Page 44 - Drumul_socialismului_1967_12

M orţi 12 decem brie 1967
2 D RUM UL SO C IALISM U LUI

IMBOLK IVi ACTIVITATEA IARNA A SOSIT. RESEMNAREA

P ro m o varea noului ÎNŢELEPCIUNE NU VA ASIGURA MERSUL
stadiul înfăptuirii celor 12 mă­
suri era mult rămas în urmă
în producţie COLECTIVĂ FURNALELOR (10-50 la sută). Am primit asi­
gurări că nu e ultima analiză.
De atunci s-a mal făcut una.
Chiar aşa sâ fie. Cum sc împa­
(Urmare din pag. I) (Urmare din pag. 1) lelismul şi dublările de atri­ Cînd am alint, în plină vară, gaz metan cu flacără. Neajun­ că însă această afirmaţie cu
buţii între organele comitete­ că la Combinatul siderurgic sul a fost numai în parte înlă­ textul adresei inalntote sec­
rile respective liră intermediari, pledează pentru simplifica­ vilor, va creşte rolul şi Influ­ lor de cultură şi artă, cele de din Hunedoara se întocmesc turat. Acum, cred că am găsit ţiei de serviciul mecano-cner-
aer
soluţia. Ln încălzirea cu
planui j cu pregătirile de iar­
rea organizatorică, pentru lărgirea sferei de atribuţii a între­ enţa educativă a şcolii în for­ creaţie, sindicate şi U.T.C. au cald a halei de dozare, care getic in care se spune; „Sâp-
prinderilor economice, principiu subliniat în lucrările Confo- marea şi dezvoltarea multilate­ dus uneori la slăbirea răspun­ nă ne-a luat cu frig. Prematur, era insuficientă, am adăugat o tămînal — Joi — aveţi obliga­
spuneau unii. Am răsuflat to­
rinţei Naţionale a partidului. rală a tinerei generaţii. derii şi chiar a eficacităţii. tuşi uşuraţi la gîndul că, în instalaţie de calorifere, asigu­ ţia de a raporta stadiul realiză­
Aplicarea în viaţă a acestei măsuri va spori competenţa în­ Dezbaterile au reliefat necesi­ sfîrşit, secţiile combinatului nu rînd astfel o temperatură me­ rii pregătirilor de iarnă. Luaţi
treprinderii, responsabilitatea e; faţă de îndeplinirea sarcini­ Noi, cadrele didactice, tatea adoptării \inui cadru mai vor fi la discreţia anotimpului die de 15°C. In punctele de măsuri şi respectaţi datele pla­
lor de plan, va determina luarea unor măsuri operative şi *_•- nu vom precupeţi nici un simplu, dar cu răspunderi bi­ rece. Care o îi soarta acestor concasare şi sortare a calcaru- nificate pentru a realiza planul
ficiente care să vizeze direct creşterea producţiei şi producti­ efort pentru a traduce în ne conlurate, precizate. Măsu­ planuri ? Ce s-o fi ales de ele ? luj şi minereului a fost monta­ la timp..." Dispoziţia este în­
vităţii muncii, creînd totodată premisele asimilării pe scară viaţă sarcinile importante ce rile care s-au reliefat în Con­ Am întreprins de curînd un tă şi pusă în funcţiune o insta­ cărcată de peceţi şi poartă
largă a progresului tehnic şi a tot ceea ce realizează nou spi­ revin şcolii, pentru a creşte ferinţă vor contribui la întă­ raid la secţia a Il-a furnale şi laţie de încălzire cu radianţi. semnătura mg. Gâvril Pocola,
ritul novator al colectivului. Cînd spun acest lucru mă refer la fii demni de locurile pe care rirea şt adîncirea colaborării noua fabrică de aglomerare a — Aţi adus şi unele îmbună­ şeful serviciului mecano-enCr-
faptul că noi vom realiza în viitor un volum mare de produse trăiesc. acestor organizaţii, la antrena­ minereurilor, unde iarna pre­ tăţiri tehnologice in acţiunea getic şi a ing. principal Traian
clin mase plastice pentru fondul pieţei şi va trebui să găsim a­ — Am urmărit cu deosebit in­ rea organizaţiilor obşteşti în cedentă şi-a arătat colţii cu de pregătiri ? Teodor. Pesemne, şi răspund
cele căi care să conducă la realizarea unor produse cit mai teres marile dezbateri ce rostu­ soluţionarea problemelor com­ destulă răutate. In ultima sec­ — Da. Voi da numai două e- dacă semnează !
