Page 48 - Drumul_socialismului_1967_12

2 DRUM UL SO CIALISM ULUI M iercuri 13 decem brie 1967

(Urmaro din pag. 1) retrasă intr-un ungher Sint chemată undeva. C'înd am in­
puse la lucru T R -urile, trans­ trat. l-am găsii pe inginerul hotirîre şi I
portoarele acelea blindate ro­ Vasile Cinperu singur în birou,
N-avea de unde sâ audă. In
anii fie cînd intră pe poarta mâneşti de care Ştefan-baci a aplecat peste o hai tă t îl ma­
.uitată*' deschisă, mina, oame­ auzit. ,*>i havc/cle. Este încă sa. Judeca tot soarla frontale­
nii au crescut, s-au întărit, prezent şi lemnul, mostră a lor. „Acum mergem bine, avem în traducerea
s-au îmbogăţit Este acea pute­ ceea co a fost frontalul şi mai 00.000 peste plan. Lucrăm încă
re pe care ţi-o dă conştiinţa este deocamdată în vinele sec- din septembrie )a nivelul lui
că munceşti pentru tine. că oai c Deocamdată, pentru că cc ‘08 Dar la anul va trebui să larcinilor
ţara aşteaptă de la tine mai Ini peste 4 200 de trunchiuri realizăm mai mult. Uite aici
vom plasa un nou frontal ; in
inulf. acea tărie pe care o simţi tic otel cc susţin acoperişul. în stratul V, blocul III A nord,
viitorul foarte apropiat li se
stăpînind maşina, miile de to­ vom introduce o combină
vor adăuga alte mii caic
ne de deasupra capuliij spriji­ scoate lemnul din abataj. vor 1 K-52 S...\ Mi-a enumerat ci­
nite cu braţe de oţel. Toată a- fre, iniţiale, tipuri de maşini,
ccastă măreţie clin adîncurile Pe vremea lui Ştefan-baci. direcţii dc înaintare Le-am
Lnpeniului de azi o stăpinesc oamenii trebuiau să se sfătu­ notat în carnet. Pc margine am (Urmare clin pag i) fel ca de pe aceleaşi terenuri
oamenii prin măreţia lor. iască unde să pună „propta", însemnat o precizare : „Un sâ obţinem producţii duble savi
Pe vremea cînd muncea o­ <-um să tragă „jugul", cînd să plan complex de bătaie'*. Mi-am chiar triple.
mul ce-şi sprijină anii în bns- strîngâ cu „icul". Acum. voi explicat dc ce in abataje oa­ gricol să ia măsurile eficiente Un factor important în spo­
menii vorbesc puţin, dc cc pentru traducerea în fapte a rirea avuţiei obşteşti şi a ve­
dc
măreţelor sarcini trasate
T.It.-ul „face scandal" cînd conducerea partidului pe linia niturilor membrilor coopera­
n-arc cărbune, dc cc sc infurie valorificăm superioare a prin­ tori îl constituie dezvoltarea
vagonetarii cind n-au goale cipalelor rezerve de sporire n intensivă a horticulturii şi 0
După c c ieşi din abataj tc pioducţici. (n acest scop nc zootehniei — sectoare în care
rezultatele sint sub posibilită­
a-uzi pc bancă la puţ pină sc vom preocupa dc folosirea cu
face cuplarea ca sa Ic „tragă mai mult randament a bazei ţile existente Pentru realiza­
rea obiectivului amintit va tre­
sus". Ai impresia că nu tc ia ’ehmco-materiale existente şi a bui sâ extindem suprafeţele
nimeni in seamă. Se dau sem­ potenţialului productiv al pă- cultivate cu legume cle-a lun­
nale, în colivii se introduc mîntului. Avem in dotare ma­ gul Secaşului şi a celorlalte
vagonctc pline in locul color şini noi. cu productivitate ridi­ nuri cu condiţii de irigare, iar
goale. Pleacă un ticn, soseşte cată. dar ele nu sînt utilizate pe dealurile de pe partea
altul Aşa se petrec lucrurile la totdeauna in modul cel mai ju­ dreaptă a Secaşului, de )a
ţoale puţurile dc unde drumu­ dicios. Specialiştii voi trebui să Miercurea pină la Sebeş. sâ
rile duc loalc spre galeria de aibă în vedere îmbunătăţirea plantăm pomi şi vii.
