Page 42 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 42
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Duminica 10 decembrie 1967
România coautoare !a
»» Evoluţia crizei cipriote
rezoluţia privind colaborarea O Suleyman Demirel : „Turcia nu Cipru. După cum a preci
zat premierul Demirel, nu
are ambiţii teritoriale" mai intr-o a doua fază a
tratativelor guvernul turc
• Pentru moment eventualitatea u urmează sâ obţină dizolva
intereuropeana şi aleasă nui conflict armat este înlăturată rea gărzii naţionale ci
priote greceşti. Observato
rii reţin, de asemenea, o
ISTANBUL 9 (Agerpres) dreptul de a proteja co afirmaţie a premierului
— Primul ministru turc, munitatea turco-cipriotâ. turc, după care „nu este
ca membră a Comitetului ad-hoc Suleyman Demirel, a fă ANKARA 9 (Agerpres). posibil ca soluţionarea cri
zei şi elaborarea unei re
cut o declaraţie la radio în
care şi-a exprimat părerea — Comentînd declaraţia ra glementări definitive a pro
că existenţa gărzii naţio diodifuzată a premierului blemei Ci-prului să aibă
nale cipriote reprezintă un turc, Suleyman Demirel, loc concomitent11.
pentru resursele marine“ obstacol important în ca observatorii din Ankara NICOSIA 9 (Agerpres).
-4-
consideră câ pentru mo
lea unei rezolvări defini
RD. GERMANĂ. — Opera (Ic stat din Berlin care îşi tive a problemei Cipru ment eventualitatea unui — Intr-o declaraţie publi
sărbătoreşte a 225-a aniversare. lui. Premierul turc a sub conflict armat între Turcia cată de presa cipriotă tur
NEW YORK 9. — Trimisul me. România, a arătat în con România în domeniul coope liniat câ recentul acord şi Grecia in problema Ci că, Fazii Kuciuk, vicepre
special Agerpres, R. Căplescu, tinuare vorbitorul, a privit în rării economice cu toate ţările greco-turc, potrivit căruia prului esle înlăturată, cu şedintele Ciprului, a afir
transmite : In Comitetul O N U totdeauna extinderea coope lumii au făcut ca delegaţia trupele introduse clandes condiţia ca prevederile a mat câ ar li gata sâ aibă
pentru problemele economice rării sale economice cu ce- română sâ fie printre coau Aprecieri elogioase tin |)e insulă de către ce cordului greco-turc să fie o întrevedere cu preşedin
şi financiare au început dez lelalle ţâri europene nu ca un torii proiectului de rezoluţie le două părţi vor fi re respeclale cu strictele. In tele Makarios.
baterile asupra raportului Con proces de închidere continen care se află astăzi în faţa co trase, nu a înlăturat cu Turcia, măsurile militare Comentînd această decla
siliului economic şi social tală, ci ca o posibilitate su mitetului pentru problemele totul primejdia unui răz luate cu prilejul izbucnirii raţie, observatorii din Ni
vorbitorul în în pentru „Ciocîrlia“
(E.C.O.SOC), în cadrul că plimentară de extindere a coo economice şi financiare, a boi Înlăturarea acestei pri crizei cipriote nu vor fi cosia consideră câ liderii
rora 18 ţări europene, printre perării şi cu ţările în curs dc menţionat mejdii „poate fi asigurată ridicate decît treptat, pa ciprioţi turci ar accepte
care cele 9 state coautoare dezvoltare. Datele stau de alt cheiere. numai o dată cu soluţio ralel cu efectuarea ope revenirea la regimul con
ale rezoluţiei din 1965 cu pri fel mărturie a caracterului - 4- LONDRA 9. — Coresponden lui, atunci înseamnă câ româ narea finală a problemei raţiunilor de evacuare a stituţional din 1960, bazat
vire la acţiunile pe plan re complimentai' al acestor două NEW YORK 9. - Adunarea tul Agerpres, L Rodescu, nii au intr-adevăr o impresio Ciprului. Evacuarea trupe forţelor greceşti din Ci pe acordurile de la Ziirich
gional pentru îmbunătâtâtirea procese care se sprijină re Generată a ONU întrunită transmite : După succesul ob nantă vigoare şi veselie, un lor regulate greceşti a dat pru. Pe de altă parte, ob şi Londra Preşedintele
