Page 43 - Drumul_socialismului_1967_12

Biblioteca Ce
Regionaiâ P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ l - V A I
Hif.v.M’ .wa-De a Tovarăşul Nicolae Ceauşescu

a primit pe şefii misiunilor

diplomatice acreditaţi

ia Bucureşti

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Moldt, Japoniei — Alcîra Van Walsum, precum şi re­
preşedintele Consiliului de Shigemilsu, R.S.F. Iugoslavia prezentantul ad-interim al şe­
Stat al Republicii Socialiste — lakşa Pelrici, Elveţiei — fului Reprezentanţei Consula­
România, a primit luni la a- Charles-Albert Dubois, R S. re şi Comerciale a Spaniei —
ANUL XIX. NR 4025 MARTI 12 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 DE BANI miazâ, la Palatul Consiliului Cehoslovace — Ceslmir Cisar. Y. Maeslro.
de Stat, pe şefii misiunilor di­ Finlandei — Bjorn Olof Georg In numele corpului diplo­
plomatice acreditaţi ia Bucu­ Alholm, R. P. Albania — lo- matic, Togoociin Ghenden. am­
reşti care, cu ocazia alegerii sif Pogace, hanului — Sol- basadorul R P. Mongole la
Bucureşti, a adresat preşedin-
tan H V Sanandaji, Greciei
sale în această funcţie i-au
Documentele Conferinţei Naţionale Festivalul prezentat felicitări în numele — Jean C Cambiotis, Turciei relui Consiliului de Stat feli­
citări cu prilejul alegerii sale
— Kamuran Gurun, Marii Bri­
şefilor de state şi al guverne­
lor dun ţările Jor. ■ tanii — John Chadwick Ar­ în această înaltă funcţie şi î-a
urat succese in activitatea sa,
gentinei — Rogelio R. Trista-
La solemnitate au luat par­
teatrelor te tovarăşii Constanţa Cră­ ny, Republicii Islamice Pa­ pentru binele poporului ro­
a P. C. R., imbold în activitatea viitoare ciun şi Ştefan Peterfi, vice­ kistan — Jamsheed K. A. Mar- mân.
Adresindu-şe şefilor de mi­
kor, Suediei — Cari Rappo :
preşedinţi ai Consiliului de
dramatice Stat, Constantin Stătescu, se­ ministrul Izraelului — Eliezei siuni diplomatice. tovarăşul
Nicolae Ceauşescu le-a mulţu­
cretarul Consiliului de Stat,
Doron; însărcinaţii cu afaceri
mit cordial pentru felicitările
ad-interim ai: Danemarcei —
precum şi George Macovescu,
adresate atit personal cit şi
PERSPECTIVE LARGI înţelepciune pind de luni 11 decembrie şi prim-adjunct al ministrului a- R. Wagner Hansen. R. P. Chi­ Consiliului de Stat şi a expri­
Capitala găzduieşte, ince-
neze — Li Bin. R P. D. Core­
faceriloi externe.
speranţa
că
relaţiile
mat
Au prezentat felicitări am­
pinâ la 20 decembrie, Festiva­ basadorii: R. P. Mongole — ene — Riăm Gion Riân, Re­ României cu toate statele se
Rolando
publicii Chile
—
lul naţional al teatrelor dra­ Togoociin Ghenden, R P. Bul­ Slein, Braziliei — Marcio de vor dezvolta tot mai mult în
matice, amplă trecere în revis­ garia — Gheorghi Bogdanov, Alencar Ramalho. R. P Po­ interesul reciproc şi al cauzei
DE PROMOVARE A NOULUI tă a realizărilor slujitorilor Republicii Arabe Unite — lone — Jerzy Fidler, Republi­ păcii în lume.
colectivă scenei româneşti. Manifestare Mohamed Fahmy Hamad, Bel­ cii Cuba — Ornai Morales, Preşedintele Consiliului de
închinată celei de-a 20-a ani­
versări a Republicii, festiva­ giei — Honore Cambier, Fran­ R. D. Vietnam — Ho Tu Truc, Stat a urat şefilor de misiuni
diplomatice succes în activi­
UR.S.S. — I S Ilin, S.U.A.
