Page 47 - Drumul_socialismului_1967_12

tU n e d o o ra -D e * ^ \
Uun^doai
P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ A R I b E , I

PAGINA 2

Producţii

înalte, dar

nu în dauna

calităţii
ANUL XIX, NR. 402C MIERCURI 13 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 DE BANI

c Documentele Conferinţei Naţionale 0 delegaţie de partid

Un om, sprijinindu-şi anii galeria de coastă se apropia Cu planul anual
intr-un baston, se opri la poar­ mereu huruit de fierărie. In
ta Exploatării miniere Lupenî. peticul de întuneric luci orbi­ a P.C.R., imbold în activitatea viitoare
Dădu să intre dar portarul il tor o scînteie de la troleu. A­ îndeplinit
opri : păru locomotiva mare. nea­ şi guvernamentală
— încotro, unchiule ? gră. ostenită. Apoi. şirag,
— La mină! vagonetele. Omul le mîngî-
— Nu e zi de audiente şi ca ie cu privirea, le numă­ C.S. H. Ofelăria
să intri e nevoie de legitima­ ră, savurînd scînteierea cărbu­ Vom dovedi hotărîre şi perse­
ţie... nelui. „Una, două... şapte. opt..
— Mie nu-mi trebuie1 au­ treizeci". Apăru şi însoţitorul electrică a Republicii Socialiste
dientă că îmi ajunge pensia ! ce desprinse căruciorul de tren.
Şi nici legitimaţie, auzi ? ..Pe vremea mea... te agâţai de
'— Altfel nu se poate... rîznâ", îşi zise urmărind ca la După aglomera torul 1. verenţă în traducerea în viaţă
— îmi spui tu mie, lui Şte- paradă defilarea trenului laminorul trio, turnătorii şi
fan-baci, că nu se poate ? Păi . Se opri în dreptul panou­ distileria de gudron, un România a plecat
lu, mă, sugeai ţtţâ cind oame­ rilor, acolo unde se oprea in alt colectiv de muncă din
nii îmi făceau loc să ies pe fiecare lună, să vadă ce mai e Combinatul siderurgic Hu­
poartă — se otări la el bâtri- nou in mină. De Petre Con­ nedoara a raportat realiza­ a sarcinilor ce ne revin
nul. Ce, să mă uit printr-o gau­ stantin aflase cu cîţiva ani în rea integrală a sarcinilor
ră din gard cum fac copiii, ca urmă. pe Ghioancâ îl ştia, şi de plan pe 1967. Este vor­
să văd cînd iese „ţugui" ? Da’ pe Alexandru Foszto, dar de M-a impresionat mult nive­ ra în procesul legic de dezvol­ flectă stadiul de dezvoltare a la Moscova
vreau să şi citesc ce scrie acolo unde a apărut Popescu loan ? ba de lucrătorii din oţelă- lul înalt de analiză ştiinţifică tare a economiei naţionale, în bazei tehnico-inâteriale şi^ po­
ria electrică, care au mar­
pe panouri. In fiecare lună ci­ Mai jos citi : „In cinstea ani­ făcută de Conferinţa Naţională ansamblul ei, a crescut de la tenţialul productiv al pămîntu-
tesc şi acuma tu să nu mă versării proclamării Republicii cat acest important mo­ a P.C.R. în care gîndirea înain­ an la an averea obştească şi ve­ lui. Dacă am avut unităţi în
laşi ? Să aflu din ziare ce se minerii sectorului IX raportea­ ment prin elaborarea şar­ tată şi experienţa* poporului niturile membrilor cooperatori care s-au realizat.producţii de Marţi seara a părăsit Capi­ Miniştri şi preşedintele Con­
petrece la mine în casă ? ză : la 6 decembrie a fost rea­ jei cu numărul 23.G97. s-au intîlnit într-o sinteză de- pe seama sporirii producţiei şi grîu şi porumb de 1.900 kg. şi tala. îndreptîndu-se spre Mos­ siliului Naţional al Cercetării
Cinstea de a produce pri­
Nu le-n-contra cu mine, lizat planul anual de produc­ mele 25 tone oţel aliat pes­ săvîrşitâ pentru a prefigura a productivităţii muncii. Prin respectiv 2.667 kg. la hectar, cova, o delegaţie de partid şi Ştiinţifice; Chivu Stoica,
ştiu că nu-i voie, da’ gâseşte-ţi ţie". Apoi cîteva nume. Nu cu­ te planul anual a revenit calea pe care trebuie s-o par­ munca rodnică depusă de lu­ au existat şi cooperative ce au guvernamentală a Republicii membru al Comitetului Exe­
