Page 46 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 46
4 DRUMUL SOCIALISMULUI M arţi 12 decem brie 1967
PREZENŢE Tratative Cuvlntarea lui Fidel Castro Evenimen
în faţa absolvenţilor institutelor
E
K ŞTI germane tele
MOSCOVA II (Agerpres). şi şcolilor pedagogice
La invitaţia Comitetului
Central al PC US şi a guver HAVANA 11 — Corespon denţi primesc burse, iar peste din Yemen
„Procesul Ovidius Naso“ nului Uniunii Sovietice. la dentul Agerpres. Victor Sta- 150.000 de elevi din internate Dezminţind ştirile din s.use
Moscova a sosit luni o delega
ţie de partid şi guvernamenta mate. transmite : primesc gratuit manuale, hra regaliste, citate de agenţiile
lă a Republicii Democrate Luînd cuvintul în faţa ab nă şi altele. occidentale, care afirmă că tru
R O M A 11. — C o r e s p o n d e n t u l m a i m a r e î n ţ e l e g e r e şi respect Germane. în frunţi* cu Wnlter solvenţilor institutelor şi şco Fidel Castro s-a ocupat, prin pele ostile republicii ar fi în
A g e r p r e s , N P iti c e a , t r a n s m i t e : r e c i p r o c " Ulbricht. prim-secretnr al C.C. lilor pedagogice din Cuba. pri tre nllele. în cuvîntarea sa şi cercuit Sanan. Massan Al-
In s a la m a r e a T e a t r u l u i c o I.a „d e z b a t e r i“ au p a r t l c i j m t al P.S.U G . preşedintele Con mul ministru. Fidel Castro. a de pregătirea cadrelor medica Amri, preşedintele ad-inle-
m u n a l din. S u l m o n a , in p r e z e n p r o f N i c o l a e L a s c u , p r o r e c t o siliului Je Stat al K D. Ger relevat munca uriaşă pe care o le în Cuba El a arătat că in nm al Republicii Yemen
ţ a o f i c i a l i t ă ţ i l o r l o c a le , a u n o r r u l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n C l u j , p ro f . mane depune guvernul ţârii în di prezent în ţară există 7 000 de şi comandantul suprem al
A r n a l d i , d e la U u i v e r s i l a t e a La sosire, delegaţia n fost recţia pregătirii unor cadre de medici şi că ei sînt repartizaţi
c u n o s c u ţ i p r o f e s o r i u n i v e r s i forţelor armate republicane,
d i n N a p o l i, p r o ţ . D e l t a C o r l e , întimpinntă de Leonid Urej- specialişti cu înaltă calificare pe teritoriul republicii mai
ta ri , o a m e n i d e c u l t u r ă d i n H a a declarat că .situaţia Hm
p r e ş e d i n t e l e J a c u l t ă l i l d e li t e r e nev. secretai general al CC. pentru economia naţională El bine derit înainte de revoluţie
lia şi R o m â n i a s- a d e s f ă ş u r a t Yemen se restabileşte" şi ‘'ă
a U n i v e r s i t ă ţ i i d i n G e n o v a , al PCUS.. Ale.xei Kosîgliin. a arâlat că, în prezent. în ela Conform planurilor, a arătat
un p r o c e s n e o b i ş n u i t : „ P r o c e .forţele republicane sînt şiâ-
pro f. S c a r c i a , d e la U n i i ei s i t a - preşedintele Consiliului de In curînd va fi inaugurai de aceasta, centrul dispune Je sele elementare ale şcolilor de primul ministru al Cubei, pînâ
s u l O v i d i u “, m e n i t s ă - l r e a b i pine pe situaţie în întreaga
t e a d i n C h i e t i , pro f. M o r e i li, d e Miniştri al U R S S.. şi de alţi Centrul de presă „.Ylallicrbe" un garaj acoperit cu 24B lo cultură generală învaţă in 1970 institutele de învâţâ-
l i t e z e p e m a r e l e p o e t l a t i n d e conducători sovietici. din Grcnoble din Franţa in 1.3R2 000 de copii. în clasele ţară" Aerodromurile din în
î n v i n u i r i l e c a r e a u d e t e r m i n a t la U n i v e r s i t a t e a d i n A q u i l a , curi. un grup şcolar primar superioare 147.000, iar în insti mînt superior vor fi absolvite treaga ţară continuă însă să
e x i l a r e a sa p e m a l u l M ă r i i N e p r o f . M i n c i o n i , d e la U n i v e r s i In aceeaşi /i. la Kremlin an vederea Jocurilor Olimpice de cu 46 clase, o cantină pentru tutele de mvâţâmînt superior de 2 800 de ingineri, adică mai râmînâ închise.