coaslă, unde trenurile circulă structurii culturilor si ampla­ Aspect din sala turbinelor dc Ia centrala Icrmoolcclrică nr, 2 a CS. Hunedoara.
ca un adevărat conveier cu sarea acestora în mod raţional, Mari rezerve există şi în zoo­ Folo ; I. TEKEK
cărbune spic lumină, adău­ după fertiliLatea solului, aşa tehnie. unde este necesar sâ
gind cu fiecare vagonct încă o cum o cere agrotehnica. îmbunătăţim sistemul de coin­
tonă în plus la cea mai mare teresare a cooperatorilor în
tonul noduros, frontalul însem­ besc puţin. Totul se face cu producţie realizată vreodată Obţinerea unor recolte boga­ scopul mobilizării lor la buna
na lopata mare de 12 kg ce precizie, se dau comenzi scurte la l.upeni, la cel mai mare plus te nu se poate concepe fără n îngrijire şi furajare a animale­
n-avea odihnă. însemna pădu­ Vorbele multe nici nu le-ar obţinut vreodată la Lupeni. se avea în vedere un complex lor, pentru obţinerea unor pro­
re de lemn transportată în a- asculta cineva pentru că Omul cu bastonul nlîrnat de factori printre care folosi­ ducţii sporite de carne, lupte
dînc şi ridicată în picioare, în­ „T.K.-ul dacă merge în gol hu­ de braţ renunţă să mai nume­ rea de soiuri intensive şi de si ouă De asemenea, sc impu­
semna sudoare, multă sudoare. ruie de nu se înţelege om cu re vagonclelc „S-o facă dispe­ hibrizi valoroşi. Legat dc acest ne sporirea preocupării pentru
Generaţia lui Ştcfan-baci şi-a om". Ca sâ-î potoleasc ă foamea cerul ! Tot nu !c-am numărat lumi, pentru anul următor în îmbunătăţirea efectivelor de a-
ştors-o cu podul palmej de pe lacomă, oamenii nu mai ţin de la început". Îşi şterse cu raionul nostru vom cultiva nu­ nunale existente prin formarea
obraz şi a prins mai vjrtos lo­ seama de timp. de ciclul de podvil palmej păienjenişul de mai hibrizi dubli ele porumb şi loturilor de prăsilâ şi de re­
pata. Tara avea nevoie de căr­ producţie. L-au scurtat, au su­ pe ochi şi îşi maî aruncă oda­ soiuri intensive. Folosirea ştiin­ producţie, precum şi organiza­
bune. Au urcat una după alta prapus operaţii ele care răspun­ tă privirea pe panoul din faţa ţifică a îngrăşămintelor natu­ rea de îngrâşâtorij de bovine
treptele înalte ale producţiei, de fiecare cu precizie. „Aici sc lui pe care un tînâr „cine-o rale şi chimice în funcţie de in toate cooperativele agrico­
teren, de cerinţele plantei, con­
ale randamentelor înalte. Ală­ munceşte nu se fac calcule li ?" scria : „Productivitate. stituie una din problemele ce le cu condiţii propice. în sco­
turi de ei au crescut zeci ele Şi de-astea trebuie. Fără ele nu Planificat 1,255 tone'post ; rea­ pul folosirii cu eficienţă ma­
Petre, Ghioancă, Foszto şi ală­ se poate Dor se fac la „ziuă". lizat 1,427 tone/post". Cind vor retine atenţia tuturor ca­ ximă a furajelor.