ceva de lucru şi... nu m-ai vă­ noştea nici unul. „A întinerit schimbului condus de in­ curgem, Este rîndul nostru să crătorii ogoarelor din unităţile realizat cite 900-1.000 kg la Socialiste România, care, la cutiv, al Prezidiului Perma­
zut — pledâ bătrînul. In cabi­ Lupeniul ! Nici n-am auzit de ginerul Sever Busuioc, de facem dovada hâniciei, tenaci­ agricole cooperatiste ale raio­ hectar, tocmai fiindcă pâmîn- invitaţia C.C. al PC.U.S. şi a nent, secretar al C C. al P.C.R.
nă sună telefonul. Paznicul se el vreodată. Da’ parcă de fe- tăţii şi hotărîrii în îndeplinirea nului Sebeş, s-au realizat an de tul nu a fost destul de. bine Consiliului de Miniştri al La plecare, la gara Bânea-
duse să răspundă şi ‘ „uită" romaticii ăia am auzit ? Sau echipele maistrului Vasile integrală şi cti mult simţ de an recolte sporite la hectar. gospodărit, nu s-a respectat U.RS.S. va face o vizită ofi­ sa, delegaţia a (ost condusă
poarta deschisă de T.R.-urî ?" Solhan şi a prim-topitoru- răspundere a sarcinilor ce ne Cu toate acestea trebuie să rotaţia culturilor şi nu s-a fă­ cială, de prietenie în Uniu­ de tovarăşii Alexandru Dră-
...Omul se îndreptă grăbit S. POP lui loan Galea. revin. recunoaştem că succesele do- cut o fertilizare corespunzătoa­ nea Sovietică. ghici, Paul Niculescu-Mîzil,
spre triaj. Purta bastonul a- In urma măsurilor luate de bîndite nu sînt la nivelul posi­ re. Dîn delegaţie fac parte to­ II ie Verdeţ, Maxim Ber
tîrnat de braţ. II slinjenea. Din (Continuare în pag. a 2-a) V________________________________. partid, de a Integra agricultu­ bilităţilor existente, ele nu re­ Deşi in zootehnie am reali­ varăşii Nîcolae Ceauşescu, se­ ghianu. Florian Dânălach*
zat efectivele' de animale la cretar general al C.C. al Constantin Drăgan, Janos
toate speciile, exceptînd păsă­ P.C.R., preşedintele Consiliu­ Fazelcas. Leonte Râutu. Va­
rile, şi în majoritatea unităţi­ lui de Stat al Republicii So­ sile Vîlcu. Ştefan Voitec,
lor *s-au achitat obligaţiile cialiste nomânîa; Ion Gheor- membri supleanţi ai Comite­
contractuale, totuşi rezultatele tului Executiv şi secretari t i
nu exprimă nivelul resurselor ghe Maurer, membru al Co­ C.C. a) P.C.R., vicepreşedinţi
existente, ale particularităţilor mitetului Executiv, al Prezi­
şi tradiţiei creşterii animale­ diului Permanent al C.C. al ai Consiliului de Stat şi ai
lor în raionul nostru. Se înre­ P.C.R., preşedintele Consiliu­ Consiliului de Miniştri, mem­
gistrează încă o natalitate redu­ lui de Miniştri; Gheorghe A­ bri ai C.C. al P.C.R., miniştri,
să şi un număr destul de ridi­ postol, membru al Comitetu­ conducătorii unor organizaţii
cat de mortalităţi. lui Executiv, al Prezidiului obşteşti şi instituţii centrale.
Au fost, de asemenea, de
Multe din lipsurile semna­ Permanent al C.C. al P.C.R., faţă, I. S. 1 lin, însărcinat cu
late se datoresc şi faptului că preşedintele Consiliului Cen­ afaceri ad-interim al UR.S.S.
de la consiliul agricol raional tral al Uniunii Generale a Sin­
nu s-au repartizat întotdeauna dicatelor; Alexandru Bîrlâdea- la Bucureşti, şi membri ai
în modul cel mai judicios sar­ nu. membru al Comitetului K- Ambasadei sovietice.
cinile de producţie şi nu s-a xecutiv, al Prezidiului Perma­ Un grup de pionieri a ofe­
urmărit îndeaproape realizarea nent al C.C. al P.C.R., vice­ rit flori membrilor delegaţiei.
lor. Este necesar ca împreună
cu uniunea raională a coope­ preşedinte al Consiliului de (Agerpres).
rativelor agricole, consiliul a-
Iilg NICOLAE albu
preşedintele Consiliului agricol
raional Sebeş
Telegrame de felicitare primite
(Continuare In pag. a 2-a)