solicitate de comerţ şi la un preţ de cost cit mai scăzut. Aceas­ iesc viitorul ţării — ne mărtu­ plexe. cărora le revin sarcini ţie, inginerul Petru Oţoiu, ad­ xcmple. Pentru a uşura trans­ Nepotrivirile sint şi mai evi­
ta va duce la creşterea eficienţei economice, la realizarea riseşte tovarăşul Clemente deosebite în domeniul educării junct cu utilajele, ne-a pus la portul calcarului din depozitul dente atunci cînd sub ochii
unui însemnat volum de beneficii peste plan. Constantin, secretarul Comi­ şi ridicării nivelului cultural- îndemînâ planul pregătirilor de de materii prime la silozurile noştri ing. Grîndeanu a scris
O deosebită importanţă pentru practica îndrumării activită­ tetului regional pentru cultu­ artistic al maselor. iarnă. Toate cele 16 obiective de primire, am confecţionat şi în dreptul fiecărei măsuri,
ţii productive prezintă măsura luată de a se constitui organc- ră .şi artă. Din aceste docu- Documentele istoricei Con­ fixate aveau termen scadent la montat o bandă transportoare proporţia de îndeplinire ;
1p de conducere colectivă ale întreprinderilor în componenţa meivie desprindem idei ce ne ferinţe ne mobilizează, ne în­ începutul acestei luni. Jude­ cu ajutorul căreia calcarul a­ 50-G0-B0 la sută etc. Departe de
noi gîndul de-a pune la îndo­
cărora să intre specialişti cu o înaltă calificare, tehnicieni şl dau imaginea de ansamblu a sufleţesc. Ne vom strădui să cind după măsurile propuse, junge direct în fluxul tehnolo­
muncitori cu o bogată experienţă în producţie Aceasta va a­ unei analize atotcuprinzătoare cunoaştem mal bine cerinţele planul a fost îndeplinit aproa­ gic de aglomerare. O altă ban­ ială ţinerea de minte şi capaci­
vea ca efect înlăturarea subiectivismului, arbitrariului şl a a direcţiilor de dezvoltare u oamenilor, să folosim cu răs­ pe integral. dă transportoare serveşte ca tatea inginerului Grîndeanu.
Numai că realitatea confirmă
voluntarismului, asigurînd luarea unor măsuri optime, cu efi­ României socialiste. Un loc pundere condiţiile ce ne sînt — Cc lucrări mai importante „supapă", în sensul că atunci câ un asemenea mod birocra­
cienţă moximâ. însăşi practica ne-a demonstrat acest lucru deosebit de important s-a a­ create, ne vom ocupa mai in­ au fost executate ? cînd furnalele nu preiau în­
in cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şl a cordat problemelor de educa­ tens de domeniile de cultură — Ponderea pregătirilor o treaga producţie de aglomerat, tic de efectuare n pregătirilor
muncii, soluţiile adoptate de colectivele constituite în acest ţie şi cultură. Transformărilor rămase oarecum în urmă în constituie măsurile de încălzi­ o parte din el poate sâ fie de­ de iarnă poate avea consecinţe
scop conducînd la folosirea mai raţională a capacităţii de pro­ ce au avut loc în viaţa econo­ regiunea noastră: creaţia lite­ re şi protecţie contra îngheţu­ pozitată, fără a mai opri nglo- dintre cele mai neplăcute. Din
cele 12 măsuri, de-abia 7 sînt
ducţie în toate compartimentele munci» noastre. mică şi socială a societăţii li rară şi artistică. lui. S-a terminat izolarea con­ meratorul cum s-a întîmplat terminale. 3 în proporţie de 80
Măsurile de importanţă vitală pentru viaţa sooial-economlcâ s-au adăugat schimbări în con­ Documentele Conferinţei ne ductelor de abur şi apă ter- pînu acum. la sută. Inr altele două numai
a ţârii sînt deosebit de complexe, ele vizînd schimbări în fie­ ştiinţa oamenilor, firească ur­ însufleţesc, ne entuziasmează, moficatâ pentru încălzirea cor­ Interlocutorul nostru nc-n pe jumătate, deşi au ca termen
care domeniu de activitate. Nu se poate să nu întrezăreşti în mare a intensei munci politi- ne mobilizează. Sint cuvinte pului pincipal al fabricii şi de­ vorbit şi de alte pregătiri la de execuţie I octombrie a c
aceste măsuri grija deosebită a partidului pentru înflorirea co-ideologice. Conferinţa a im­ rostite în aceste zile de mii şi servirea procesului tehnologic, tunelul de dezgheţ al vagoane­
a
Mercurul termometruiui
continuă a patriei, să nu te simţi mobilizat la înfăptuirea lor pus ca în sectoarele de artă şi mii de oameni ai muncii care Expus mai mult intemperiilor, lor, la macaralele portal din scâ/.ut mult sub zero grade.