drelor tehnice din cooperative,
turi de Petre au crescut sule de Pe îndelete se fac, în birou". compară cifrele cu angajamen­ întrucît nerespecLarea acestui Insuşindu-ne pe de-a-ntre-
Popescu. N-au preluat numai Petre Constantin avea drep­ tul — 20 kilograme în plus — lucru poate duce la mari nea­ gul spiritul profund ştiinţific Una din caracteristicile con­ aceste trăsături ale personali­ că care sâ-1 ajute sâ finalizeze
ştafeta meseriei, ci .şi flacăra tate Am fost nevoit să fac îşi zise : „Aşa da ! GO 000 ! Şi junsuri. Va trebui să ne în­ si patriotic al documentelor cepţiei pedagogice ştiinţifice tăţii nu apar spontan, ci ca re­ acţiunile autoeducaiive Fără
vie a entuziasmului, a dăruirii o bună bucală de timp an­ dreptăm eforturile mai mult Conferinţei Naţionale vom de­ moderne o constituie tendinţa zultat al une; munci educative voinţă şi perseverenţă, adoles­
de sine. ca să înfăptuiască pla­ ticameră la şeful exploatării anul nu-i gata Pînă la 30 De­ pune toată capacitatea şi pute­ de a acorda obiectului educa­ pricepute, în care cultivarea u­ centul vn hamleti/a la infinit
nurile pe care partidul le-a pus A dat ordin secretarei să nu cembrie mai Ies eîteva mii decit pînâ acum spre extinde­ rea de nuincâ în slujba cauzei ţiei (elevului, studentului) o nor motive superioare ocupă asupra defectelor sale şi asu­
în fată. Lopata mai e şi azi lase pc nimeni înăuntru pen­ Uite că vine un tren. Ia să nu­ rea irigaţiilor, iar acolo unde dezvoltării agriculturii socialis­ cît mai mare autonomie, for- un loc dc bază. Cînd munca c- pra necesităţii auloeducaţiei.
prezentă în frontalele de la tru că „are ceva de calculat". măr Una, două... şaple, opt... acestea există, se cere o mai te şi ridicării ei pe o treaptă mîndu-î sentimentul responsa­ diuativâ este priceput desfăşu­ dar nu va reuşi să-şi aulode-
bupeni, dar îşi odihneşte anii Am slat pînâ secretara a fost treizeci...*' judicioasă folosire a lor, în aşa superioară. bilităţii pentru dezvoltarea rată, trecerea de la educaţie la pâşcascâ această 'Jure. Dc aici
propriei personalităţi, a iniţia­ autocducaţie se face firesc, nc- importanţa educaţiei voinţei in
tivei şi independenţei creatoa­ forţat — această trecere apare perioada copilăriei şi preado-
re, printr-o cooperare educati­ educatorului şi educatului ca lescenţci
vă care sâ nu-1 stînjeneascâ în un act necesar. Educatorul, S-ar părea ca problema aulo­
acest sens. Bineînţeles că a­ convins că educatului „i-au educaţiei este o problemă per­
ano SE CONFUNDA LIPSI cest lucru devine nu numai crescut aripi". îl Iasă „să zboa­ sonală a fiecărui adolescent
re singur", sâ se autoeduce.
sau tînâr Este numai o apa­
necesar ci şi posibil numai n-
tunci cînd obiectul educaţiei Dacă educaţia ar continua în renţă căci, prin implicaţiile
salo etico şi sociale, ea depă­
(elevul, studentul) a ajuns la o
DE MUNCITORI CU DEFICI­ anumită maturitate (intelectu­ formele şi cu metodele utiliza­ şeşte sfera îngustă a interese­
te în copilărie, în perioada a-
ală şi morală) şi. deci, la un clolcscenţei şi tinereţii, ar stîn­ lor individuale. Oamenii viito­
anumit grad de responsabilita­ jeni dezvoltarea normală ar­ rului trebuie sâ fie oamenii
ENTELE ORGANIZATORICE Virsla dc aur — 18 ani — te individuală şi socială. A­ monioasă a personalităţii. Dă­ iniţiativelor şi ni independenţei
ceasta implică posibilitatea au-
dăceala adolescenţilor şi tute­
cicaloaie, pătrunşi dc respon­
larea excesivă a tinerilor este
pc care mulţi tineri din Cu­ tocunoaşterii propriului uni­ un indiciu al miopiei pedago­ sabilitatea socială a propriilor
vers sufletesc, printr-o autoob-
gir au anivcrsal-o în aceste servare profundă şi printr-o gice şi are consecinţe dăună­ lor acţiuni. Or, asemenea oa­
(Urmare din pagina 1) specializaţi în lucrările de ex­ zile, va rămînc mereu vie autoanaliză obiectivă. Începu­
ploatare a pădurilor. Adevă­ in amintirea lor. De ziua tul procesului de autocducaţie toare pentru formarea perso­ meni nu se pot forma in at­
ratul motiv este însă altul i lor, organizaţiile U. T. C. nalităţii lor. ca oameni noi ale mosfera apăsătoare a dădăcelii.