g r e ( C u p e s t e 2.000 d e a n i în t a t e a d i n P e s c a r a , şi alţii. începui tratativele dintre con Iarnă Acest centru esle repar 60n persoane ele. care vor — 40.000 de tineri şi tinere. mult decît au pregătit în tre Agenţia UPI transmite <’â
ducătorii Uniunii Sovietice si
u r m ă , la S u l m o n a s-a n ă s c u t „ P r o c e s u l O v i d i u “ s - a d e s l ă ş u - Republicii Democrate Germa tizat într-un ansamblu de clă servi pe cei 2.500 ziarişti Din cei ce învaţă în diferite cut şcolile superioare cubane duminică trupele republicane
P u b l i u s O v i d i u s N a s o , c a r e , a ral s u b f o r m a u u u i s c h i m b d e ne diri cu 8 şi 10 etaje, repre- In foto: Centrul de presă şcoli. 254 000 de elevi şi stu ze în jumătate de secol au respins încercările forţelor
l ă t u r i d e n u m e l e o r a ş u l u i n a r e p l i c i i n t r e „a c u z a t o r i“ şi „a - zentînd 637 locuinţe. In afară „ Mallierbe". regaliste de a ocupa cele două
tal , a î n s c r i s în c a r t e a x:eşni- p ă r ă t o r i i“ p o e t u l u i , d u p ă c a r e , aeroporturi de la Sanaa. Agen
c<5 a i s t o r i e i şi p e c e l a l T o m l - i n t r u c i t p r a c t i c nu e x i s t ă n ic i ţia MEN, citind postul de ra
s u l u i — a s t ă z i C o n s t a n t a ) . u n d o c u m e n t a c u z a t o r , „ j u r i u l " u. dio Sanaa. anunţă că 160 de
1-a d e c l a r a t in u n a n i m i t a t e n e C o n fe rin ţa răniţi, apai ţinînd triburilor
P r i m a r u l o r a ş u l u i S u l m o n a ,
v i n o v a t p c O v i d i n . O . regaliste printre care şi merce
p r o f F r a n c e s c o B u c c i t e , a e v o
P a r t i c i p a n ţ i i la „ p r o c e s “ s- a u nari. au sosit în localitatea
c a t l e g ă t u r i l e s t r i n s e d i n t r e î n d r e p t a t a p o i s p r e p i a f a c e n P. C . Italian Najran din Arabia Sauditâ, lo
c e l e d o u ă o r a ş e — C o n s t a n t a şi t r a l ă a o r a ş u l u i , u n d e p r i m a calitate situată In 16 kilometri
la R o m a , Io n R a d u , au d e p u s Dezbateri în comitete semenea, radio Sanaa a anun
S u l m o n a — u n d e m a r e l e p o e t rul, p r o f . B u c c i t e , şi î n s ă r c i n a de graniţa cu Yemenul De a
t u l cu a f a c e r i a i. a l R o m â n i e i
a t r ă i t şi a c r e a t . „ A c e s t e l e g ă ROMA II. — Coresponden lupta pentru pace, împotriva ţat că 160 de membri ai tribu
t u r i , a s p u s el, c o n t r i b u i e la a tul Agerpres, C.iorgio Pastore, imperialismului şi în primul rilor regaliste au fost ucişi în
o c o r o a n ă d e flori la m o n u transmite : rînd pentru sprijinirea cererii
p r o p i e r e a t n t r e p o p o a r e , la o m e n t u l tul O v i d i u . NEW YORK 11 — Trimi monucleare şi aceea a desfi tuia) in calitate de coautori de încetare imediată a bom luptele care s-au desfăşurat în
sul special Agerpres, R. Câ- inţării bazelor militare străine alte 9 state La Torino a avut loc cea de-a bardamentelor americane asu regiunile din estul Yemenului.