Acesta este dezideratul major al transformărilor adînci pe cultură să se găsească meto­ sectorul de dozare ne-a dat depozit etc.. Pe toate le-am î- Gospodarii pricepuţi şi-au asi­
care le trăim şi înfăptuim, deziderat căruia chimiştij din de mai bune de muncă pentru au urmărit cu răspundere dez­ mult de furcă Iernile trecute. dentificat la faţa locului. O gurat condiţii optime de lucru
Orâştie îi răspund prin strădanii deosebite de a dezvălui şi a ţine pasul cu cerinţele me­ baterile din marele forum al In cîteva minute fagul va fi Pentru a înlătura o greşeală de chestiune de „detaliu" : în con­ pe timpul iernii. Sc pune între­
proiectare s-a recurs la tot fe­
valorifica noj potenţe de producţie care să ducă la creşterea reu sporite în acţiunea largă ţârii, ca pe un act de valoare retezat mecanic. lul de improvizaţii, montînd în trast cu măsurile bune care barea : ce vor face furnaliştii
s-au luat, lasă o impresie
nu
continuă a eficienţei economice a întregii activităţi. de difuzare a culturii. Para­ naţională. Foto: V. ONOIU jurul buncărelor conducte de tocmai plăcută, mulţimea do care nici pînă în prezent ri-âu
piese şi subansamble de rezer­ terminat pregătirile ? Se vor
vă împrăştiate pretutindeni. O reedita oare necazurile din iar­
na trecută, cînd s-au pierdut
mînâ de gospodar poate face mii de tone dc fontă ? A fost
ordine şi aici, cît mai degrabă.
Noua valoare a CARACTER CONCRET Este necesar. suficient timp pentru medita­
ţii. Acum este nevoie să
<e
Aprecieri fictive urgenteze încheierea pregătiri­
lor. Este o gravă lipsă dc răs­
pundere să aştepţi cu resemna­
re ini na, cînd ştii că mi te-ai
La data cînd am consemnat
miilor de tone ACTIVITĂŢILOR PIONIEREŞTI aceste rinduri Ing. Alexandru pregătit s-o înlimpmi. ln
particular nm aflat că cel
Grindcanu, de la secţia a Ii-a
care a apreciat
fictiv sta­
furnale, n intrat în emoţii : nu
găsea planul pregătirilor de diul pregătirilor este un
Inţelegînd îdeea exprima­ lor şi-au îndeplinit sarcinile, de învăţare a cîntecelor, par­ resant este câ fiecare pionier iarnă, Pînă la urmă s-a găsit. bun apicullo;-. Ne vine greu să
tă de tovarăşul NICOLAE sâ poorte discuţii asupra ac­ ticiparea tuturor copiilor în şi elev au sarcini precise în Ne-am aruncat privirea peste credem că slupii n-au fost pro­
(Urmare din pag. 1) pus ca, prin creşterea produs- CEAUŞESCU la consfătuirea ţiunilor ce urmează sâ fie în­ spectacolul «Făt Frumos" (400 pregătirea acestui concurs. el. Ultima analiză consemnată tejaţi de tăişul ascuţit al geru­
tivitâţiî agregatelor, sâ dea de constituire a Consiliului treprinse pentru etapa urmă­ de copil) comandanţii au ac­ La Şcoala generală nr. 1 la rubrica observaţii purta da­ lui !