relaţiilor de bună vecinătate ciproc. Delegaţia României a- în şedinţă plenară a adoptat ţinut la Londra în spectacolul simţ spumos al umorului şi însă celor două ţâri posi servatorii relevă câ guver Makarios şi alţi membri ai
între ţările Europei (Austria, cordâ de aceea o însemnătate cu 77 de voturi pentru nici de la Teatrul Palladium, An spontaneitate. Mulţi spectatori bilitatea de a negocia o nul turc dezvăluie, pentru guvernului cipriot, relevă
Belgia, Bulgaria, Danemarca, specială însuşi titlului proiec unu) contra şi 29 de abţineri samblul „Ciocîi*lia“ şi-a con s-au întors acasă cu dorinţă soluţie*1. Suleyman Demi prima oară în mod public, agenţia France Presse, au
Finlanda, Iugoslavia, România, tului de rezoluţie: Rolul Co un proiect de rezoluţie în le tinuat turneul în alte oraşe profundă de a cunoaşte mai rel a subliniat, totodată, faptul câ acordul greco- evitat pinâ acum să facă
Suedia şi Ungaria), au pre misiei economice pentru Eu gătură cu problema încheierii britanice, atrâgind aplauzele multe despre România*1. câ Turcia nu are ambiţii turc nu prevede, ca o con orice declaraţie în legătură
zentat un proiect de rezoluţie ropa în dezvoltarea cooperării unei Convenţii privind inter călduroase ale unui public en Unul din cele mai frumoa teritoriale în Cipru, dar nu diţie imediată, decît retra cu un eventual dialog cu
referitor la intensificarea coo economice internaţionale zicerea folosirii armelor a- tuziast şi aprecierile elogioase se succese l-a înregistrat an va renunţa niciodată la gerea forţelor greceşti din liderii ciprioţi turci.
perării economice intereuro- Remaroînd cu satisfacţie câ lomîce. proiect aprobat în ale ziarelor. La Edinburg (Sco samblul la Portsmouth, unde
pene. dialogul inlereuropean în fa prealabil de Comitetul poli ţia). artiştii români au fost a ziarele locale au publicat cro
In acest proiect, după ce se voarea cooperării se amplifică, tic. După cum se ştie, coau preciaţi atit pentru înaltă va nici şi fotografii în decursul
menţionează rezoluţia din 1965 şeful delegaţiei române a re tori ai acestei rezoluţii sînt 10 loare a interpretării coregra celor şase zile de spectacole. Conferinţa
privind dezvoltarea relaţiilor marcat câ deşi mai sînt încă ţâri, printre care şi Româ fice şi muzicale, cît şi ca ex Primarul oraşului, D. D. Con-
de bună vecinătate şi a coo multe posibilităţi nefolosite, nia. ponenţi ai tezaurului folcloric nors, a oferit o recepţie în La Adana se a- m iniştrilor afacerilor
perării între statele europene este elocventă dinamica as Rezoluţia cere statelor sâ românesc. cinstea membrilor ansamblu flâ în fază finală
cu regimuri social-polibice di cendentă a comerţului ţărilor examineze această problemă. „Spectacolul — scrie ziarul lui. exprimînd în discursul a construcţiilor un externe
ferite în domeniile politic, eco europene, a acordurilor eco Proiectul de convenţie propus „Scotish Daily Maii" — a fost rostit cu acest prilej admira pod pe Tigru care
nomic, tehnic, ştiinţific, cultu nomice. a contactelor şi le de către delegaţia U.R.S.S., un adevărat vîrlej coregrafic. ţia sa şi a publicului din lo va lega Turcia de
ral şi alte domenii, rezoluţie găturilor pe plan tehnic şj precum şi orice alte propuneri Românii au înclinaţii speciale calitate. faţă de1 arta folclori Irak şi Iran. Po din ţările arabe
în acest sens şi recomandă să
iniţiată de România, se ia act ştiinţific încheiate între sta pentru dansurile viguroase, a- că românească. La cererea sa, dul, care va avea
de progresele înregistrate de tele europere se înceapă tratative, fie di (letice, care se potrivesc bine ansamblul a prezentat un spec o lungime de 220 CAIRO 9. — Simbătâ, în