plescu, transmite: Adunarea din Asia, Africa şi America. IV-a Conferinţă a Partidului pra R.D. Vietnam. Scopul spre Intr-o declaraţie făcută la
Comunist Italian privind situa-*
General.» a ONU, întrunit,» Intrucit Comitetul celor IR NEW YORK II (Agerpres). ţia oamenilor muncii din fa care trebuie să tindem în Sanaa. preşedintele ad-interim
luni dimineaţa in şedinţa ple nu a fost în măsură să-si în Intr-un raport publicat luni, brici Luînd cuvintul, Luigi cursul viitoarelor alegeri poli al Yemenului. Ilassan Al-Am-
nară, a reluat dezbaterea pro cheie dezbaterile in ceea ce secretarii) general al O.N.U., Longo, secretar general al tice generale esle acela de a ri, a arătat că guvernul repu
blemei Africii de sud-vest, în priveşte problema neprolife- U Tliant. cere Consiliului de schimba actualul raport de for blican ar accepta propunerea
H A V A N A . — P r o f. d r. d o n e r i l e „ m o d e l e c i b e r n e t i c e în PC I , a relevat rolul partidu unei conferinţe naţionale ye-
c e n t I o n N e g o e s c u , d i r e c t o r e n d o c r i n o l o g i e“ şi . g u ş a p r i n cepută la 5 decembrie Re rârii, această chestiune va fi .Securitate prelungirea pe o lui de conducător al luptei ma ţe în favoarea stingii. La vi menite de reconciliere naţiona
prezentantul Nigeriei a con examinată la Naţiunile Unite nouă perioadă de 6 sau 3 luni itoarele alegeri trebuie să ac
a d j u n c t a l I n s t i t u t u l u i d e e n r e g i m h i p e r şi h i p o i o d a l " , ţ i selor de oameni ai muncii. El lă cu condiţia ca problema sis
d o c r i n o l o g i e „C. I. P a r h o n “ d i n n u t e La I n s t i t u t u l d e e n d o c r i damnat atitudinea de sfidare în momentul în care Comite a mandatului forţelor Naţiuni a arătat că reluarea activităţii ţionăm în sti însă colaborare cu temului republican şi a cuce
B u c u r e ş t i , c a r e s e a f l ă în C u n o l o g i e şi la s p i t a l u l B o r a s d i n a guvernului sud-african faţă tul de la Geneva îşi va fi îna lor Unite in Cipru, dar subli economice are loc pe seama ni întreaga grupare de stînga şi ririlor obţinute de poporul y c -
de rezoluţiile O.N'.U. şi în spe intat raportul definitiv*. niază în mod Insistent necesi Sndeosebj cu Partidul Socialist
b a î n c a d r u l a c o r d u l u i d i n t r e H a v a n a velului de trai al oamenilor menit de la abolirea monarhiei
cial faţă de Consiliul Naţiu In şedinţa de luni a»i luat tatea de a sc căuta o soluţie Italian al Unităţii Proletare, a
A c a d e m i a R e p u b l i c i i S o c i a l i s muncii, ca urmare a creşterii să fie in afară de orice dis
P r o f . d r N e g o e s c u p a r t i c i nilor Uniie pentru Africa rie permanentă a problemei cipri
te R o m â n i a ş i A c a d e m i a d e cuvintul reprezentanţii Polo costului vieţii. Secretarul gene spus Longo cuţie.