peste angajomentul luot încă Naţional ai Organizaţiei pio­ toare. Informarea periodică a ţionat in aşa fel îneît au con­ Brad (cl. a IV-a B), detaşa­ ta de 27 septembrie 19(î7, cînd T. OVIDJU
luni în urmă. Este de fapt cea 500 tone. Inginerul Gheorghe nierilor, potrivit căreia „Par­ comandanţilor de unităţi şi de­ tribuit la dezvoltarea spiritu­ mentul a pregătit un intere­
mai firească explicaţie a în­ Stoia de la laminorul de 650 ticiparea copiilor la conduce­ taşamente de către comanda­ lui de independenţă, le-au creat sant concurs pentru „Cel mai
scrierii in palmaresul întrece­ mm, cu colectivul său, au gă­ rea unităţilor, organizarea u­ mentele unităţilor şi colecti­ convingerea că ei singuri iau bun povestitor din operele lui
rii a peste 5.000 tone fontă mai sit rezerve pentru a da în plus, nor acţiuni adecvate ii vor o­ vele de conducere ale detaşa­ hotăriri şi le îndeplinesc. „Con­ Creangă şi Petre Ispircscu".
mult decît prevederile anga­ pînă Ia finele anului, alte 1.000 bişnui pe pionieri, do Ia vîrsta mentelor a dus Ia o munca ducerea colectivă prin care S-au pregătit pentru concurs Organizarea loturilor
jamentului anual. tone. In sectorul C.FU., meca­ cca mai fragedă, cu activita­ de îndrumare calificată a pio­ trec mulţi pionieri — ne re­ toţi pionierii şi şcolarii. Eî au
Aceleaşi feţe, pe care aten­ nicul de locomotivă Nţcolae tea socială comună, le vor nierilor şi şcolarilor în orga­ lata comandanta unităţii de mai avut şi alte sarcini : ame­
pentru copil şi a sălii pentru de reproducţie - cale
ţia şi preocuparea sint adine Erdei o stabilit o adevărată dezvolta simţul datoriei, spi­ nizarea unor activităţi. pionieri, tov. Pora Marilena — najarea unei expoziţii de cărţi
întipărite, le întîlneşti la fa­ performanţă : de Ia 45 minute ritul de răspundere faţă de Cum se manifestă aceasta face posibila doblndirca de
bricile tle aglomerare, uzina cît dura înainte cuplarea şi e­ colectivitate" — majoritatea în activitatea pionierilor? către aceştia a unor deprin­ poveşti; notarea răspunsurilor
cocsochîmicâ, Ia liniile de la­ vacuarea unei garnituri de cadrelor călăuzesc cu grijă Ţinînd cont de dorinţele pio­ deri organizatorice indispen­ Ia un concurs fulger pentru a • w D 9
minoare şl în fiecare sector al pe platformă, a ajuns la nu­ comandamentele şl colectivele nierilor şi . şcolarilor, urmă­ sabile pentru viaţa in colec­ cunoaşte poveslejt şi aui orul sigura de sporire a
aut
combinatului. Peste tot ele te mai 5 minute. Şi asta, a in­ de conducere, pionierii şi e- rind antrenarea tuturor copii­ tiv. Pentru acţiunile a căror (prin folosirea p&upului).
fac să simţi că ritmul vîu al trat deja în domeniul obiş­ levîi în realizarea sarcinilor lor Ia activitateo pionlereas- pregătire se realizează intr-o Comandanţii de unităţi şi -
muncii este într-un deplin nuinţei. propuse în programe, asigură detaşamente răspund de toate
sincronism. Cele aproape 64 Sînt doar cîteva fapte şi ci­ un caracter concret, de lucru activităţile, dar realizarea lor efectivelor da animai;
tone de aglomerat pe oră ce fre care vorbesc de la sine muncii cu pionierii. efectivă trebuie să fie în pri­
se realizează zilnic la fabrica despre ceea ce se cheamă en­ Dacă rolul îndrumător al mul rînd rodul muncii pio­
nr. 1 de aglomerare, au făcut tuziasm şi înflăcărare, despre activităţii detaşamentelor şi u- Sttlil de muncă si rispuiedi nierilor. Trebuie sâ le impri­ Experienţa numeroaselor u- tante un număr de 45 capele,
ca în aceste zile graficul de răspunsul pe care furnaliştii, nitâţilor de pionieri revine co­ măm convingerea câ organi­ nituţi agricole fruntaşe de­ iar la restul de 5 fătate se
producţie să indice o depăşire oţeiarli, lominatoril şi toţi oa­ mandanţilor — profesori şi în­ zaţia pionierilor există şi pro­ monstrează însemnătatea ce o constată o depăşire a produc­
a planului cu peste 33.000 menii muncii clin combinat îl văţători — se pune întrebarea: n®i! forme organizatorice gresează prin munca şi entu­ are organizarea şi dirijarea ţiei medii de lapte de 10 Ia
tone. dau chemării Conferinţei Na­ în ce măsură pot participa ziasmul lor, câ rolul central procesului de reproducţie şi sută.