atentă a realizărilor zilnice să folosirea muncitorilor mult este condiţionat, deci, de o sca­ căror trăsături esenţiale trebu­ Ei trebuie obişnuiţi, din mo­
se diminueze restanţa cu arco sub randamentul planificat. In din oraş şi conducerea clu­ mă de premise psihologice şi ie sâ fie iniţiativa creatoare,
2 000 m c. anumite perioade s-au întâmpi­ bului au pregătit o tine­ etice independenţa şi sentimentul mentul cînd aecsî lucru e:*o
Incercind sâ justifice rămi- nat greutăţi în recrutarea for­ rească înlilnire la care şi-au Autooducaţia este un aci de responsabilităţii pentru pro­ posibil, cu idcca responsabi i-
nerile în urmă, ing. Marin ţei de muncă, dar râu este că, dat mina entuziasmul, cin­ „dedublare* : educatorul şi c- priile fapte. Autocducaţia este tnţii plenare pentru făurirea
Bâltâţeanu. directorul între­ nici atunci cînd se dispunea stea, demnitatea, veselia. ducatul se află în aceeaşi per­ procesul în care se perfecţio­ propriei lor personalităţi. Şi a­
prinderii din Haţeg, ne-a re- dc necesarul de muncitori, în­ Versuri din cele niai alese soană ; acţiunea educativă nu nează şi se desăvirşesc aceste ceastă idee este implicată în
iatat : „Restanţele mari la sor­ treprinderile nvi i-au folosit cu au fost recitate pentru ci, vine dinafară. ci dinăuntru, calităţi, aceste trăsături ale
personalităţii, aj căror embri­
timentul buşteni do fag sînl maximum de randament. Au cintcce din cele mai fru­ din propria conştiinţă. Astfel, oni au apărut în procesul e- însuşi conceptul dc autoeduca­
provocate de unele cauze o- fost cazuri cînd la anumite fa­ moase au fost fredonate educaţia se transformă din- dueaţieî, din etapele anterioa­ ţi e.
biechve In tot cursul anului ze de producţie s-au folosit pentru ci, un cuvint dc tr-un act de creare a persona­ re.
am lucrat în exploatările de formaţii prea mari de lucru, „La mulţi ani", cu profun­ lităţii. de perfecţionare a na­ Lector univ. ION DRAG AN
pădure cu efective necores- cu o productivitate medie scă­ de rezonanţe educative, a turii umane, într-un act de Ca proces de autodezvoltare Timişoara
punzâtoare numeric. In plus, zută, mai ales la corhânire Comunistul Mnlea Ioan (foto dreapta) se numără printre fost susţinut pentru ci, iar autocreare. de autoperfecţiona- si de autoperfecţionare a per­
trei parchete, cu un volum to­ fn plus, trebuie sâ spunem că, cei mai bunj inovatori dc Ia Exploatarea minieră din Gheţar orchestra dc muzică uşoa­ re Procesul implică, cum spu­ sonalităţii, nutoeducaţia im­
plică şi o „tehnică" de muncă
tal de masă lemnoasă de 7.400 deşi de ani de zile întreprin­ Ultima inovaţie realizată se referă la săparea canalelor pen­ ră a clubului a eîntat tot neam, un anumit grad de ma­
m c., n-au putut fi atacate pen­ derile forestiere din regiunea tru capurilc detaşabile folosite la pcrforajul umed. InAntc pentru ci, invitîndu-i Ia turitate, care se exprimă nu educativă, priceperea de a „lu­
tru că in urma unor calami­ noastră se plîng de greutăţi în vreme aceste canale erau realizate prin folosirea unor freze dans, la voie bună, crcîn- numai printr-un nivel intelec­ cra" asupra propriei persoane.