p ă d e a s e m e n e a î m p r e u n ă cu sud-vesl, însărcina! să admi ote
Ş t i i n ţ e a C u b e i , a ţ i n u t u n c i niei şi Suediei, care au cerut ral al P.C.I a subliniat necesi
un g r u p d e m e d i c i d e s p e c i a nistreze acest teritoriu. El a U Thanl a reînnoit apelul
cl u d e c o n f e r i n ţ e p e t e m e şt i- l i t a t e c u b a n e z i la u n s o n d a j declarat că Adunarea Genera luarea unor măsuri energice său către părţile interesate de tatea unităţii tuturor forţelor
i T i ţ i f i c o - m e d i c a l e contra ameninţării nucleare. de stînga italiene atît în acţi
m e d i c a l în p r o t in c ia P i n a r d e l lă trebuie să ceară Consiliu a depune eforturi în scopul re
U n m a r e n u m ă r d e c a d r e Reprezentantul Poloniei a scos zolvării problemei cipriote. unile revendicative, cît şi în
R i o i n v e d e r e a c u n o a ş t e r i i u lui de Securitate să creeze în evidenţă lipsa de temeini
d i d a c t i c e , c e r c e t ă t o r i , m e d i c i
s p e c i a l i ş t i d i n C u b a au urmă n o r p a r t i c u l a r i t ă ţ i a l e m o r b i Consiliului Naţiunilor Unite cie şi. totodată, pericolul pc P.N.D. esfe un partid
pentru Africa de sud-vest con care il prezintă teoria descu 91
rit cu d e o s e b i t I n t e r e s e x p u - d i t ă ţ i i e n d o c r i n e in C u b a .
diţiile pentru a-şi îndeplini rajării atomice reciproce.
răspunderile cu care a fost Reprezenlanta Suediei a C I P R U
in vestit. subliniat necesitatea atenuării / antidemocratic"
Vorbind în numele Etiopiei. primejdiei nucleare prin ase
E Makonnen s-a referit !a menea măsuri parţiale ca ne- Măsfisrî în vederea
primejdia pe care o constituie proliferaren armelor atomice, BONN 11 (Agerpres).
H A V A N A . — La H a v a n a s-a a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n H a v a n a , şişi germanii să arate că au
d e s c h i s o e x p o z i ţ i e f i l a t e l i c ă c a d r e d i d a c t i c e , s t u d e n ţ i An pentru popoarele africane a- interzicerea tuturor experien lizaru situaţiei Referindu-se la declaraţia tras învăţăminte din expcien-
şi d e f o t o g r a f i i „ I m a g i n i d i n fost p r e z e n ţ i , d e a s e m e n e a , lînnta militată a regimurilor ţelor cu arma atomică, redu guvernului sovietic, Herbert ţa trecutului şi că nu există
dm zona de sud a Africii. El cerea arsenalelor existente şi Wehner, ministrul vest-german condiţii pentru o renaştere a
R e p u b l i c a S o c i a l i s t ă R o m a G h e o r g h e A v r a m , î n s ă r c i n a t a sprijinii adoptarea de că crearea de zone denucleari- scop toate restricţiile privind pentru problemele intergerma-
ni a NICOSIA 11 (Agerpres). euforiei naţional-socialisle.