La uzina cocsocliimlcă, plu­ ţionale a partidului de a-şi pionierii înşişi la stabilirea în organizarea activităţilor selecţie, pentru îmbunătăţirea Trebuie arătat însă, că în
surile zilnice la sortimentele mobiliza întreaga energie şi programelor, organizarea şi pioniereşti îl deţin el înşişi. calitativă a şeptelului. De fe­ multe unităţi, acţiunea nu a
de bază au adus cu ele rea­ capacitate mobilizatoare pen­ conducerea acţiunilor? câ, la Şcoala generală din Ll- perioadă mai mare, a fost ne­ lul cum se desfăşoară această fost privită cu suficient spirit
lizarea şi depăşirea planului tru înfăptuirea măreţului pro­ In raionul Orăştie, la şco­ vadia, raionul Haţeg, s-a or­ cesară o diviziune a sarcinilor, ^ Grija faţă dc copii, greşit acţiune depinde în mare mă­ de răspundere de către cadre­
anual. La bateriile de cocs se gram de înflorire economică lile generale din oraş, Geoa- ganizat, în acest trimestru, un alribulndti-se fiecărui elev sau înţeleasă şi tradusă in practi­ sură situaţia îndeplinirii efec­ le de specialitate şi consiliile
înscriu rezistenţe ale cocsu­ şl socială a patriei. Ele dau giu, Orâştioara, Beriu şi al­ interesant concurs cu faze pe grupuri dc elevi roluri spe­ că prin strădania adulţilor de tivelor şi a producţiei anima­ de conducere, lucrarea exe-
lui ce. cu cîteva luni în urmă, valori noi celor peste 25.000 tele, există o experienţă bună. detaşamente şi şcoală pe tema ciale, după înclinafîi şi preo­ a realiza ci acţiunile la care liere. Pe această linie sc în­ culîndu-se numai parţial.
păreau de domeniul fantasti­ tone oţel, 33.000 tone lamina­ Comandanţii au repartizat sar­ „Să cunoaştem realizările ob­ cupări". pionierii să participe în cali­ scrie şi acţiunea de organi­ Lotul de viţele fiind consti­
cului (in unele zile chiar 78 la te şi alle cantităţi importante cinile pe comandamentele şi ţinute de oamenii muncii din La Şcoala generală Orâştie, tate de spectatori, duce la scă­ zare a lot urilor de prăsi lâ !o tuit numeric, fără ca anima­
eficacităţii
activităţii
derea
vaci şi de reproducţie la vi­
sută, faţă de 73—74 cît se ob­ de produse siderurgice date în colectivele de conducere, pe regiunea Hunedoara", concurs detaşamentul cl. a VII B, a or­ pioniereşti (Ia ora actuală gă­ ţele. lele să fie separate în grajd
ţinea cu cîteva luni înainte, plus (cu mult peste angaja­ pionierii care au făcut propu­ ce a fost precedat de excursii ganizat o emoţionantă activi­ şi fără a îi îngrijite şi fura­
în perioade bune). mentele anuole) în cinstea ce­ nerile. Acestea îşi cunosc n- la Haţeg şi Petroşani. Tot aici, tate în care pionierii aik po­ sim foarte multe programe în Tn loturile de prusilâ sînt jate în mod corespunzător, a
La laminorul de sîrmâ, lei de-a XX-a aniversări a Re­ tribuţiile, urmăresc şi sprijină specific fiecărei virste, pe cla­ vestit, recitat şi cintat viaţa cane responsabilităţile sînt pe incluse cele mai bune vaci cu făcut ca vîrsta medie n vi­
maistrul Ioan Pavel şi-a pro­ publicii. pe ceilalţi pionieri în ducerea se şi grupuri de copii, se pre­ din trecut şi prezent a copii­ cadre didactice). lapte, a căror producţie depă­ ţelelor intrate la reproduc­
la bun sfîrşit a unor acţiuni. gătesc mai multe albume cu lor. Pentru pregătirea ei, pio­ Anii de viaţă petrecuţi în şeşte media pe unitate. Des­ ţie sâ depăşească 20—24 luni.