.*>i aceasta se învaţă din
lu­
tăţi din anul trecut drumurile recrutarea muncitorilor, nu se disc care dădeau un randament scăzut Prin săparea canale­ du-lc o neuitată seară, tual elevat, ci şi printr-o spo­ crări (tratate, manuale, studii,
de acces au fost blocate'*. simte nici în prezent o preo­ lor după noua metodă s-a realizat pînă acum o economic dc rită exigenţă faţă de sine articole) sau de )a profesori
Justificarea nu este argu­ cupare minuţioasă pentru per­ peste 5 000 dc lei (autoexigenţă). Din păcate, tratatele şi manua­
mentată. Din iunie 19GG şi pină manentizarea muncitorilor sau lele de pedagogie nu prea tra­
Pentru a ajunge însă la un
in prezent, urmările calamită­ atragerea şi specializarea ti­ asemenea nivel, este necesar ca tează această Lemâ, sau o tra­
ţilor puteau fi total înlăturate. neretului localnic în activita­ munca educativă să se desfă­ tează sumar Studii şi articole
I C.F. Deva a început însă lu­ tea de exploatare a lemnului. şoare în mod ştiinţific. Căci li­ sînt puţine. Dccj singurul fac­
crările la drumurile cala­ In mod deosebit se simte lipsa nul din criteriile de apreciere tor care poale aduce o contri­
mitate cu mare intirzicre şi le unui personal cu pregătire a eficienţei educaţiei este şi buţie substanţială în această
efectuează şi în prezent în- medie de specialitate In a- măsura în care educator ul a acţiune este profesorul. Cu
Ir-un ritm mult prea lent. Din ceaslâ situaţie, cadrele cu pre­ feriştii din complexul simerian ştiut sâ o conducă astfel incit singura condiţie ca sâ nu se
ft kilometri pe Valea Rîului gătire superioară trebuie să Greutăţile pc care le întîm- nurile uzinale, staţionează inu­ si în special dc cei din Simeria cerinţele sale (care sint cerin­ transforme în cicălitor, ci sâ-şî
Bărbat, mai sînt dc executai se ocu|x? de lucrări mărunte, pinâ feroviarii uzinali din til prin staţii ore întregi. Sînt Triaj. Dacă vagoanele uzinale ţe externe, să devină cu tim­ păstreze rolul de „consultant".
circa 0 km de drum fores­ merg chiar pînâ la întocmirea complexul CK.R. Simcna sînt scoase din trasa stabilită şi in­ sosesc în trenuri de marfă aş­ pul cerinţe interne (ale elevu­ De altfel, adolescentul este su­
bine cunoscute şi lotuşi nu in
troduse în aho trase, după po­
tier Chiar şi in condiţiile im­ bonurilor de lucru, în loc sâ nimeni nici o măsură Condu­ sibilităţile locale, provoeînd teaptă rîndul la triere pc co­ lui sau ale studentului). Cînd ficient dc evoluat pentru o
posibilităţii folosirii drumuri­ urmărească şi să organizeze, în cerea căii ferate. împreună cu pierderi mari la consumul de coaşă. apoi. neavînd linii n- acest lucru s-a realizat, este prelua critic numai acele ele­
lor de pe Valea Rîului Bărbat, ţoală complexitatea, procesul Uzina „Victoria" Câlan şi combustibil şi ore suplimenta­ fcctate pentru ele. sint intro­ un indiciu că poale începe mente ale personalităţii educa­
întreprinderea ar fi putut rea­ tehnologic de exploatare. Înlă­ Combinatul siderurgic Hune­ re la personalul care )c înso­ duse la linia 27 unde sînt ga­ autocducaţia, care continuă şi torului care-i convin, care co­
liza mai mult dată ar fi cxis- turarea unui asemenea impe­ doara. au stabilit de comun a­ ţeşte. Ne am intrebat şi noi dc rate şi vagoanele defecte. desăvîişesie opera educaţiei. respund modului său dc a în­