comisia economică pentru Eu Interesul României pentru rect, fie în cadrul unei Confe cu ritmul rapid al muzicii lor11. tacol în aer liber, chiar pe m şi va fi dat în capitala R A U. a începui con
rinţe internaţionale in vede
ropa în cei 20 de ani de exis preocupările comisiei în d:- rea încheierii unei asemenea Iar „Scotsman41 subliniază : treptele primăriei, transforma folosinţă luna vii ferinţa miniştrilor afacerilor
tentă şi se indică ca state'e recţia dezvoltării cooperării e „Dacă dansul şi muzica reflec tă in scenă improvizată. în toare a intrat în externe ai ţârilor arabe. Siria,
membre ale acestei comisii conomice internaţionale — a convenţii. tă starea sufletească a poporu faţa unei numeroase asistenţe. construcţie în 1960 care anunţase câ nu va parti
Un alt proiect de rezoluţie,
sâ^şi intensifice cooperarea, spus el — esle determinai de printre autorii căruia se află şi de 4 ori revăr cipa la reuniunile interarabe,
atit în interesul reciproc, cit faptul câ principalul obiectiv şi România, a fost aprobat în sările fluviului au este reprezentată de ambasa
si în interesul comunităţii in al acestui organism al Naţiu unanimitate de Comitetul poli M ercenarii şi-an făcut oprit lucrările dorul său la Cairo, Saml
ternaţionale, în special în in nilor Unite „de întărire a re tic. urmînd sâ fie înaintat A- In foto: Aspect Droubi. Numeroşi observatori
teresul ţărilor în curs de dez laţiilor economice ale ţârilor dunârii Generale. Este vorba din timpul con califică prezenţa siriană la
voltare. europene atît între ele. cit şi de Proiectul cu privire la re ap ariţia şi în Yem en strucţiilor podului conferinţa miniştrilor de ex
terne arabi de la Cairo drept
Proiectul a fost prezentat cu celelalte ţâri ale lumii'1 este sursele marine, care prevede pe Tigru. semn al unei modificări a po
de delegatul Austriei, Kurt in deplină concordanţă cu ţi înfiinţarea unui Comitet ad- CAIRO 9 (Agerpres). — Co regiuni ale Yemenului. Pe de ziţiei Siriei faţă de problemele
Waldheim şi a fost susţinut de nui din obiectivele de bază hoc avînd ca sarcină sâ în respondentul din Sanaa al altă parte, un purtător de cu- Orientului Apropiat Sîmbătâ
reprezentantul Iugoslaviei, An ale politicii noastre externe >i treprindă un studiu asupra ziarului „Al Ahrarn" relatează vînt al armatei yemenite a seara au început dezbaterile
ton Vlalusa. Luind apoi cu- anume aceia de a promova în promovării cooperării inter câ situaţia din Yemen conti declarat că au fost respinse u propriu-zise.
vîntul. şeful delegaţiei româ ţelegerea şi cooperarea cu naţionale în ce priveşte ex nuă sâ fie încordată. Forţele nele încercări ale duşmanilor
ne, JVIircea Malii.a, adjunct al toate ţările, indiferent de re ploatarea, conservarea şi folo guvernamentale desfăşoară de a se infiltra pe teritoriul
ministrului afacerilor externe, gimul lor politic şi economic, sirea resurselor de pe fundul lupte violente împotriva tri ţării în regiunile din nord-
a subliniat că România acor pe baza respectării principiilor mărilor şi oceanelor Printre burilor regaliste conduse de est. 0 P o e t u l D a r i e N o v ă c c a n u , c a r e s e a f l ă
dă o atenţie specială rolului suveranităţii, independenţei, e- cei 35 de membri ai corniter in C u b a la i n v i t a ţ i a U n i u n i i S c r i i t o r i l o r si
care revine comisiilor econo galitălii in drepturi şi avan tului ad-hoc a fost aleasă şi mercenari în jurul capitalei. - 4 - A r t i ş t i l o r d i n a c e a s t ă ţ a r ă , a p r e z e n t a t u n
Mai mult de 1 000 de merce
mice regionale în întreaga ac tajului reciproc. Aplioînd cu România. nari — belgieni, francezi, vest- BAGDAD 9 (Agerpres). — c i c l u d e c o n f e r i n ţ e d e s p r e d i f e r i t e a s p e c t e
tivitate a Naţiunilor Unite în consecvenţă in practică acest Postul de radio Bagdad a- a l e l i t e r a t u r i i r o m â n e .