Afişarea programului de acti­ vederi şi fotografii din roion, nierii şi elevii din detaşament organizaţia pionierilor nu tre­ cendenţa lor femelă este reţi­ Astfel, pe lîngâ pierderea u­
vitate în fiecare clasă (deta­ regiunea noastră şi din ţară. au discutat cu părinţii, buni­ buie să ofere copiilor numai nută în unitate pentru consti­ nui viţel şi a unei lactaţii, can­
şament) a dat posibilitate tu­ La Şcoala generală nr. 2 Pe­ cii, au consultat cărţi de lite­ un şir de „spectacole", ci su tuirea loturilor de reproduc­ titatea de lapte obţinută a fost
turor pionierilor şi şcolarilor troşani, consiliul organizaţiei ratură, reuşind sâ realizeze o lase amprente în formarea lor ţie la viţele. sub media producţiei celor
să-şi revadă activitatea sau pionierilor pe şcoală, împreu­ acţiune impresionantă şi tot­ civică, să ducă la dezvollarea Mărimea acestor loturi este mai neproductive vaci din u-
acţiunea de care trebuie sâ se nă cu comisia diriginţ.ilor, are odată sâ cunoască aspecte ale unor trăsături legate de viitoa­ în funcţie de doi faclori, şi a­ nilale. Asemenea exemple ni
ocupe, să fie pregătită din în studiu în acest trimestru trecutului şi să preţuiască mai rea lor activitate, încredere în nume: creşterea efectivului le oferă cooperativele agricole
timp şi cît mai bine. De reţi­ „Condiţiile cc le oferă activi­ mult minunatele condiţii crea­ forţe, simţ de răspundere, ini­ matcă şi înlocuirea refor­ din Ludoş. Gusu, Păuca, Ohlr-
nut că, în aceste şcoli, precum tatea pionierească pentru a- te copiilor în anii socialismu­ ţiativă, spirit colectiv, străda­ melor, ea fiind cuprinsă în­ bom şi Pianul de Sus, unde
şi 'la şcolile generale „Dr. Pe­ firmarca personalităţii elevi­ lui. nia de a duce o treabă la bun tre 20 şl 00 capete» in funcţie de fapt se 9lmte mal mult ca
tru Groza", Deva, nr. 1 Alba lor, a spiritului dc iniţiativă". In scopul cunoaşterii regu­ sfîrşit. Acestea se nasc şl se de nevoile unităţii. oriunde hevolâ primenirii e-
Iulia, cele din Sîntandrei şi Antreinînd copiii în excursia lilor de comportare civilizată conturează adeseori în viaţa In baza Indicaţiilor primite, fectivulul de vaci bătrîne care
Bretea Strei, Liceul Ilia. Li­ organizată la Alba Iulia, Au­ în şcoala, pe st i adă. acasă, detaşomentelor la care prezen­ încă din toamna anului trectit, nit dau siguranţa unor canti­
ceul Simeria. a intrat în prac­ lei Vlaicu, la amenajarea la aceeaşi unitate se pregăteş- ţa fiecărui copil e necesară. au fost constituite loturi de tăţi sporite de lapte. Toate â-
tico comandanţilor de unităţi curţii şcolii, la activităţile pe le concursul cu fază pe deta­ ' Căile de antrenare a pionie­ reproducţie şi de prăsilâ in ceste exemplare vor trebdl în­
sâ analizeze periodic felul detaşamente şi a celor de !a şamente. şcoală şi între şcoală rilor la înfăptuirea propriilor mai multe unităţi cooperatiste locuite cu junineî capabile sâ
cum membrii comandamente­ clasele mai mici in acţiunea şi liceul AureJ Viaicu. Inte- propuneri sînt multiple şl de­ din raionul Sebeş. Aşa, de pil­ producă pe mă9iirA unei ali­
pind în mare măsură de vîr- dă, la Cîlnic, Apoldut de Sus, mentaţii corespunzătoare.
