ocrotire socia­ plifică munca de conducere,
nisterul Muncii, care înfăptu­ pentru Protecţia Muncii şi Di­ larizare. privitoare la dome­ lă subordonate Ministerului sc înlătură paralelismele exis­
ieşte politica partidului şi sta­ recţia Generală a Recrutării niul de activitate al Ministe­ Sănătăţii şi Prevederilor So­ tente şi, prin aceasta, se întă­
tului în domeniul muncii şi o­ şl Repartizării Forţelor de rului Muncii. ciale, trec in subordinea Mi­
crotirii sociale. Muncă se desfiinţează, atribu­ Asigurările sociale de stat nisterului Muncii reşte răspunderea în îndepli­
Ari. 2. — Ministerul Mun­ ţiile acestora trecînd asupra care funcţionează în cadrul Art. 5. — Structura organi­ nirea directivelor şi sarcinilor
cii conduce, îndrumează şi Ministerului Muncii. sindicatelor trec la Ministerul zatorică, atribuţiile şi modul stabilite.
controlează activitatea privi­ De asemenea, trec asupra Muncii. dc funcţionare a Ministerului In conformitate cu proiectul
toare la raporturile de muncă, Ministerului Muncii atribuţi­ Ari. 4. — Unităţile teritoria­ Muncii se vor stabili prin. lege. de lege propus, principalele «i-
recrutarea şi repartizarea for­ ile Ministerului Sănătăţii şi le pentru protecţia muncii, Art. 6. — Ministerul Sănătă­
ţelor de muncă. protecţia ţii şi Prevederilor Sociale se tributii ale Ministerului Mun­
> 1'a furnalul nr. 1 al Uzinei „Victoria" Calau sc elaborează o nouă şarjă. Cu aceasta,
muncii, asigurările sociale Prevederilor Socrale şi ale pentru recrutarea şi repartiza­ va denumi Ministerul Sănătă­ cii sint: conducerea, îndruma­ echipa maistrului loart Miliuţ — surprins în clişeu — şi-a sporit cantitatea dc fontă dată
de stat şi asistenţa socblă. Comitetului de Stat pentru rea forţelor de muncă, pre­ ţii rea şi controlul activităţii pri­ peste prevederi în acest an. la 771.5 tone.