lat suficientă preocupare pen­ diment este condiţional de cord circulaţia trenurilor cc sc ce nu se respectă graficul ? Fe­ Oaie nu se pol evita aceste Dar procesul dc trecere dc la ţelege lucrurile
tru montarea la timp a insta­ întreprinderea unor măsuri de formează şi conduc cu mijloa­ roviarii uzinali spun că C. 8. greutăţi ? Nu sc pot lua măsuri educaţie la anloeducaţie nu Autoeducaţia jmplicâ nu nu­
laţiilor de scos-apropiat în recrutare si şcolarizare a unor cele uzinei. In acest scop a fost Hunedoara nu descarcă garni­ eficace si respecta graficul de este linear. Intre cele două la­ mai acţiuni pozitive, de dezvol­
toate parchetele. Dar înlirzio- cadre în funcţia dc maiştri. întocmit si un grafic dc circu­ tura întreagă, o fruct ion ea z.â, circulaţie amintit ? De ce atî- turi şi grade ale procesului de tare a unor calităţi, ci şi acţi­
rea acestor lucrări în parrhe- laţie a trenurilor. Garniturile iar* vagoanele goale le intro­ lea curse izolate, inutile, timp formare a personalităţii nu uni dc frinare a unor trăsături
Sînt perioade cînd rezulta­
lele Tiliana. Leucus, Valea Sa­ tele dovedesc ca există sufi- trenurilor uzinale formate din duce in staţia Pe.şhş Locomo­ pierdut si combustibil irosit ? există graniţe ferme, Cj ele se negative, de estompare a unor
sului, l'Tavăţ si Pîrîul lui cienlă forţă şi capacitate dc vagoane mari transportă zilnic tiva si vagoanele „de serviciu" Cum alte trenuri circulă în întrepătrund. Fenomen carac­ carenţe si de eliminare a lor.
Stoian au condiţionat la nu­ muncă pentru realizări bune. cca 500 tone scmicocs şi alte sînt îndrumate în curse izola­ mod strict în trasa lor stabilită, teristic adolescenţei, tinereţii şi Conştient dc calităţile şi defec­
dul lor înlîrzierea începerii multe matern prune şi mate­ te. Staţia Peştiş. ca să scape de cc nu ar putea şi trenurile maturităţii, autooducaţia e con­ tele sale. adolescentul îşi ori­
lucrărilor de exploatare, ceea pe măsura sarcinilor de plan. riale. două garnituri dc trenuri de vagoanele goale le expedia­ uzinale sâ respecte acelaşi pro­ diţională dc nivelul şi calita­ entează acţiunea de autoedu­
perioade
Ce folos că aceste
ce a generat însemnate res­ sînt de scurtă durată si ele fac naveta între Călnn şi Hu­ ză în trenuri de marfă la sta­ gram ? tea educaţiei desfăşurate ante­ case spre dezvoltarea a ceea
tanţe. In prezent, înlr-adevăi corespund de regulă prezen­ nedoara. De remarcat că circu­ ţia Simeria Triaj. Credem că atît conducerea rior. Putem sâ-i dăm In miini ce este bun şi. în acelaşi timp,
preocupările pentru obţinerea ţei pe teren a inginerilor şi laţia trenurilor uzinale intre In unele cazuri, locomotiva C.S Hunedoara, cît şi condu­ soarta formării propriei per­ spre înlăturarea deficienţelor.
unor rezultate moi bune se fac staţiile Soneria Triaj — Simeria staţionează în staţia Bîrcea cerea Uzinei ..Victoria" din Câ­ sonalităţi adolescentului sau Aceasta presupune existenţa la
simţite. In octombrie s-au şi tehnicienilor din centrala — Rcstiş a fost întocmită pe Miră. iar vagoanele trec înain­ lan. sînt datoare cu măsuri tînărului, atunci cînd ne-am adolescent, a unu; ascuţit spi­ Cusâtorul Vaier Andrei de
D l<T T.l L. Hunedoara-Deva.