ţei — Jean Louis Pons, Ita­
lul aduce la rampă cele mai — Joseph W. Neubert, R. F. tatea lor.
ÎN PRODUCŢIE Prin larga fereastră deschi­ zele unor premise temeinice bune spectacole cu piese din liei — Niccolo Moscato, R. P. a Germaniei — Franz Drut- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
să de Conferinţa Naţională pentru buna dezvoltare a cer­ dramaturgia originală, clasică Ungare — Jozsef Vince, In­ schmann, Austriei — Ger- s-a întreţinut apoi cordial cu
întrezărim ţara la dimensi­ cetării ştiinţifice care vor du­ şi contemporană, ale căror doneziei — Sambas Atmadi- şefii misiunilor diplomatice.
Acum, cinci aştern aceste rinduri, trăiesc încă sub impresia unile pe care caracterul ce la creşterea într-un ritm şi premiere au avut loc în sta­ nata, R. D. Germane — Ewald hard Rainer, Olandei — A. P. (Agerpres)
puternică produsă de profunzimea ştiinţifică, de clarviziunea lucid al dezbaterilor acestui mai mare a avuţiei naţionale giunea trecută şi in cea ac­
şi realismul cu care Conferinţa Naţională a partidului a dez­ impresionant eveniment au ri­ şi a bunăstării poporului. tuală.
bătut probleme vitale pentru întregul nostru mers înainte Nu dicat-o. Valoarea practică a li­ In ceea ce nc priveşte pe Pe zece scene din Bucureşti,*
exagerez dacă spun că sînt mîndru că fac parte din Partidul niilor direotoare, elaborate de noi. dascălii, care avem nobi­ timp de zece zile, 18 colecTve P L E N A R A
Comunist Român, care ştie să analizeze critic experienţa do- Conferinţă, marile teme puse la misiune de a creşte şi edu­ artistice, reprezentînd forţele
bîndită, să jaloneze, cu o claritate care impresionează prin în dezbatere vizează principii ca mlădiţele viitorului, de a actoriceşti, regizorale şi sce­
precizie, perspectiva. Aceasta înseamnă studierea şi cunoaşte­ ce vor îmbunătăţi munca de modela caractere şi a iniţia în nografice din întreaga ‘.ară,
rea aprofundată a realităţilor concrete, a particularităţilor conducere în toate domeniile tainele ştiinţei, vom depune vor oferi publicului o „micro-
ţării noastre, aplicarea creatoare a principiilor de bază ale Prezentul şi viitorul ţării au toată capacitatea noastră, răb­ sfagiune" bogalâ şi posibi’Ma-
tea de a compara modalităţi
mai xism-leninismului la acest specific. fost supuse spre discuţie, iar darea şi dragostea de muncă şi stiluri variate de spectaco­ Comitetului Central al U.T.C.
In Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la înţelepciunea colectivă şi-a pentru a fi demni de înalta
Conferinţă am văzut în permanenţă oglindită şi activitatea rostit părerea Măsurile pre­ răspundere ce o avem în pre­ le
desfăşurată de colectivul Fabricii chimice din Orăştie, per­ conizate sînt primite de masele gătirea oamenilor de miine. Festivalul nu râmine insă
spectiva ei Deşt am îrwegistrnt an de an realizări din ce în ce largi de oameni ai muncii cu — Cadrele didactice de la doar o trecere in revista. El
mai mari, ele nu s-au ridicat la nivelul posibilităţilor reale pe entuziasm şi însufleţire, gă­ Liceul „Avram Iancu" din are şi un serios caracter com­ şi a Consiliului U.A.S.R.