domeniul economic şi social. obiectiv, România înţelege să germani, americani şi englezi nunţâ că cei şase militari dîn
Ca Iară europeană, a spus el. participe activ, pe măsura re — afirmă ziarul, s-ar afla în trupele regaliste care au fost
rîndurile forţelor regaliste. Ac
România participă activ la lu surselor şi posibilităţilor de Declaraţia executaţi joi in principala pia Q L a i n v i t a ţ i a P a r t i d u l u i C o m u n i s t
crările Comisiei economice care dispune în actuala sa e- » ţiunile se lovesc de rezistenţa ţă publică din Sanaa, erau F r a n c e z , L u i s C o r v a l a n , s e c r e t a i g e n e r a l a l
pentru Europa, care are par tapâ de dezvoltare, la opera trupelor republicane, în spe mercenari europeni — doi P a r t i d u l u i C o m u n i s t d i n C h i l e , a f ă c u t o
ticularitatea de a reuni state de cooperare economica in cial a celor fărind parte dîn francezi, doi englezi, un ita v i z i t ă in F r a n ţ a . D u p ă c u m r e l a t e a z ă z i a r u l
aparţinînd unor sisteme social- ternaţională, care se afirmă guvermiEui unităţile mobile ale armatei şi lian şi un olandez. Ei au fost „U H u m a n i t e , in c u r s u l ş e d e r i i sa le , e l a
politîce diferite. In cele două tot mai mult prin caracterul ale corpurilor de paraşutişti. capturaţi în cursul luptelor a v u t c o n v o r b i r i c u W . R o c h e t , s e c r e t a r u l
decenii care au trecut, Comi ei direct şi concret, ca un fac desfăşurate în împrejurimile g e n e r a l al P a r t i d u l u i C o m u n i s t F r a n c e z , şi
cu a l ţ i c o n d u c ă t o r i ai p a r t i d u l u i .
sia a acumulat o experienţă tor de bază al cunoaşterii re Calmul domneşte în celelalte oraşului Sanaa.
ciproce şi sporirii încrederii sovietic
bogată in efortul de anno-
ţ I n C o m i s i a d e p o l i t i c ă e x t e r n ă a P a r
nizare a unor interese şi con intre popoare, ca un funda l a m e n t u l u i i t a l i a n , m i n i s t r u l d e e x t e r n e
ment material al convieţuirii
cepţii diferite, de promovare normale între state. Această MOSCOVA 9 (Agerpres). — F a n f a n l , a d e c l a r a t c ă I t a l i a v a s p r i j i n i c e
a cooperării internaţionale în poziţie de principiu şi acţiu Guvernul sovietic a adresat r e r e a b r i t a n i c ă d e a a d e r a c a m e m b r u cu
o declaraţie guvernului R. F a
interesul păcii In întreaga lu nile concrete întreprinse de Germaniei, în care îi atrage Washkanski d r e p t u r i d e p l i n e la P i a ţ a c o m u n ă . El a s u b
l i n i a t c ă u l t i m e l e d e c l a r a ţ i i o f i c i a l e f r a n c e
atenţia asupra evoluţiei poli z e n u a u s c h i m b a t p u n c t u l d e v e d e r e a l I t a
tice periculoase dîn Republica liei î n a c e a s t ă p r o b l e m ă .
novra al Partidului National va petrece Anul nou acasă
SOLIDARI CU LUPTA Federală, exprimată mai ales S 9 £ C o m i t e t u l p e n t r u t e r i t o r i i l e s u b t u t e l ă
la recentul Congres de )a Ha-
Democrat, de extremă dreap şi n e a u t o n o m e al A d u n ă r i i G e n e r a l e a
POPORULUI SPANIOL tă. In declaraţie se arată că C A P E T O W N 9 ( A g e r p a c i e n t u l u i a r r e s p i n g e măr r i d i c a t d e g l o b u l e a s e m e n e a , că b o l n a v u l O . N . U . a a d o p t a t v i n e r i c u 70 d e v o t u r i
c e r e
p e n t r u şi 18 a b ţ i n e r i o r e z o l u ţ i e c a r e
consideră
guvernul U R S.S.