recuperat 1 000 m.c. si se prc:o- Întreprinderile s-au obişnuit, varianta numită „buclă', pen­ te cu trenurile de marfă. Din grabnice, eficiente, pentru a convins că are deja conturat şi rit autocritic. la secţia rnarochinăric I a Fa­
nizează să se mai diminueze ca anumite probleme tehnice tru a nu stînjeni circulaţia tre­ nou alte staţionări inutile, alic curma existenţa unor aseme­ chiar cristalizat un ideal supe­ înlăturarea carenţelor din bricii „Căprioara** din Sebeş
restanţa pînă Ia sfîrşitvil anu­ sau oiganizalorice, să le fie re­ nurilor din complex. curse izolate, alte orc pierdute nea deficienţe rior de viaţă, cind îşi manifes­ tabloul personalităţii necesită se situează în primele rînduri
lui cu cuca 2.500 m c. Este un zolvate direct dc conducerea Cu toate măsurile luate, in în zadar Dar greutăţile nu Ic CRETU EMIL tă convingeri sănătoase, cînd nu numai posibilitatea de a se in întrecerea socialistă. El işi
fapt bun. Mai devreme ar fi DR.E.T.I.L. Or, cu o aseme­ cele mai mulle cazuri, lucru­ înlîmpinâ numai feroviarii u­ operator dc manevră la Staţia are o voinţă fermă pc care şi-o autoanaliza, de a se autocu- depăşeşte zilnic norma cu 30
fost mult moi bine. nea optică, activitatea şi re­ rile se întimplă anapoda. Tre­ zinali. E!c sînt simţite şi de ce­ C.F IC Simeria Triaj traduce în fapte valoroase Dar noaşte, ci şi o voinţă puterni­ pînă la 35 la sută.
Din ancheta întreprinsă la
cele trei întreprinderi fores­ zultatele întreprinderilor res­
tiere. am desprins şi încerca­ pective nu se voi ridica nicio­
rea de justificare a nerealîză dată la un nivel corespunză­ Unii furnizori sînl de păre­ suspectează pc celălalt de lip­ maşinilor de cusut nu a per­ Răsfoind scriptele controlu­ acoperă cu bună ştiinţă defec­ perele şi subansamblele ce a -
iilor prin lipsa de muncitori tor. re că din moment ce produ­ să de probitate profesională. mis specializarea muncitorilor lui de calitate, am întiînit si­ te ce compromit marca fa­ cătuiesc produsul finit au pri­
sele lor ajung la beneficiar, Neavînd încotro, furnizorul şi extinderea tehnologiilor dc tuaţii c e sînt de natură sâ-i bricii. mit în prealabil avizul favo­
ou dreptul să-şi decline ino­ trimite delegat la fata locu­ grup. Oprindu-ne însă numai îngrijoreze nu să-i mulţumea i- Explicaţiile primite îa con­ rabil al CTC.-ulul. Mi-e pes­
portun orice răspundere De­ lui. trolul tehnic au fost însoţite te putinţă să înţeleg cum ere' i
sigur că o astfel de optică, ori- ...Sc încheie un proces verbal la aceste aspecte subiective că pe meîalurgişti Din mai, de o situaţie a refuzurilor, din şi descresc cotele dimensio­
cît ar fi ca de voalată, dove­ de constatare, o minată, acte înseamnă să denaturăm ade­ piuă la incepulul lunii noiem­ care reproducem textual eî­ nale ale unor piese, de la u.-
deşte înţelegerea simplistă, li­ de remedieri si... neplăcutul tima prelucrare pînâ la mor
mitată a unor atribute de im­ incident se pare câ a luai taj".
portanţă majoră. Ea constitu.e sfîrşit. Cum râmîne însă cu Strungari!, frezorii şa., sir t
o permanentă sursă de relaţii aspectul moral al disputei, ca­ desigur autorii direcţi ai refu­
neprincipiale în care furnizo­ re a ştirbit prestigiul şi onoa­ zurilor. Dar eî sînt încuraja:)
rul şî beneficiarul pretind re rea unuia sau altuia din pni- să persiste în greşeală o<-
vendicarea unor drepturi ce lenci î ? Mulţi dintre cei în­ controlorii dc calitate, care nu
nu )e aparţin. „Noi livrăm trebaţi au dat inofensivi din simt răspundorea materială ji
maşinî-unelte şi maşini de cu­ umeri, negâsind puncte de muncii lor, devenind astfel
sut de calitate. Verificate, ro­ sprijin pentru un răspuns. La coautori morali ai produselor
date, în bună regulă. Ce vină drept vorbind, obligaţiile con­ respinse Principala mîsiun
avem că beneficiarul nu ştie tractuale nil stipulează condi­ a controlului nu este cea fi.