lu sprijinul mi­ ficienţi muncitori. Dar cum a nificată. De pTldâ, la fierâs- de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
nerilor de la De­ Întreprinderile forestiere din fost folosită forţa de muncă ? traiele mecanice s-a realizat o
va au venit în a­ regiunea Hunedoara au . înre­ Un număr mare de muncitori productivitate de numai 55 la SARBÂTOÂREA
gistrat. la unul din prin­
cest an maşini din sectorul de producţie a sută, la funicularele pasagere Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ţionar Mongol şi a lui J Sam-
moderne. Printre cipalele sortimente — buşteni fost -repartizat sâ execute lu­ de 61,67 la sută, la cele per­ secretar general a) Comitetului bu, preşedintele Prezidiului
acestea sînt per­ de fag’ — o restanţă de circa crări de investiţii — cabane, manente de 88,4 la sută, iar Central al Partidului Comunist Marelui Hural Popular al Re­
foratoarele susţi­ 36 000 m.c. Cele mai mari ne- drumuri pentru tractoare — la tractoare 88 la sută. Di­ Român şi preşedinte al Consi­ publicii Populare Mongole.
nute telescopic cu realîzări aparţin întreprinde­ care nu au fost prinse în plan rectorul întreprinderii ne ex­ FILMULUI liului de Stat al Republicii So­ Au trimis, de asemenea, te­
viteză sporită de rilor din Orâştie — 15.000 m.c., pe acest an (ele fiind restan­ plica faptul câ aceste produc­ cialiste România, a primit te­ legrame de felicitare preşedin­
forare a găurilor Haţeg — 12.000 m.c. şi Petro- ţe din anul trecut). înşişi tivităţi slabe se datoreso lip­ legrame de felicitare, cu pri­ telui Consiliului de Stat al Re­
de mină şi stilpiî sei pieselor de schimb, care a lejul alegerii sale in funcţia de publicii Socialiste România.
metalici pentru generat numeroase ore de preşedinte al Consiliului de Nicolae Ceauşescu, preşedintele
susţinerea lucrări­ stagnări. Adevărul este câ me­ n a ş e z ă r i l e r u r a l e d i n r a ­ Stat, din partea lui Antonin Republicii Turna, Cevdet Su-
lor miniere. canismele n-au fost întreţinu­ / i o a n e l e A l b a , H a ţ e g , S e ­ Novotny, priin-secretar al Co­ nay. preşedintele Republicii
mitetului Central al Partidului
Foto : te şi exploatate corespunzător b e ş şi d e p e r a z a o r a ş u l u i H u ­ Comunist din- Cehoslovacia, Federale a Germaniei. Heinrich
Lubke : preşedintele Pakista­
M. NICOLAE Cînd se confundă şi nu a existat o preocupare n e d o a r a , s ă r b ă t o a r e a f i l m u l u i preşedintele Republicii Socia­ nului. Mohammad Ayub Khan;
permanentă pentru urmărirea
s e b u c u r ă d e o c a l d ă a p r e c i e ­
modului de folosire şi între­ s î n t î n c h i n a t e a p r o p i a t e i s ă r b ă ­ liste Cehoslovace ; din partea preşedintele Confederaţiei El­
re.
M a n i f e s t ă r i l e
o r g a n i z a t e
veţiene, Roger Bonvin ; regele
ţinere- a mecanismelor. Nu in­
lui Pal Losonczi. preşedintele
lipsa de muncitori firmăm lipsa pieselor de t o r i c e î n c u n u n ă d o u ă d e c e ­ Consiliului Prezidenţial al Re­ Afganistanului, Mohammed
Zahir Şah : preşedintele statu­
schimb, dar nici nu o putem
ni i d e la p r o c l a m a r e a R e p u b l i ­
lui Tzrael, Zalman Shazar; pri­
publicii Populare Ungare ; clin
considera elementul principal
partea lui J Tedenbal, prim-
care a determinat slabele pro­ cii n o a s t r e . secretar al Comitetului Central mul ministru al Ceylonului,
DudJey Senanayake.
u trei zile în urmă, la
ductivităţi obţinute la meca­
cu deficienţele nisme. Aceasta, cu atît oînd „ S ă p t ă m l n a f i l m u l u i r o m â ­ al Partidului Popular Revolu­ (Agerpres)
Baru Mare, s-a deschis