cu a f a c e r i a i al R o m â n i e i la tre Adunarea Generală a unor zale. Citind cercuri oficiale din circulaţia ciprioţilor turci în ne. s a pronunţai pentru in
La d e s c h i d e r e au f o s t p r e P.N D. esle un partid antide
H a v a n a , şi a l ţ i m e m b r i a i a m măsuri similare cu cele ce Nicosia, agenţia France Presse zona porturilor Famagusta şi terzicerea imediată a Partidu mocratic Şi o falsă alternativă
z e n ţ i p ro f . d r A r t u r o P e n a , Comitetul pentru probleme Larnaca.. precum şi asupra ira-r lui Naţional Democrat. Intr-o
d i r e c t o r u l r e l a ţ i i l o r p u b l i c e b a s a d e i r o m â n e . rute de reprezentantul Nige le economice şi financiare a informează că guvernul cipriot A sosit de mult timpul ca să
riei Au mai luat cuvînlu) de încheiat luni dezbaterile asu a hotâril să adopte în cursul porturilor de ciment, fier, lemn cuvîntare pe care a rostit-o la dovedim că acesl lenomen nu
legaţii Canadei. Irlandei şi pra proiectului de rezoluţie acestei sâptâmîni. înainte de şi alte materiale considerate adunarea anuală a Curatoriu- se poale râspîndi. P.N.D. spul
Ungariei. privind colaborarea economi începerea dezbaterilor Consi „strategice" Se' menţionează lui „Germania indivizibilă", el beră orice speranţă de reuni-
E Tot luni. Comitetul politic că intei europeană. prezentat liului de Securitate în legătu însă că aceste măsuri nu vor a declarat, printre altele: ficare şî contribuie la crearea
al .Adunării Generale a în de IR ţâri. printre care şi ră cu problema cipriotă, noi fi aplicate şi pentru comuni P.N.D. şi alte fenomene simila în rîndul vecinilor noştri a
tatea turcă din regiunea Nico-
re trebuie să fie extirpate ca o
L O N D R A — C u p r i l e j u l î n g r a f i i r c p r e z e . u t i u d a s p e c t e d i n ceput examinarea simultana, România. Proiectul a fost a măsuri în vederea normalizării siei care reprezintă aproxima boală ruşinoasă Efectul lor se sentimentului că geimanii tre
situaţiei în insulă. Potrivit sur
c h e i e r i i turneului a n s a m b l u a c t i i i t a i e a m i ş c ă r i i a r t i s t i c e în baza unui ra-port prelimi probat în unanimitate. selor amintite, preşedintele tiv jumătate din totalul ciprio va face simţit tot mai mult buie să fie menţinuţi in ca-
lu i mC io c îr li a " in M a r e a Bn- d e a m a t o r i d i n R o m â n i a nar al Comitetului de la Ge In continuarea lucrărilor Makarios va anula în acest ţilor turci. în politică Este necesar ca în ranlinâ".
neva al celor 18 state, a trei
t a n i e , A m b a s a d a R e p u b l i c i i A n s a m b l u l d e c i n t e c e şi sale, comitetul a trecut la e
probleme care ţin de sfera de
S o c i a l i s t e România la I x iu d r a d a n s u r i ,,C i o c i r l i a" a p r e z e n xaminarea proiectului de re
a o r g a n i z a t d u m i n i c ă o s e a r ă tat a p o i un s p e c t a c o l c a r e s-a zarmării. şi anume: problema zoluţie asupra cooperării in
dezarmării generale şi totale,
r o m â n e a s c ă în s a l a „P o r c h e - b u c u r a i d e u n d e o s e b i t s u c lernaţionale ii» domeniul ştî- La întoarcerea din călăto re doresc să aibă îelaţii eco constructoare de automobile
problema suspendării tuturor dupâ-amiazâ la circa 90 ki
ste r". A u p a r t i c i p a t r e p r e ces, a r t i ş t i i r o m a n i f i i n d î n inţei, iniţiat de delegaţia ria făcută intr-o serie de ţâri nomice cu el. Fiat a depăşit pentru prima lometri est de localitatea
z e n t a n ţ i a i M i n i s t e r u l u i d e E x d e l u n g a p l a u d a ţ i . experienţelor nucleare şi ter României, şi la care s-au ală- din Europa, Jaime Nebot Ve- ★ dată in ceea ce priveşte vo Farmington (stalul New Me-
t e r n e , a i C o n s i l i n t u i B r i t a n i c , lasco. preşedintele juntei na La şantierele navale din lumul producţiei pe concu xico) este doar o parte a pro
m e m b r i ai Parlamentului, ţionale de planificare a Ecua Leningrad se construieşte o renta sa directă, firma vest- gramului Gassbuggy, infor