stâ, de particularităţile colec­ Daia, Miercurea, Planul de Se Impune ca o necesllale
obiectivă organizarea la ni­
tivului, de aptitudinile indivi­ Jos, Sebeş şl oiţele, unde ac­ velul fiecărei unităţi în aceas­
ţiunea a fost înţeleasă fie că­
duale ale copiilor, de natura
Comparaţiile nefondatg duo acţiunilor. Aceasta este o pro­ tre cadrele tehnice şi de con­ tă (oamnâ a lotului de repro­
ducţie la viţele din efectivele
blemă pedagogică de mare
siliile de conducere, s-ou ale9
actualitate, ale cărei implicaţii pentru reproducţie viţele de exislente în unitate, care sâ
la cele mai bune vad cu lapte.
practice conduc la creşterea După lotizare, acestora ll s-a provină de la cele mal bune
vacii Mărimea lotului va tre­
extra-
eficacităţii acţiunilor
concluzii liniştitoare şcolare, la valorificarea ma­ acordat o îngrijire şl furaja­ bui stabilită în funcţie de di­
re diferenţiată, în funcţie de
namica efectivului matcă şl de
ximă a potentelor educative.
Este un domeniu în care ca­ scopul urmărit. Ca urmare, reforme. Viţelole alese, sâ fie
drele didactice sînt chemate animalele alese au fo9t mon­ lotizale separat în grajd şl
Imediat după ce a aflat te­ peste pupăză, nu s-a terminat Comparînd stocurile existente să-şi sporească contribuţia, tate în totalitate şl trecute la date în primire celui mal bun
ma discuţiei ce urma s-o pur­ dezvoltarea centralei termice cu cifrele planificate: 7.000 să-şi valorifice competenţa, categoria junfncl geslante, în îngrijitor care sâ le asigure
tăm. inginerul şef al Grupului nr. 4. Inginerul şef zicea: „da­ m.c. nisip şi 14.000 m c. balast, Iniţiativa, Ingeniozitatea. •proporţie de 90—90 la sulă. o hrănire diferenţiată, în ve­
de şantiere nr. 1 al T.R.C.H. că o vom termina pe la jumă­ concluzia ce se desprinde nu Acest lucru a permis obţine­ derea dezvoltării normale şl a
din Deva, tovarăşul Caro) tatea lunii noiembrie e bine, poate îi decit nefavorabilă. ION BATIU rea unei mătet Valoroase cu intrării la reproducţie la vîr-
Heltl, cunosclnd starea gene­ e foarte bine". Dacă.,. Blocul Abia după aflarea acestor producţie de lapte ridicată, stă optimă.
rală din trust, a ţinut sâ re­ B 8 se găseşte aproximativ în amânunte ne-am dat seama de vicepreşedinte al Consi­ care va putea împrospăta cu Considerăm efi atît acţiunea
marce : wIn privinţa pregăti­ acelaşi stadiu. La E21, lucru­ substratul comparaţiei ingine­ liului regional al Organi­ bune rezultate efectivele e­ de planificare la montă a va­
rilor de iarnă, in comparaţie rile menite sâ asigure încăl­ rului şef. Comparînd un rău zaţiei pionierilor xistente. cilor, dt şl oreahlzarea lotu­
cu alţii, noi stăm bine". Lo­ zirea necesară desfăşurării cu alt rău, s-a ajuns la o con­ Semnificativ şl bun de ur­ rilor de reproducţie ta viţele
gic ne-am îl aşteptat în- normate a lucrului sînt mult cluzie surprinzător de linişti­ mat este exemplul coopera­ trebuie privite cu tot spiritul
tr-adevâr aşa să slea lucrurile, râmase in urmă. Atît conduc­ toare, îmbrăcată in haina u­ tivei agricole'din Cîlnlo, unde de răspundere de către ca­
crezlnd intr-o bază de com­ tele pentru radianţi, cil şl sis­ nui climat de automulţumire Depozit modern la lotul de reproducţie consti­ drele tehnice şl conducerile u­
paraţie optima. Cînd colo, temul definitiv. foarte primejdios pentru soar­ tuit din 50 capete viţele, s-n nităţilor în vederea realizării
dlsednd problemele pe spe­ Discutînd despre modalită­ ta viitoare a planului. Ne-am realizat un procent de montă unei mâţei valoroase, cU pro­
cific si Importanţă, ne-am dat ţile prin care se va asigura o dat seama de acest adevăr de de materiale de 100 la sulă, Iar Vîf9la ffle- ducţii corespunzătoare^
seama că lucrurile stau cu to­ temperatură normală de lu­ îndată ce am intrat în pose­ die a viţelelor la reproducţie Ing. IOAN RIZOLO
tul altfel. Frontul de lucru — cru am întîlnit o situaţie rizi­ sia datelor privind desfăşura­ s-a redus la 19 luni Din cele şeful subcentrulul raional
litera de început a „alfabetu­ bilă. S-au asigurat cocsiere şl rea acestei acţiuni. Pe baza lor Pentru E. M. Aninoasa a 50 de viţele montate, au tre­ de reproducţie şi selecţie
lui* oricărei pregătiri — este sobe, dar... nici un graiil de sîntem în măsură să averti­ fost construit şi dat în fo­ cut la categoria junlncl ges- a animalelor — Sebeş
mult rămas în urmă. S-a vor­ cărbune sau cocs. Ni s-a spus zăm conducerea Grupului de losinţă la Iscroni un mo­
bit despre el ca despre ceea că acestea nu constituie o pro­ şantiere din Deva câ este pe dern depozit dc materiale.