mai
mult, cu cît atunci
n e s
D.R.E.T.I.L.-ul a cerut nece­ C c ", prilej cu care realizarea
studioului „Bucureşti4* — „Cas­
sarul de piese de schimb pen­ telanii** — o satirică comedie
organizatorice tru a asigura înlesnirea pro­ din lumea satelor, a fost subi­ Şedinţa de lucru
curării lor, întreprinderea nu
ectul unui reuşit simpozion. Şi
s-a grăbit sâ comunice la timp
acţiuni cinematografice simi­
piesele lipsă. alte sate au fost gazdele unor depărtatul Mexic, după care au
urmărit pelicula ce le-a înfăţi­
.Situaţia este similară şi la lare La Cîrneşli, soţii Eleono- şat filmul „J u a n a G a l l o “ — un
celelalte întreprinderi La I.F ra şi Dumitru Loghinescu, pro­ episod al revoluţiei mexicane
Anchetă la întreprinderile forestiere Petroşani, deşi se aduce în fesori la şcoala din localitate, din perioada primelor decenii cu şefii misiunilor
discuţie lot ca element deter­ au oferit sătenilor un simpo­ ale secolului nostru.
din Orâştie, Haţeg şi Petroşani privind minant, lipsa de muncitori, cu zion pe marginea filmului ro­ S ărbătoarea filmului ta
lucrătorii existenţi se puteau
mânesc „ Ş e f u l s e c t o r u l u i s u f l e ­
sate prilejuieşte şi între­
obţine realizări mult mai bu­ t e iar drama „G o l g o t a ", o ceri pe marginea unor produc­
realizarea planului la buştenii de fag ne. Dar şi Ia această între­ continuare a marelui „Lupeni ţii cinematografice. Filmul ro­ diplomatice române
prindere, în loc ca muncitorii ‘29", a fost tema manifestării mânesc este tema multora din­
Şă fie utilizaţi la doborirea şi de la Covragi. Simpozioanele tre acestea. Numeroşi tineri
fasonarea buştenilor de fag, găzduite dc căminele culturale din comuna Sebeşel s-au antre­ Marţi. 12 decembrie a.c., la
şani — 9.000 m.c. Cum se ex­ muncilorii repartizaţi în par­ au fost concentraţi la fasona­ din Vingard şi Cîlnic au fost nai în concursul „ C i n e ş tie , ciş- sediul C.C. al P.C.R. a avut loc Ministerul Afacerilor Externe.
Luînd cuvîntul, tovarăşul
plică această situaţie ? chete nu au fost repartizaţi sâ rea şi scoaterea lemnului de prilejuite de producţiile „N i ­ t i g â u , organizat pe marginea o şedinţă de lucru cu şefii mi­ Nicolae Ceauşescu. secretar ge­
— Principala cauză a ne- lucreze raţional in executarea foc din parchete vechi, a că­ m e n i n u v o i a s ă m o a r ă ' * şi filmului „ D a c ii " . Realizat in siunilor diplomatice ale ţârii neral al C.C al P.C.R,, preşe­
reallzârilor la producţia de operaţiilor de bază. Deşi in ex­ ror exploatare s-a terminat colaborare cu organizaţia noastre acreditaţi in străină­ dintele Consiliului de Stat al
buşteni de fag se află in lipsa ploatări s-a lucrat cu un nu­ în anii 1965—1966. Din această „ V r e m e a z ă p e z i l o r**. U.T.C. din comună, condus de tate. Republicii Socialiste România,
acută de muncitori — ne-a măr insuficient de oameni, cauză, restanţa în loc sâ se di­ ecţia cinematografică ra­ Ion Barbu, directorul şcolii ge­ La şedinţă au luat parte to­ a subliniat importanţa lucrări­
spus Inginerul Nicolae Todor, conducerea întreprinderii a minueze, a crescut în cursul ională Haţeg. în colabo­ varăşii Nicolae Ceauşescu. Ion lor Conferinţei Naţionale a
nerale din localitate, concursul
lunii octombrie cu încă
rare cu Comitelui
500
directorul întreprinderii fores­ găsit cu cale sâ reţină grosul m.c. Totuşi, spre deosebire de S orăşenesc Gheorghe Maurer, Paul Nicu- partidului, principiile de bază
cinematografic a oferit , celor
tiere Orâştie. întreprinderea efectivului pentru fasonarea U.T.C. au oferit tinerilor din lescu-Mizil şi Mihaj Dalea. ale politicii externe a partidu­