m e m b r i a i c o n d u c e r i i C e n t r u dorului. a făcut o declaraţie navă maritimă de tip „Tai germanâ Volkswagen, pla- mează agenţia Reuter Deşi
Inima grefată bate normal
lui p e n t r u p r o m o v a r e a î n ţ e l e In legătură cu acordurile co fun" cu aripi subacvatice, ca sîndu-se astfel pe primul loc rezultatele ei vor fi cunos
g e r ii î n t r e M a r e a B r i t a n i e şi merciale încheiate cu o serie re va putea naviga chiar şi in Europa. încă în vara anu cute peste citeva zile. oame
ţ ă r i l e d i n E u r o p a d e R ă s ă r i t , de tari socialiste. EI a arătat pe timp de furtună, dezvol- lui. producţia totală a firmei nii de ştiinţă americani afir
că astfel de acorduri au fost tind o viteză de 43 de noduri. Fiat a depăşit cifra de mă că aceasta marchează
p e r s o n a l i t ă ţ i a l e t ie ţii c u l t u semnate şi cu România Şi Nava va fi înzestrată cu tur 1.500.000 de automobile, in-
CAPETOWN 11 (Agerpres) mină după „premiera" trans păţi. I s-a permis însă să se „startul" pentru o nouă teh
r a l e şi a r t i s t i c e , m e m b r i a i A Starea sănătăţii lui Louis plantării unei in inii umane ridice in capul oaselor şi să Bulgaria, cu care Ecuadorul bine cu gaze de 1 700 C.P Cei cluzînd cele 250.000 care sînt nologie menită să suplinească
s o c i a ţ i e i d e p r i e t e n i e Anglia- Washkanski, omul spre care se Ultimele analize cu raze X au facă exerciţii de gimnastică cj cererile crescinde de energie
îndreaptă întreaga atenţie nu arâlat că nicj un semn că or mîimle şi picioarele. Dacă sta în lume Scopul acestei ex
R o m ă n i a , u n n u m e r o s p u b l i c .
numai a metlu dor de la spi ganismul ar respinge inima ce rea lui va progresa în acelaşi plozii. de o putere egală cu
Cu a c e l a ş i p r i l e j , a f o s t o r g a talul Groole Schuur din Cape- i-a fost grelată nu a fost înre cesteia el se va putea da jos Agendă economică detonarea unej cantităţi de
ritm, la sfirşilu) săptămînn a
n i z a t ă , d e a s e m e n e a , o e x p o town. ci şi a lumii întregi, gistrat. Reacţia firească n or 26000 tone trinitrotoluen.
ganismului de producere a an din pat şi să facă cîţiva paşi provocată la o adîncimc de
z i ţ i e d e o b i e c t e d e a r t ă p o p u continuă să facă progrese re ticorpilor constituia principala prin cameră Medicii şi persoa 1 220 metri, este de a crea o
l a r ă r o m â n e a s c ă şi d e foto- marcabile, la numai o sâptă- problemă căreia medicii tre nele L-are au venit în contact grotă uriaşă care să permită
buiau să ii facă faţă Louis cu bolnavul au declarat că n-a avut în trecut nici un fel 90 de pasageri ai „Taifunu fabricate după licenţele fir reunirea într-un singur bazin
Washkanski a luat duminică „este un om agreabil, cu o ex de relaţii. Nebot Velasco a lui" nu vor suferi de râu de mei italiene în Spania. Iugo a gazelor naturale existente
trei mese consistente El a mîn- traordinară voinţă de a trâi“. relevat că aceasta oferă Ecua mare. deoarece, cu ajutorul vi slavia. Maroc şi R.A U. In în numeroase bazine mai
cat pîine prăjită, pireu de car După părerea dr. Barnard, a dorului posibilitatea să-şi nei maşini electronice de cal ceea ce priveşte firma Volks mici şi a căror exploatare se
ALGERIA Victime ale tofi. supă, friptură şi ouă. cest lucru are o însemnătate cul, poziţia aripilor subacva wagen. aceasta, datorită unor parată nu esle rentabilă. Ro
Duminică, pacientul a fost deosebit de mare pentru o cit vîndâ produsele agricole şi să tice se va modifica automat, fenomene nefavorabile de bert ThalgoR. unul din con
muiat din camera slerili/ală mai rapidă însănătoşire. EI îşi cumpere din statele respecti după cum se modifică mări conjunctură a economiei ducătorii programului amin
Mari inundaţii sadismului inlr-o rezervă obişnuită a spi cultînd radio Duminică i s-au ve instalaţii industriale şi tangajul sau ruliul. Prima vest-germane. a fost nevoită tif, a declarat că explozia s a
petrece aproape tot timpul as-
mea valurilor, ca să anihileze
talului. Dar şi aici an fost lua
sâ-şi reducă producţia.