sâ le exploateze ?". Afirmaţia ţii morale ! ? nalâ. El trebuie sâ desfăşoare
aparţine inginerului Ton Bota Am discutat cu mulţi con­ o muncă preventivă, de ses
şeful serviciului producţie de structori de maşini de la Cu­ zare operativă a eventualelor
la U.M. Cugir Ascultăm şj pă­ gir despre aspectele multiple vărul, prezent în d într-o lumi­ brie, pe adresa uzinei s-au teva rubrici Din loialul maşl- abateri dc Ia normele de cal -
rerea beneficiarului... ce le implică relaţia comer­ nă falsă realitatea. Nu câuiâni primit, in termenele de garan­ nilor-uncMo recepţionate în lale şi să aplice la timp co­
„Produsele primite dc la cială. O călătorie inversă pe cu tot dinadinsul nod în pa ţie, diverse reclamaţii Ia 2 550 trimestrele II şi III a c. marc recţiile necesare, fn felul a -
U.M. Cugir sînt indiscutabil, fluxul tehnologic, cu popasuri pură, cum ne-au reproşat un;i maşini de cusut şi la 48 ma- parte au fost respinse La cesta. cu siguranţă că la re­
bune. Se întimplă însă ca du­ la fiecare fază şi operaţiune, interlocutori. îndeplinirea glo­ dni-uncllc maşinile de cusut mai nudt cepţia finală nu sc vor îvi a
pă montare, sâ nu poală fi u­ a făcut lumină în multe din bală a sarcinilor dc plan nu Esle inexplicabil cum au dc 00 Ia sută din producţia tîtea refuzuri. Insistăm asu
tilizate scopului pentru care chestiunile atît dc controvci l>oa(e servi drept singurul cri­ ijuns aceste produse la bene- realizată n-a întrunii calif î- pi a acestui aspect pentru c*
au fost comandate. Apar ne sale. O constatare de princi­ teriu dc apreciere a activi­ iciar. Să admitem câ un caz calivul „admis". In faţa alîtor nesocotirea lui va genera î
potriviri între cartea tehnica piu : se „uită" adesea că fur tăţii de producţie. S-au realizai iouâ se pot ivi, fără a fi seu respingeri, mai poale fi pusă continuare o situaţie deveniţi»
şi (posibilităţile de lucru aic nizonil este mai iutii benefi­ in plus o maşină dc aşchia I. '.abile. Dar cînd este vorba de oare ta îndoială exigenţa con- de mult intolerabilă Eficien­
maşinii. Se înţelege că in a­ ciar sj dc aici pornesc atîlca 1.000 maşini de cusut dc uz mii de produse, nu încape nici holului de calitate? Să nu ne ţa muncii controlului de cali­
cest caz nu avem nici o vină" neajunsuri. casnic şi 270 maşini de cu.su: <> îndoială că sita controlului pripim cu aprecierile. Ingi­ tate sc măsoară mai puţin '■
Care sînt consecinţele ? De industriale (în unsprezece lunii dc calitate s-n rării prea mult, nerul Traian Lupuţiu, şeful refuzurile finale si mai nudt
La O.lt V I, Iv Orăştic s-au însilozal importante cantităţi cele mai multe ori se ajunge F.xistâ fără îndoială unele Goana după vîrfuri înalte dc că cei in vestiţi cu dreptul dc secţiei montaj maşini-unelle. în prevenirea rebuturilor şi re­
de Iccumc pentru aprovizionarea populaţiei. Periodic se fa la un schimb de adrese si note greutăţi Diversificare i pi producţie s-a făcut insă în de­ a bara drumul produselor dc remarca ; medierilor.
cc controlul păstrării legumelor telefonice in care fiecare ii trimentul calităţii produselor. slabă calitate „includ ochii" şi „După cum se ştie, toate re T OYlDiU