urgentă adoptarea unor mă p re s) . — D a c ă v a d e p ă ş i i n i m a t i n ă r ă c a r e t-a a l b e , r e z u l t a i p r o b a b i l al v a fi s u p u s s i m b ă t ă u M a r i i B r i t a n i i să a c o r d e i m e d i a t p o p u l a ţ i e i
GENEVA 9 (Agerpres). — Participanţii la miting, prin suri ferme care să preîntîm- m o m e n t u l c r it ic , c a r e i n f o st t r a n s p l a n t a t ă . S o cu lu i o p e r a t o r i u şi al n e i n o i ş e d i n ţ e d e r a O m a n u l u i d r e p t u l la a u t o d e t e r m i n a r e , să -ş i
La Geneva a avut loc un mi tre care se aflau numeroşi p:ne reînvierea sau reorgani t e r v i n e d u m i n i c ă , la o Dr . C h r i s B e r n a r d , ş e t r a t a m e n t u l u i cu c o r t i d i a ţ i i cu c o b a l t , t r a t a r e t r a g ă t r u p e l e , s ă l i c h i d e z e b a z e l e d e p e
ting de solidaritate cu lupta muncitori spanioli, emigranţi zarea pe teritoriul R. F. a s ă p l ă m i n ă d u p ă o p e r a ţ i a f u l e c h i p e i d e m e d i c i c a z o n , c a r e i-a f o s t a d m i m e n t m e n i t să a t e n u e z e
poporului spaniol organizat la politici, precum şi reprezen Germaniei a militarismului d e t r a n s p l a n t a r e . L o u i s re a e f e c t u a t o p e r a ţ i a , a n i s t r a t D u p ă c c a s u b r e a c ţ i a o r g a n i s m u l u i fa
iniţiativa Partidului Muncii tanţi ai oamenilor muncii el german şi a nazismului. W a s h k a n s k i îşi v a p u t e a d e c l a r a t v i n e r i la p o s l i n i a t că e s t e s a t i s f ă c u t ţ ă d e c o r p u l s t r ă i n c a r e
din Elveţia. veţieni, au adoptat o rezolu Textul declaraţiei a fost în- p e t r e c e A n u l n o u a c a s ă , t u l d e r a d i o s u d - a f r i c a n d e s t a r e a p a c i e n t u l u i , i- a fost i n t r o d u s : i n i m a
ţie în care se afirmă solida mînat la 8 decembrie însăr a u d e c l a r a t m e d i c i i d e că „d a c ă s t a r e a s ă n ă t ă p r o f e s o r u l B e r n a r d a D e n i s e i D a r v a l l C U R IE R
ritatea cu lupta poporului spa cinatului cu afaceri ad-interim la s p i t a l u l G r o o t e S c h u n r ţi i lui W a s h k a n s k i v a p r e c i z a t c ă o b o s e a l a d c E x t r a o r d i n a r a „pre
niol. Rezoluţia cere înceta al R. F a Germaniei în d i n C a p e t o w n . Ei c o n c o n t i n u a s ă p r o g r e s e z e c a r e s e p l i n g e W a s h miera4* r e a l i z a t ă d e m e
rea represiunilor la care sînt U.R S.S. s i d e r ă că, î n c e p i u d d e in a c e l a ş i r i t m , s ă p t ă m i - k a n s k i în t i m p u l z i l e i d i c i i d e la s p i t a l u l
Se retrage supuse forţele democratice din Texte asemănătoare au fost a s t ă z i ( d u m i n i c ă ) , a n t i na v i i t o a r e s e v a p u t e a e s t e „ p r i n t r e a l t e l e , r e G r o o t e S c h u u r c o n t i n u ă
Spania şi eliberarea tul ui or remise ambasadorilor S.U.A, c o r p i i ş i - a r p u t e a f a c e a ş e z a în f o t o l i u E l a a z u l t a t u l f a p t u l u i că el să s u s c i t e u n i n t e r e s a c e s t t e r i t o r i u şi s ă î n c e t e z e t o a t e m ă s u r i l e
deţinuţilor politici. Angliei şj Franţei în U R.S.S. s i m ţ i t ă p r e z e n ţ a , d i n d a- d ă u g a t , r e f e r i t o r la s t a e s t e t r e z i t n o a p t e a d i n d e o s e b i t în lumea î n d e r e p r e s i u n i î m p o t r i v a p o p u l a ţ i e i
r m m i t e t u l b u r ă r i P iu ă re a p a c i e n t u l u i , că „ c ir d o u ă i n d o u ă o r e , p e n t r e a g ă P r o f e s o r u l B e r R e z o l u ţ i i s i m i l a r e a u m a i fo st a d o p t a t e
şi Boldberg ? în p r e z e n t nu a a p ă r u t c u l a ţ i a s a n g u i n ă e s te t r u a i s e a d m i n i s t r a n a r d a p r i m i t n u m e d e A d u n a r e a G e n e r a l ă a O . N . U . in a n i i
n ic i u n s e m n că o r g a b u n ă . S i n g e l e c o n t i n u ă m e d i c a m e n t e l e P r o f . r o a s e i n v i t a ţ i i d e a v i 1965 şi 1966.