PARIS 11 (Agerpres). — te toate măsurile de precauţie adus pentru prima oară ziare maşini. In încheiere, el a sub navă „Taifun" va intra in ★ resimţit pe o rază de 80 de
Răpirile şi uciderile de pentru a evita o infecţie sau o le In marea lor majoritate liniat necesitatea ca Ecuado exploatare in anul 1969. Explozia nucleară subtera kilomelr; dar că radiaţiile ca
ALGER 11 (Agerpres). — copii au readus în actuali răceală. Din această cauză, so rul să stabilească relaţii di re însoţesc aceslc explozii nu
★
In partea de est a teri tate o problemă care preo ţia şi fiul lui Washkanski nu ziarele au publicat pe prima plomatice cu toate ţările ca- In anul 1967, firma italiană nă în scopuri industriale e-
feotuatâ de S U A. duminică
toriului algerian au avut cupă tot mai mult a»itori- au avut duminică acces în ca pagină fotografiile fiului şi so s-au degajai in atmosferă
Ioc mari inundaşi- Ca ur tâţile din numeroase ţâri mera lui, pentru că erau gri- ţiei sale.
mare a acestora, 15 per occidentale. După descope
soane şi-au pierdut viata. rirea asasinului lui Eînma-
Pagubele cauzate de alune nuel Malliart, in vîrslâ de
cările de teren şi distru 7 ani. duminică seara, in
gerea multor porţiuni din apropierea canalului navi MEXIC. — Partea lujnîi-Sahalin a înce
şoselele naţionale se ridi gabil de la Chalons sur sudică a Bulevardu put să recepţioneze e
că Ia mai mult de )> mili Mame. a fost găsit cada lui Insurjentes. In misiunile de televiziune
oane de dinari algerieni — vrul micuţei Mărie Claude stînga — Teatrul „De din Moscova prin sate
transmite agenţia France Dervais. dispărută sâptă- Los Insurjentes", în litul artilicial „Mo!-
Presse Şapte arondismen- mina 11 ecută de acasă. In care în timpul com nia-1". Uriaşa distanţă,
te au suferit in mod deo ultimii ani, într-o serie d* care separă Moscova de
sebit de pe urma acestei lari, cum ar fi Franţa, An petiţiilor preolimpice, Sahalin, nu a influen
calamităţi. Deşi bilanţul de glia. Italia, R FG . S U A. s-au desfăşurat pro ţat cu nimic calitatea e
finitiv nu a fost publicat, şi Australia au avut loc nu bele de atletică grea misiunilor
se consideră că cel puţin meroase cazuri de răpiri şl
7 500 de persoane au rămas ucideri de copii. Iată cîte-
fără adăpost, aproximativ va dintre acestea: la 22 au
3.500 de animale au dispă gust 1967 în localitatea
rut. multe instituţii publi Walsall din Anglia a fost
ce şi 800 de locuinţe au fost răpită si ucisă Christîne
complet distruse In urma Darby în vîrstâ de 7 ani.