care le avem. atit datorită unor cauze subiective, cit şi altora, sesc in gîndurile lor solidarita­ Brad — ne-a spus profesorul petitiv. Juriul, format din re­
de natură obiectivă, care au grevat asupra activităţii noastre. tea comună de transformare Romuius Neagu, directorul li­ prezentanţi de seamă ai vieţii
Faptul a fost demonstrat de acţiunea largă de organizare a hotărîrilor în fapte. ceului — îşi exprimă ataşa­ noastre aitiSlice şi culturale, In ziua de 11 decembrie a prim-seeretar şi membru al U.T.C. şi Consiliul U.A.S.R. au
ştiinţifică a producţiei şi a muncii'care au dus la punerea mentul faţă de politica parli- avînd ca preşedinte pe acid. avut loc şedinţa plenară comu­ Biroului C C. al U.T.C. asigurat conducerea partidului
în valoare a noi resurse ce în final s-au materializat în reali­ — Văd în lucrările Confe­ dului de ridicare a României Zaharia Stancu, preşedintele nă a Comitetului Central al U- Plenara a examinat sarcinile că tineretul patriei noastre va
zarea. încă la 23 noiembrie, a planului anual la producţia glo­ rinţei Naţionale — ne mărtu­ socialiste pe culmile cele mai Uniunii Scriitorilor, va acorda niuniî Tineretului Comunist Uniunii Tineretului Comunist munci neobosit, îşi va aduce
bală şi marfă, in cele peste 5 300.000 lei economii suplimenta­ riseşte profesorul emerit înalte ale civilizaţiei şi pro­ premii pentru cel mal bun şi a Consiliului Uniunii Asoci­ şi ale U.A.S.R. în lumina ho- contribuţia activă la înfăptui­
re la preţul de cost şi mai mult de 5.400.000 lei beneficii peste Gheorghe A. Chitei, directo­ spectacol, pentru cea mai bu­ aţiilor Studenţilordin Româ­ târîrilor Conferinţei Naţionale rea acestor hotârîri.
prevederi rul Liceului pedagogic din De­ gresului Sîntem pe deplin nă regie, pentru cea mai bună nia. La lucrările plenarei au a partidului şi ale plenarei Co­ In vederea dezbaterii largi a
conştienţi că măsurile şi solu­
Lucrările Conferinţei Naţionale au subliniat faptul că cen­ va — un document de înaltă ţiile preconizate de partidul scenografie, pentru cea mai luat parte tovarăşii Paul Nicu- mitetului Central al P C.R. din sarcinilor ce revin Uniunii Ti­
tralizarea excesivă a produs greutăţi in activitatea unor în­ valoare istorică El ne dezvă­ şi statul nostru, privind poli­ bună interpretare feminină şi lescu-Mizil, membru al Comi­ 29 noiembrie — 1 decembrie neretului Comunist şi stabi 1 r-
treprinderi, a frînat iniţiativa creatoare prin sistemul com­ luie măsurile care se ccr lua­ tica de promovare şi pregăti­ masculină, precum şi nume­ tetului Executiv, al Prezidiului a.c. cu privire la îmbunătăţirea i ii măsurilor practice pentru a­
plicat de avizări care s-a practicat. Este şi cazul lucrărilor de te. căile pe care trebuie să re a cadrelor, sînt menite să roase menţiuni Permanent, secretar al CC. al muncii educative în rîndurile plicarea în viaţă a hotărîrilor
dezvoltare a capacităţii de producţie a fabricii noastre. Obiec­ mergem în etapele următoare contribuie la dezvoltarea şi ★ P.CR., şi Virgil Trofin, mem­ tineretului. partidului privind îmbunătăţi­
tivele noi din cadrul sectorului de oxizi de fier avea termen de in marea operă de desâvîrşire perfecţionarea învâţâmîntului Luni, în prima zi a festiva­ bru supleant al Comitetului Exprimind adeziunea între­ rea activităţii educative in rîn­
punere in funcţiune în trimestrul IV a) acestui an. dar forul a construcţiei socialiste in pa­ de cultură generală, să asigu­ lului, au fost prezentate două Executiv, secretar al CC. al gului tineret la hotărînle Con­ durile tineretului, plenara a