noastră a lucrat lună de lună lemnului de foc şi nu pentru întreprinderea din Orâştie, oraş o suită de filme documen­ Ati participat, de asemenea,
prezenţi o documentară in­
cu un efectiv redus de munci­ fasonatul buştenilor de fag, unde conducerea nu vede nici tare, precedată de o fructuoasă cursiune în istoria vetrei noas­ lucrători cu munci de răspun­ lui şi statului nostru, s-a ocu­
tori, neavînd astfel posibilita­ care este un sortiment princi­ o posibilitate ca pînă la sfîr- dezbatere pe teme de educaţie. tre româneşti, in lupta dirză şi dere din aparatul C.C. al pat de sarcinile actuale ale mi­
tea sâ pună în valoare întrea­ pal. şitul anului să se recupereze Ecranizările prezentate au vor­ P.C.R., adjuncţi ai ministrului siunilor diplomatice române în
ga masă lemnoasă afectată Rezultatele slabe obţinute de ceva din restanţă, la I.F. Pe­ bit despre „ H i e r o g l i f e l e p ă m i n - dreaptă a strămoşilor noştri. afacerilor externe, directori din » aplicarea acestei politici.
realizării planului de produc­ colectivul întreprinderii fores­ troşani se speră ca, printr-o t u l u i“ şi despre „U n e l t e l e g i n -
ţie din acest an. tiere din Orâştie sînt şi ur­ mai bună organizare a muncii d i r i i ", realizîndu-se astfel o a-
Să fie chiar aşa ? Ne în­ marea folosirii mult sub capa­ în exploatări şi urmărirea mai devâratâ lecţie de psihologie şi
doim 1 Cu surprindere am con­ citate a mecanismelor. Fierâs- istorie.
statat că numărul mediu scrip­ traiele mecanice, funicularele L. DEMETER unoscută prin numeroa­
tic de muncitori a fost depăşi* pasagere şi permanente, ca şi M. ANGHELESCU sele prezentări scenice,
cu 6 Ia sută. Prin urmare, în­ tractoarele, au fost utilizate (Continuare Id pag. a 2-a) C
opera dramaturgului român
treprinderea a dispus de su- mult sub productivitatea pla- Mihail Sebastian a fost subiec­
tul unui medalion cinemato­
grafic, organizat în satul jiena-
rilor din raionul Sebeş. Reali­
Ş ed in ţa zat sugestiv şi susţinut de fil­
mul „ S t e a u a f ă r ă n u m e " , ecra­
în atenţia cititorilor nizare după piesa cu acelaşi
cen aclu lu i titlu a lui Mihail Sebastian.
medalionul de la Jina — la a
ziarului „Drumul socialismului" „Ritm uri" cărui reuşită şi-au dat con­
cursul
Dumitru Bebeşale şi
profesorul Gheorghe Bateş —
Şedinţa pe luna de­
In vederea satisfacerii în mai mare măsură a soli­ cembrie a cenaclului re­ s-a bucurat de o caldă primire.
citărilor cititorilor, ziarul „Drumul socialismului" Deva gional de artă „RIT­ t n interviu cinemalogra-
va apare, în anul 1968, intr-un tiraj sporit. Pentru a vă MURI" va avea loc du­ ' fie şi o interesantă călă­
asigura primirea cu regularitate a ziarului preferat, minică, 17 decembrie, la torie pe hartă au fost prezen­ ta
tate
adresaţi-vă din timp factorilor poştali şi unităţilor de sediul redacţiei ziarului L sătenilor din comunele
difuzare a presei. Puleti face abonamente lunare, tri­ „Drumul socialismului". Deal şi Roşia de Sec aş. Prima
mestriale, anuale. Făcind abonamente pe termen lung, Citeşte din creaţiile sa­ acţiune a fost prilejuită de
economisiţi timp şi aveţi garanţia că veţi primi zilnic le Letiţia Vladislav (The- filmul ,,C o l i b a u n c h i u l u i T o m " .
ziarul, pe tot parcursul unui an. chereu — Orăştie). In cea de-a doua, sătenii au fă­ Prinfre cei care şi-au adus contribuţia din plin la depăşirea planului de către între­
prinderea raională de industrie locală Alba Itilia, se numără şi frezorul Hie Ciucă.
cut imaginar o călătorie în în-
Foto : V. ONOIU
I