ce va putea fi prin atacarea blemă, că în curînd vor sosi cale de a permite repetarea El arc o capacitate dc de­
şi grăbirea lucrărilor la blo­ cărbunii, iar cocsul va fi a­ unor anomalii asemănătoare pozitare de 2.500 m.c. ma­
cul 02, accelerarea ritmului dus de la Hunedoara cu ca­ celor din anii precedenţi. In­ terial lemnos, cuprinde plat­ Pietoni, cum circu la ţi ?
de execuţie la blocurile D 4 mionul. Aeceptînd această mo­ diferent de diferenţierile pe forme spaţioase pentru de­
şl D B aflate în stadii înapo­ tivaţie. nu ne putem reţine în­ care unit sînt tentaţi să le fa­ pozitarea utilajelor, a ar­ Comitetul regional pen­ întrecerile de duminică
iate, judecfînd după perioada trebarea : dnd se vor întîm- că, fondul acestor neajunsuri măturilor metalice, a ba­ tru cultură şi artă, în cola­ de la Ilia şl Sînlandre) au
înaintată de timp în care ne pla toate acestea ? La primă­ rămîne acelaşi, de altfel ca şi tistului, nisipului, o rampA borare cu Direcţia regio­ reliefat concurenţi cu o te­
aflăm. vară ? efectele care vor fi generate. pentru descărcarea materia­ nală a miliţiei a organizai meinică pregătire. La Orăş­
Aducînd în discuţie proble­ Despre stocurile de agregate Iată de ce se impune o schim­ lului exploziv şi un siloz un concurs gen .Cine ştie, tie, Alba, Sebeş şi lila s-nti
mele propriu-zise de pregăti­ minerale — materialele de bare de optică, însoţită de mă­ pcnlru ciment. cîştigă" pe teme de circu­ încheiat fazele raionale,
re nl s-a relevat o sumă de bază în activitatea de con­ suri viguroase de îndreptare Depozitul este dotat cu laţie. Dc9Îăşurat Cu faze pC fiind desemnaţi participan­
Inconsecvenţe. Încălzirea nici strucţii — se poate spune câ a situaţiei. Este in interesu’ instalaţii şi utilaje moder­ sat, comună şi raion, con­ ţii pentru viitoarea etapă.
Io ora actuală nu este defi­ sint ca şt... Inexistente. ?,a ne care vor asigura meca­ cursul a strlns in jurul lui Cei mai buni cunoscători ai
Serviciul tehnic de la Uzina „30 Decembrie" Cugir-. In fo­ nitivată pentru blocurile E23, data documentării noastre e- realizării, atît a sarcinilor pe nizarea integrală a opera- a numeroşi participanţi, in­ regulilor de circulaţie au
tografie : proiectantul Mircea Cîmpean, lucrează la întocmi­ E21 şi B 8. La E 23, două scări xlstau circa 3000 m.c. de ni­ 1967, cît şi a celor viitoare. (junilor dc descărcare şl în- j teresaţi şi dornici de a slă- fost stimulaţi cu premii în
rea documentaţiei tehnice pentru îmbunătăţirea construcţiei sînt racordate, urmînd sâ In­ sip şi balast, doar cit a putut cărcarc. pini regulile de circulaţie. obiecte.
maşinilor de sp&lat rufe. tre în lucru a treia. Dar, colac intra în staţia de preparare. A. OARGA