tutelar n-a asigurat contractarea de proiecte şi utilaje pentru tria noastră. ' Aceste docu­ spectacole: „Eroii" de Lucnn P.CR. ferinţei Naţionale a Par tidului hotârît convocarea unei con­
anul 1967 decit in proporţie de aproximativ 20 la sută. Aceasta mente sînt cerinţe izvorî- re sistemului de invâţâmînt Blaga — o selecţie de frag­ Plenara a ales pe tovarăşul Comunist Român, participanţii sfătuiri pe ţară la care să par­
duce la iutirzierea punerii în funcţiune a obiectivelor cu cel te din însăşi \ realităţile vie­ din ţara noastră o mai mare mente din dramele „Zamolxe". Ion Iliescu. membru supleant la plenară au mulţumit Comi­ ticipe. în afara membrilor Co­
puţin un an şi. deci la nerealiz.ai ea unui însemnat volum de ţii economice si sociale, care diversitate şi eficienţă, să o­ „Avram Iancu". ..Anton Pann", al C C al P.C R.. in funcţia de tetului Central al partidului mitetului Central al U.T.C. şi
producţie. Pe de altă parte, conducerea întreprinderii a luat se impun cu autoritate, firesc. fere tuturor tinerilor posibili­ pusă în scenă de regizorul Ion prim-secrelar al Comitetului pentru grija şi atenţia cu care ni Consiliului U.A.S.R., cadre
iniţiativa construirii unei hale pentru creşterea capacităţii de tmportanţa chre se acordă tăţi sporite de ridicare a nive­ Olleanu, şi drama istorică Central al Uniunii Tineretului partidul se ocupă de probleme­ de conducere ale U.T.C. din re­
producţie a secţiei de mase plastice din fonduri de mică me­ formării cadrelor în toate sec­ lului de cultură generală, de „Petru R.rreş" de Horia Lovi­ Comunist. In legătură cu tre­ le tinerei genei aţii, pentru înal­ giuni. raioane, oraşe, comune,
canizare. Deşi construcţia halei a început-abia în luna august, toarele de-actiVTtăte e deose­ pregătire mai diferenţiată în- ri eseu, in regia Soranei Co- cerea tovarăşului Petru Enache ta apreciere acordata tinere­ întreprinderi, instituţii de în-
in pre/.cnr ea poale primi maşinile, fiind executate şi funda­ bită Grija permanentă pen­ raport cu interesele şi înclina­ roamâ, ambele interpretate de în altă muncă, pe linie de vâţâmint superior şi şcoli, re­
ţiile necesare noilor instalaţii. Această operativitate în con­ tru dezvoltarea învâţâmîntului ţiile lor, cu cerinţele vieţii so­ actori ai teatrului bucureştean partid, plenara C C al U.T C tului şi organizaţiei sale revo­ prezentanţi ai altor organizaţii
strucţia halei, cînd conducerea întreprinderii a dirijat fondu- ciale. Prin înfăptuirea acestor „C. I Nottara". l-a eliberat din funcţia de luţionare. Comitetul Central al de masă şi instituţii centrale
superior ca şi trecerea la învâ- măsuri se va realiza o temei­
Ing GIIEORGHE VALER ţâmîntul general de 10 ani vor nică pregătire ştiinţifică a eîe-
director al Fabricii chimice Orăştie ridica patria noastră în lîndul
ţărilor cu cel mai înalt nivel LUCIA LICIU ÎN CINSTEA ANIVERSARII PROCLAMĂRII REPUBLICII
(Continuare fn pag. a 2-aj cultural. Iată cum se pun ba- (Continuare tn pag. a 2-a)
Pentru oţelăriiie A. „Slăvită NOUA VALOARE
hi interiorul
hunedorene Republică iubită“
In dimineaţa vilei dc 10 ne de strîngere a (ierului ziarului de azi: A MIILOR DE TONE
Festivalul artistic „Slăvită
decembrie, 30 dc tineri u- vechi. In numai trei orc, fii, Republică iubită", închi­ noastră", oferit de stfhi artei
din Cinciş sau „Satul nostru,