inundaţiilor, mii de hectare La 30 septembrie 1967. mi
de pâmînturi cultivate au cuţul Fabio Quatrana în
fost devastate de ape. com- vîrslâ ele 4 ani a fost răpit patrioţi din Africa de sud-vest. arestaţi de autori tru de 30 de metri, a fost observat duminică timp
promiţîndu-se o bună par din apropierea casei părin tăţile sud-africane de 13 minute, deasupra localităţii engleze Somnier-
te din recolta de măsline. ţilor săi Ia Tribigliano (Ita c v $ Biroul Politic at Partidului Democrat din Gui set Dennis Brewin. fost pilot britanic, a declarat că
lia). Douăzeci de zile mal neea. reunit duminică la Conakrv, a desemnat pe obiectul sc deplasa cu o viteză de aproximativ 400
NEW YORK 11 (Ager- tîrziu un vînător a desco preşedintele Seku Ture drept candidat în alegerile 600 kilometri pe oră EJ a relevat că ceva asemănă
preş) — perit corpul copilului in ^ Plenara Comitetului Central al PC din Finlan prezidenţiale care vor avea loc la 1 ianuarie 1968. Bi tor n-a văzut niciodată.
Un puternic uragan s-a tr-o groapă da. care şi-a deschis lucrările la Helsinki, este consa roul Politic a desemnat, totodată, candidaţii parti
abătut duminică asupra re Io R F a Germaniei se crată discutării actualei situaţii politice şi economi dului la alegerile pentru Adunarea Naţională a Gui 0 După cum se anunţă din Lisabona, guvernul
giunilor din sud-estul desfăşoară în momentul de ce a Finlandei, precum şi problemelor privind viaţa neei. portughez a alocat o sumă de 8.700.000 dolarj desti
S U A. devaslînd localităţile faţă unu) din cele mai tul internă de partid. Raportul asupra situaţiei politice nată înlăturării urmărilor dezastruoase ale inunda
de pe coasta Atlanticului şi burătoare procese Pe ban a fost prezentai de Erkki Tuominen, membru al 0 Ultimul contingent al trupelor R.A.U., care ţiilor din 26 noiembrie soldate cu numeroase pagu
Golfului Mexic. 1*20 de ca ca acuzaţilor se află Juer- Biroului Politic al C.C. al PC din Finlanda, iar ra van aflat în Yemen, format din aproximativ 1 000 be materiale şi moartea a 460 de persoane.
se şi mai multe clădiri cen gen Barlsch în virstâ de 21 portul consacrat problemelor activităţii partidului le oameni, a sosit duminică in K.A.U., anunţă ziarul
trale din localitatea Fort de ani Incepind din 1962 de secretarul general al PC din Finlanda. Vilii „Al Ahratn” Generalul Abdcl Kader Ilassan, co 0 Un nou grup de 25 de studenţi ai Universităţii
Wjlton Bearh au fost dis şi pinâ în 1966 el s-a făcut Pessi. mandantul acestor Irupe. va prezenta comandantu din Madrid au fost arestaţi duminică, in cursul unei
truse. Autorităţile au de vinovat de răcirea şi asa lui şef al forţelor armalc ale K A.U. general Moha- razii efectuate de poliţie la locuinţele acestora Prin
clarat regiunile afectate de sinarea în mod sadic a pa $ Secretarul general al Partidului Comunist din med Kasvzi. un raport amănunţit asupra evacuării a- aceste arestări autorităţile spaniole urmăresc să im
uragan drept zone de „de tru copii in vTrstâ între 7 Marea Britanie. John Gollan, a adresat premierului i’estor trupe piedice participarea lor la conferinţa naţională a
zastru major". si 13 ani. britanic, llarold IVilson. o scrisoare in care cheamă studenţilor democraţi, proiectată să aibă loc în zile
guvernul englez să obţină eliberarea grupului dc A Un misterios obiect zburător, avînd un diame le următoare.
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA - «tr. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. — TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva 44.065