z i t a d i f e r i t e ţ ă r i d i n E u
Ştirea că reprezentantul per n i s m u l d e 55 d e a n i al in s ă s ă c o n ţ i n ă u n nu B e r n a r d a a n u n ţ a t , d e r o p a si A m e r i c a .
manent al S.U.A. la Organi \ - 0 L a V i e n a s - a u î n c h e i a t l u c r ă r i l e s i m
zaţia Naţiunilor Unite, Arthur p o z i o n u l u i i n t e r n a ţ i o n a l al e x p e r ţ i l o r in
Goldberg, şi-a exprimat in p r o b l e m e l e f o l o s i r i i i z o t o p i l o r şi i r a d i a ţ i i l o r
. tenţia de a părăsi acest post OFENSIVA IERNII Rezervele de aur in e n t o m o l o g i e , o r g a n i z a t s u b a u s p i c i i l e A -
intruoît doreşte să se alăture g e n ţ e i I n t e r n a ţ i o n a l e p e n t r u E n e r g i a A t o
m i c ă . L a l u c r ă r i a u p a r t i c i p a t o a m e n i
d e
unei firme de avocatură din mult diminuate ş t i i n ţ ă d i n p e s t e 30 d e ţă ri . A u f o s t e x a
New York nu a surprins pe PARIS 9 (Agerpres) — Iar de zăpadă au căzut in Olan m i n a t e p r o b l e m e r e f e r i t o a r e la f o l o s i r e a e
nimeni. Mulţi comentatori a- na a lansat prima sa ofensivă da, aduoînd şi primele tulbu Banca Federală de rezerve din New York n e r g i e i n u c l e a r e in c o m b a t e r e a l ă c u s t e l o r .
preoiau că după plecarea lui în Europa. Cu excepţia Por rări ale circulaţiei. In R. F. a a anuntat câ rezervele de aur ale S.U.A.
McNamara va veni imediat tugaliei şi Andaluziei (Spa Germaniei. în unele localităţi au atins în cursul sâptăminii trecute cel
rindul fostului membru al nia). unde soarele străluceşte din landul Westfalia stratul de mai scăzut nivel din ultimii 30 de anj ca Q La M o s c o v a a ieşit r e c e n t d e s u b t i p a r
Curţii Supreme din S.U.A. şi temperatura este ridicată, zăpadă, a depăşit un metru, urmare a devalorizării lirei engleze şi a o e d i ţ i e p e n t r u o r b i a r o m a n u l u i lu i L e v
aproape peste tot ninge şi iar traficul pe şosele a fo3t speculei cu aurul ce a urmat acestei mă T o l s t o i , „ R ă z b o i şi p a c e 1*. R o m a n u l a fo st
Cercurile politice americane e d i t a t in 27 d c v o l u m e şi c i n t ă r e ş t e 54 d e
consideră câ Goldberg 9e nu plouă. In Marea Britanie, 60 îngreunat. Cantîtâti marî de suri Potrivit dalelor publicate, S.U.A. au k i l o g r a m e
mără printre partizanii unei din cele 93 de comitate se zăpadă au căzut şi in regiu pierdut într-o singură săptămînâ aur in va
atitudini oarecum diferite de află sub zăpadă Cantităţi mari nea muntoasă a Sioiliei. loare de 475 milioane dolari. I n a c e s t an , la M o s c o v a a u f o s t e d i t a t e
cea a Administraţiei faţă de p e n t r u o r b i c ă r ţ i şi z i a r e i n t r - u n t i r a j d c
politica S.U.A. în Vietnam. l i y S B l i i i B i B H B f f l l l B H B H B H H H U B B S p e s t e j u m ă t a t e d e m i l i o n d e e x e m p l a r e . E le
Acest lucru a reieşit într-o oa a u f o s t t i p ă r i t e d u p ă s i s t e m u l cu p u n c t e in
recare măsură şi din cuvânta Aceşti tineri, ca SAIGON 9 (Agerpres). — talioane ale armatei sud-viet- Thanh, principalul centru al r e l ie f — B r a il le .