tecişti din comuna Baia dc ei au reuşit să adune 1.500 nat celei de a XX-a aniver­ ieri şi azi", adus in scenă prn propus co la elaborarea oţe­ Petru, Alexandru Olaru, Con­
Crîş s-au adunat la sediul kg fier vechi, pe care îl vor sări a proclamării Republici, cinlecele şi versurile artiştilor lului prin insuflarea oxigenu­ stantin Moisin au redus Ia
organizaţiei lor şi s-au sfă­ trimite oţelăriilor hunedo­ • IARNA A SOSIT. a constituit, pe scenele cămi­ căminului cultural din Strei. lui in baie să reducă durala valori minime numărul ore­
tuit să întreprindă o acţiu­ rene. nelor culturale din Slreisin- Pădure»cele clin Hâjdâu şi unei şarje la mai puţin de 10 lor de inactivitate a coloşilor
RESEMNAREA NU VA georgiu Josani, Alun şi Hâj- Cerbăl. unite în grupuri vo­ ore. „Tot ceea ce doresc este de metal. Dozîndu-le cu pri­
dâu, din raza oraşului Hune­ cale. au transmis de pe scenă să reuşesc să scurtez timpul cepere „hrana" şi veghind ca
doara, o impresionantă des­ în fiecare moment să nu lip­
ASIGURA MERSUL FUR­ cinlecele pădureneşti. plămă­ de încărcare a fiecărui cup­
făşurare a forţelor artistice de dite pe aceste plaiuri, păstra­ tor cu 20 de minute" — spunea sească nimic din ceea ce se
pe aceste meleaguri. te cu sfinţenie din moşi-stră- cu citeva zile în urmă maca­ cheamă „condiţii optime de
NALELOR O CARACTER
Corespondentul nostru, pro­ moşi. Dansatorii din Cerbăl, ragiul Cornel Lucaci. funcţionare", le-au smuls zîl-
fesorul loan Vlad din Hune­ Hâjdâu şi Batiz au adus prin Dorinţa lor a fost însoţită niG producţii ce întrec cu mult
CONCRET ACTIVITĂŢI­ doara, ne-a informat că la suita din zona folclorică pâ- de nelipsitele calcule şi mă­ pe cele înregistrate cu citeva
confruntarea cinteculul şi jo­ duieneascâ un adevărat ta­ suri, de concentrarea efortu­
LOR PIONIEREŞTI % cului, spectatorii ce au um­ blou al obiceiului, al virtuo­ Este greu să redai in citeva rilor spre „punctele cheie", eli­
plut sălile căminelor cultu­ zităţii jocului local O salbă rinduri sentimentele pe care minarea „inutilului", care au (Continuare In pag. a 2-a)
O RUBRICA DE ŞTIIN- rale au răsplătit cu îndelungi de solişti vocali — Janela Lă­ le incerci strâbâtind în aceste făcut ca cifrele de pe panoul
aplauze montajul muzical-L- cătuş (Cerbăl). Maria Ungur zile secţiile marelui Combinat întrecerii să capete contururi
\W ŞI TEHNICA m ŞTIRI terar „Ţara mea cum înflo­ (Cinciş), Viorica Haiduc (Peş- siderurgic de la Hunedoara noi. Echipe ca cele conduse
reşte", prezentat de căminul tişul Mic). Olimpia Bran (Jo- Cei care strunesc zi şi noapte de Toma Bulgaru şi Constan­
SPORTIVE cultural din Nandru. brigada san). Nicolae Dumbrâveanu miile de grade ale furnalelor tin Enache au înscris doar Cu planul anual
artistică de agitaţie cu pro­ (Strei-Sâcel), Viorica Gaşpă- şi cuptoarelor Martin por niş­ înti-o singură zi, 100 lone o­
gramul „Ce frumoasâ-i viaţa rescu (Alun) şi alţii, au dăruit te prometei care şi-au propus ţel mai mult decit era prevă­
de acum să stăprneasrâ şi tim­
publicului îndrăgite cînlece pul. Cinstire, dăruire, ataşa­ zut în plan. Productivitatea a­
sind noua tehnologie a cres­ îndeplinit
populare, multe culese din zo­ ment. la ei înseamnă lone în gregatelor care lucrează folo­
na pădurenilor. creînd o at­ plus. iar tonele se obţin smul-
„ O A M E N II mosferă de multă voie bună gind fiecărei secunde tot ceea cut cu peste 20 la sută. Pe în­ „Colectivul întreprinderii
Confruntarea artistică a so­
tregul an 1967 producţia de
gin dese
ce poate da.
Aşa
lilor căminelor culturale din
noastre — ne scrie ing. Mircea
tone. Sînt cifre care se înscr iu
raza oraşului Hunedoara a fost maiştrii loan Cismaş şi Cor­ oţel a sporit cu peste 335 000 Sirbu, directorul I M.T.F. Sebeş
prim-topîtorii
nel Ardelean,
o nouă dovadă a bogăţiei fol­ Oprîşa Avram, Constantin E- cu majuscule pe agenda suc­ — muncind cu dăruire şi abne­
ceselor.
gaţie a reuşit să-şi realizeze
clorului local ce oferă posibi­
T I M P U L U I “ lităţi nebânuite de afirmare. nache şi toţi cei care şl-au La secţia 1 furnale Lipşa planul anual cu 25 de zile mai
devreme. Prin contribuţia sub­
stanţială a muncitorilor secţiei
auto Simcria, a celor de la co­
D i m i n e a f ă d e d e c e m b r i e . zac t o t f e l u l d e r e g i s t r e , t a b e ­ loanele din Baia de Criş şi
D e a s u p r a a e r o p o r t u l u i s e î n a l ­ le, instrumente, hărţi, b u l e t i n e Sebeş, planul la tone kilometri­
t ă u n b a l o n roşii. A i c r e d e că z i l n i c e a l e I n s t i t u t u l u i m e t e o ­ ce a fost depăşit cu 1,3 Ia sută,
e v o r b a d e v r e o j o a c ă d r c o ­ r o l o g i c c a r e c u p r i n d s t a r e a la prestaţii cu 4 la sută. iar la
p ii D a r n u A j u n s a ic i, ţi se t i m p u l u i d i n u l t i m e l e 24 d e o re , producţia marfă vindută şi în­
t o p e ş t e p e lo c n e d u m e r i r e a . s i t u a ţ i a p r e c i p i t a ţ i i l o r , t e m p e ­ casată cu 0,1 Ia sută"
L u c r ă t o r i i s t a f i e i m e t e o r o l o g i ­ r a t u r a s o l u l u i , c o t e l e a p e l o r In lupta cu scurtarea terme­
c e d i n i n c i n t ă l a c s o n d a j e p e n ­ c u r g ă t o a r e etc. I o n e l C a n e a , nelor de execuţie a obiective­
t r u d e t e r m i n a r e a d i r e c ţ i e i şi ş e f u l s t a ţ i e i , ne v o r b e ş t e d e s p r e lor industriale din Hunedoara,
t ă r i e i v i n t u l u i. A ş a d a r , e v o r b a f r u m u s e ţ e a a c e s t e i m u n c i : aportul sectorului dc exploa­
d e m e t e o r o l o g i e , m e t e o r o l o g i , — .4y v r e a să r e m a r c in p r i ­ tare a utilajelor dc la FCS H.
t i m p p r o b a b i l , f e n o m e n e at­ m u l f i n d i m p o r t a n ţ a şi u t i l i t a ­ este hotăritor. „Colectivul nos­
mosferice e tc . C u a l t e cuvinte, te a a c t i v i t ă ţ i i m e t e o r o l o g i l o r . tru, nc-a scris corespondentul
M u l ţ i s î n t t e n t a ţ i să c r e a d ă că Nicolae Tenei. conştient de
a v e m d e - a j a c e cu ,.o a m e n i i m e t e o r o l o g i i au o m u n c ă u ş o a ­
răspunderea cc-i revine,, şi-a
t i m p u l u i“, c u c e i c a r e p r i n c i u ­ ră, b a c h i a r d i s t r a c t i v ă . P r o f e ­ mobilizat întreaga capacitate
d a t e l e l o r a p a r a t e şi i n s t r u ­ si a d e m e t e o r o l o g p r e s u p u n e de muncă in vederea realizării
m e n t e d e t e r m i n ă s t a r e a v r e m i i , m u l t ă r ă s p u n d e r e , a t e n ţ i e , o înainte de termen a planului
a t i t d e n e c e s a r ă in v i a t a n o a s ­ h u n ă p r e g ă t i r e şi o î n a l t ă c o n ­ anual. Roadele nu s-au lăsat
t r ă z i l n i c ă . ş t i i n ţ ă . P r i n c i p a l u l rol al m e t e ­
mult aşteptate. Planul fizic a­
A u z i m a d e s e a s a u c i t i m d i n o r o l o g i e i c o n s t ă in p r o t e c ţ i a nual de exploatare a excava­
n a v i g a ţ i e i a e r i e n e . O r i c e n a v ă
p r e s ă d e s p r e b u l e t i n u l m e t e o ­ toarelor şi macaralelor a fost
r o l o g i c C e l e c i t e v a cuvinte la­ a e r i a n ă i m d e c o l e a z ă p i u ă nu îndeplinit Prin munca rodnică
a r e a s u p r a s a b u l e t i n u l m e t e o ­
conice nu au d a r u l , d i n c o l o d e a excavatoriştilor Leontin O­
r o l o g i c d e z b o r in c a r e s i n t c u ­
i n f o r m a ţ i a f o a r t e p r e ţ i o a s ă p e prea, Grigorc Oprea. Ştefan
p r i n s e t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e d e p e
c a r e o c o n ţ i n , să n e f a c ă să ne Nicu, loan Vasile, Nicolae
r u t ă cu d a t e l e c o n d i ţ i i l o r şl f e ­
i m a g i n ă m a t m o s f e r a , s p e c i f i c u l Borza, a macaragiilor Aurel
n o m e n e l o r a t m o s f e r i c e . L a c e ­
c e l o r c a r e v o r b e s c cu v i n t u l ,
r e r e a p i l o ţ i l o r n a v e l o r s e f a r Stana. Eugen Gocea, Vasile Ge-
c e ţ u r i l e , p l o i l e, s o a r e l e şi a t î t e a
d e t e r m i n ă r i d e p l a f o a n e p e a e ­ rea. a maiştrilor Nicolae Ma­
a lt e le . S ă p ă t r u n d e m a ş a d a r , larie, Marin Prcdesleanu, pla­
Comunistul Romuius Crişan. de Ia atelierul mecanic in l u m e a m e t e o r o l o g i e i , în u ­ r o p o r t u r i l e in c a r e u r m e a z ă să nul dc beneficii a fost depăşit
a t e r i z e z e , p e n t r u a ş ti c e in ă l ţ i-
al Uzinei „Victoria" Câlan, este un exemplu de corectitudi­ n i v e r s u l m u n c i i m e t e o r o l o g i l o r . GH JURCA cu peste 1.980.000 lei, iar la
ne la locul său de muncă. Pe cele 11 luni ale anului în O î n c ă p e r e n u p r e a m a r e . preţul de cost s-au obţinut e­
curs el s-a situai printre evidenţiaţii în întrecerea socia­ L in i ş t e . T r e i o a m e n i s t a u a p l e ­ conomii suplimentare în va­
listă. Foto: I. TEREK c a ţ i a s u p r a h i r t i i l o r . P e m e s e (Continuare in pag. a 3-a) S-a instalat cu adevărat iarna... Foto: N. MOLDOVEANU loare de 1 564.437 Ici".