rea sa la dezbaterile generale re se află într-a- Incepînd de vineri, în pro nameze. Luptele au continuat provinciei Chuong Thien.
de anul acesta de la O.N.U. devăr la vîrsta pa Lupte violente au loc şi in $ A p r o x i m a t i v 2.000 d e p o l i ţ i ş t i f r a n c e z i
asupra căreia preşedintele siunilor pentru ex vincia sud-vîelnamezâ Chuong în tot cursul dimineţii de sîm- alte regiuni ale Vietnamului p a r t i c i p ă la i n t e n s e l e c e r c e t ă r i î n t r e p r i n s e
bâtâ. Bilanţul primelor 12 ore
Thien se desfăşoară cele mai
.Johnson şi Departamentul de cursii, sînt in fapt de sud. In provincia Binh d e c i t e v a z i l e p e n t r u g ă s i r e a u n u i c o p i l d e
Stat şi-au exprimat unele reti membrii unei pa violente lupte înregistrate pî- de lupte arată câ 60 de mili Dinh, la 400 de kilometri nord- 7 an i, E m m a n u e l M a l l i a r t , r ă p i t d c o b a n d ă
cenţe. Acest fapt i-ar fi dat trule a forţelor nâ acum în Delta fluviului tari saigonezl au fost ucişi, iar est de Saigon, au avut loc d e ş a n t a j i ş t i i n t i m p c e s e î n t o r c e a d e la
reprezentantului permanent al patriotice (foto ciocniri violente între trupe ş c o a l ă la l o c u i n ţ a d i n V e r s a i l l e s a p ă r i n ţ i
S.U.A. la ONU. senbimentul stingă) care acţio Cele mai violente lupte le americane şî unităţile de lo r săi. I n c i u d a m ă s u r i l o r l u a t e d e a u t o r i
câ este legat de mîini şi de nează în provin patrioţi. La 12 kilometri de t ă ţ i şi a a v e r t i s m e n t u l u i d a t i n t r - o i n t e r
picioare şi l-ar fi determinat cia Quang Trî din I-hu Cat forţele patriotice au v e n ţ i e la t e l e v i z i u n e d e m i n i s t r u l d e i n t e r
să se retragă din funcţie. Lu Vietnamul de sud, atacat unităţi ale trupelor sud- n e , F o u c h e t , r ă p i t o r i l o r d e a -l r e d a p e E m
crurile au mers pinâ acolo. în- sînt tineri a căror M DELTA FLUVIULUI MEKONG coreene care participă la răz m a n u e l p ă r i n ţ i l o r in t e r m e n d e 24 d e ore ,
cit se vorbeşte deja de posi voinţă şi eroism a boiul de agresiune din Vietna t i m p In c a r e a n c h e t a p o l i ţ i e i a f o st s i s t a t a ,
bilii succesori ai săi, fie in făcut posibil valul mul de sud. producindu-le n u s- a p u t u t a f l a p i n ă in p r e z e n t n i m i c
oersoana lui Henr.y Cabot de neîntrerupte lo pierderi. începută în urmă cu d e s p r e s o a r t a c o p i l u l u i E x i s t ă t e m e r i că
Ix td g e , care a mai ocupat a vituri pe care a Mekong, transmite corespon aIţi 125 răniţi. Luptele se des 8 zile la Bu Dop. localitate si
cest post, fie în pei-soana re gresorul american dentul din Saigon al agenţiei făşoară într-o regiune mlăşti tuată la 140 de kilometri nord v i a ţ a Iul E m m a n u e l , d e j a s u f e r i n d , e s t e în
prezentantului Statelor Unite le-a simţit din plin France Presse Pentru a se noasă în lungul canalului de Saigon, ofensiva forţelor de p r i m e j d i e .
in Orgaaîzaţia Statelor Ame la Dak To sau în stăvili atacurile patrioţilor, au Thac Lac, la aproximativ 11
ricane (O.S.A.), Sol Linoxvilz. delta Mekong. fost aruncate în luptă 5 ba- kilometri de localitatea Vi eliberare continuă.
44.065
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza or. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. — TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva