Page 5 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 5

PROLETARI  DIN  TOATE ŢĂRILE,  VNIŢI-VĂI
                 COM






               In zilele de 29,  30  noiembrie şi  1    ghe Stoica şi Virgil Trofin ca  mem­
            decembrie  1967  a  avut  loc  Plenara      bri supleanţi  ai Comitetului Execu­
            Comitetului  Central  al  Partidului        tiv al  C.C. al P.C.R.
            Comunist  Român.                               La  lucrările  plenarei  au  partici­
               Plenara  a  dezbătut  şi  a  aprobat     pat  ca  invitaţi  şefi  ai  secţiilor  C.C.
            în unanimitate proiectul planului de        al P.C.R.,  prim-secretari  ai  comite­
            stat al  economiei naţionale  şi  pro­      telor regionale de partid,  preşedinţi
            iectul  bugetului  de  stat  pe  anul       ai  sfaturilor  populare  regionale,
            1968, care urmează a  fi supuse spre        conducători de instituţii centrale de
            legiferare Marii Adunări Naţionale.         stat,  redactori  şefi  ai  ziarelor  cen­
               Plenara  a  analizat  activitatea        trale.
            desfăşurată  de  organizaţiile  de                                                            ANUL  XIX.  NR  4017                               SiMBATA  2  DECEMBRIE  1967                              4  pagini  25  de   bani
                                                           In cadrul dezbaterilor au luat cu-
            partid, de tineret, de celelalte  orga­     vintul  tovarăşii  :  Mihai  Marin eseu,
            nizaţii  obşteşti  şi  de stat  pentru  e­  Iosif  Uglar,  Vasile  Potop,  Dumitru
            ducarea  tineretului  şi  a  adoptat  în
            unanimitate hotărîrea  cu  privire  la      Balalia,  Mihai  Burcă,  Vasile  Mate-     0  DELEGAŢIE  A  C.C. AL  P.C.  DIN                         In  întîm pinarea  C onferinţei  Naţionale  a  P.  I .   R.
                                                        eseu, Gheorghe Petrescu, Ion Ichim,
            îmbunătăţirea  muncii  educative  în        Bujor  Almăşan,  Ladislau  Braniş,
            rindurile  tineretului  şi  a  activităţii   Miu  Dobrescu,  Constantin  Dăscă-
                                                                                                                                 yos,  membru  al  C.C.  al  P.C.C. „SFiRŞIT  DE  AN"  PE
            Uniunii Tineretului Comunist.               lescu,  Petre  Duminică,  Gheorghe         COLUMBIA  A  SOSIT  ÎN  CAPITALĂ
               Plenara  a  examinat  problemele         Călin,  Dumitru  Popa,  Emil  Drăgă-         Vineri  la  amiază  a  sosit  în
            privind  pregătirea Conferinţei  Na­        nescu, Roman Moldovan, Ion Circei,         Capitală  o  delegare  a  Comite­  La  aeroportul  Băneasa  de­
            ţionale din  6 decembrie a.c. a Parti­      Gheorghe Pană, Aurel Duca, Mihail          tului  Central  al  Partidului  Co­  legaţia  a  fost  intimplnată  de
                                                                                                                                 tovarăşii  Nicolae  Ceauşescu.
                                                                                                   munist  din  Columbia,  condusă
            dului Comunist Român şi a adoptat                                                      de  tovarăşul  Gilberto  Vieira.   secretai  general   al  C.C.  al
            în  unanimitate  hotărîri  corespun­        Roşianu,  Ion Gheorghe,  Petru  Ena-       secretar  general  al  CC.  al  P.C   P.C.R.,  Paul  Nieulescu-Mizi),   ŞANTIERUL  DE LA  MINTIA
                                                                                                                                 membru  al  Comitetului  Execu­
                                                                                                   din  Columbia, care,  la  invitaţia
                                                        che,  Barbu  Zaharescu,  Ştefan  Bă­
            zătoare.                                    lan,  Constantin  Pîrvulescu,  Chivu       C C.  al  P C.R.,  face  o  vizită  in   tiv.  al  Prezidiului  Permanent,
              Plenara  a  ales  în  unanimitate  pe     Stoica.                                    ţara  noastră.                secretar  al  C.C  al  PC.R,,  Mi­
                                                                                                     Din  delegaţie  fac  parte  Iova-..
                                                                                                                                 hai  Dalea,  secretar  al  C.C.  al
            tovarăşii  Florian  Dănălache  şi  Ja-                                                 ră.şii  Juan  Viana,  membru  al   P.C R.,  de  activişti  de  partid  Un  telefon  primit  ieri  ia  re­  conducerile  şantierelor  la  baza   Vorbind  despre  aceştia  din
            nos  Fazekaş  ca  membri  ai  Comite­         In  încheierea lucrărilor plenarei a     Comitetului  Executiv  al  C.C.               (Agerpres)    dacţie  de  la  ing.  leronim  Hu-   căreia  a  stat  analiza  comună,   urmă, secretarul comitetului de
                                                                                                                                                                                             sâptămînalâ,  a  stadiului  fiecă­
                                                                                                                                                               san,  directorul  general  al  În­
                                                                                                                                                                                                                           partid  al  şantierului  ni  î-a  pre­
                                                                                                   al  P.C.C.  şi  Jose  Cardona  Ho-
           tului Executiv şi pe tovarăşii Gheor-        vorbit tovarăşul Nicolae Ceauşescu.                                                                     treprinderii  centrala  termoe­  rei  lucrări  şi,  îndeosebi,  mun­  zentat  ca  pe  oamenii  de  a  ci-
                                                                                                                                                               lectrică  Deva,  ne-a  anunţat  că.   ca  entuziastă  a  colectivelor  de   ror  aotivitalc  depind  rezulta­
                                                                                                                                                               numai  în  11  luni,  întreprinde­  constructori".          tele  tuturor  formaţiilor  de  lu­
                                                                                                          Delegaţia  C.C.  al  P.C.R.                          rea  şi-a  realizat  planul  de  in­  la  oamenii  din  brigada  lui  Mi­  cru.  Faptul  este  firesc  şi  ex­
                                                                                                                                                                                               Acest  „îndeosebi"  se  referă
                                                                                                                                                                                                                           plicabil.  In  condiţiile  muncii
                                                                                                                                                               vestiţii  pe  întregul  an  1967.
                                                                                                                                                               Este  un  succes  de  seamă,  pe   hai  Popescu,  la  maiştrii  Nico-   mecanizate,  maşinile  şî  utila­
                                                                                                                                                               care  constructorii  şi  beneficia­  îae  Incze  şi  Eusebiu  Dumitrul,   jele  au  un  cuvînt  hotăritor
         Dezbaterea  documentelor  Plenarei                                                                 s-a  întors  in  Capitală                          rul  marelui  şantier  de  la  Min­  la  echipa  lui  Aurel  Simina,  ca­  adăugat-o  Ilia  Oniciuc,  Bog­
                                                                                                                                                                                                                           Despre „greutatea"  pe care i-au
                                                                                                                                                               tia,  realizatori  ai  unui  impor­
                                                                                                                                                               tant  obiectiv  prevăzut  în  Di­  re  au  aplicat  o  tehnologie  mo­  dan  Bichescu,  Ion  Hrubi,  Vă­
                                                                                                                                                                                             dernă,  de  mare  productivitate,
                                                                                                     Vineri  s-a  înapoiat  în  Capi­  gres  al  Partidului   Comunist   rectivele  celui  de  al   IX-lea                 leni in  Slurza  şi  toţi  ceilalţi
                                                                                                   tală.  venind  de  la  Londra,  de­  din  Marea  Britanic.  La  sosire,   Congres  al  partidului,  îl  închi­  la  finisarea  clădirii  principale   şoferi,  excavatorişti.  buldoze-
         C.C.  al  P.C.R.  din  5-6  octombrie  1967                                               legaţia  Comitetului  Central  al   pc  aeroportul  Băneasa,  dele­  nă  apropiatei  Conferinţe  Na­  Se  adresează  brigăzii  lui  Lu­  »işti.  ne  spune  mai  mult  decil
                                                                                                                                                                                             cian  Popescu  şi  fierarilor-be-
         _____________  _  _____*______________________________________________________________    Partidului  Comunist   Român,   gaţia  a  fost  întâmpinată  dc  to­  ţionale  a  P.C.R.  tonisli  conduşi  de  Petre Stoian,   orice  altă  istorisire  drapelul
                                                                                                   condusă  de  tovarăşul  Virgil   varăşii  Leonte  Răutu.  membru   O  vizită  ad-hoc  la  faţa  locu­                   de  colectiv'evidenţiat  in  între­
                                                                                                   Trofin,  membru  supleant  al   al  Comitetului  Executiv,  secre­  lui  ne-a  întărit  convingerea  că   care  au  executat  „ca  la  carte"   cerea  socialistă  pe  care-1  de­
                                                                                                                                                                                             lucrările  de  excavare,  îndigui­
                                                                                                   Comitetului   Executiv,   se­  tar  al  C.C.  al  P.C.R.,  şi  Vasile   rezultatul  deosebit  despre  care   re  şi  belonarc.  aferente  bara­  ţin  de  Irei  trimestre  consecu­
                                                                                                   cretar  al  C  C.  al  P  C. R.,   Patilmeţ,  secretar  al  C.C.  al   ne-a  vorbit  directorul  general   jului  de  pe  Mureş  Este  o  a­  tiv  şi  „perspectiva  de  a  fi...
         CREŞTEREA  NIVELULUI  DE                                                                  crările  celui  de  al  30-lea  Con­  P.C.R.,  de  activişti  de  partid   al  întreprinderii  nu  este  alt­  preciere  plină  de  semnificaţii   fruntaş  pe  1067".   Le  urâm
                                                                                                                           lu­
                                                                                                         a
                                                                                                   care
                                                                                                             participat
                                                                                                                       la
                                                                                                                                                 (Agerpres)
                                                                                                                                                               ceva  decît  urmarea  firească  a
                                                                                                                                                               unui  ansamblu  de  preocupări   pentru  lucrătorii  întreprinderii   succes.  Ca  de  altfel  tuturor  co­
                                                                                                                                                                                                                           lectivelor de  constructori  şi  be­
                                                                                                                                                                                             de  gospodărire  şi  utilizare  a
                                                                                                                                                               şi  măsuri  pentru  a  face  tot   utilajelor  grele,  care  au  scor­  neficiarului  de  pe  marele  şan­
                                                                                                         „Slăvită  fii,  Republică iubită1*                    ceea  ce  este  necesar  şi  cu  pu­  monit  şi  transportat  miile  Je   tier  al  Termocentralei  electri­
                                                                                                                                                               tinţă  ca  lucrările  să  se  desfă­
                                                                                                                                                                                                                           ce  de  Ia  Mintia.
         TRAI,  IMPORTANTA  REALI­                                                                      Festivalul  „Slăvită  fii,  Re­ Stremţ   (Alba),   Brănişca,   şoare  în  ritm  susţinut,  pe  tot   metri  cubi  de  pămînt.         G1I.  C.
                                                                                                      publică  iubită !",  organizai  Burjuc   (Ilia),   Sintandrci   frontul,  şi  fără  stagnări.   De (
                                                                                                                                                               altfel,  ing.  Floiea  Bereş,  direc- '
                                                                                                      dc  Comitetul  regional  pen­  (Deva).  Soli  ai  artei  popu­  torul  tehnic,  ni  le-a  schiţat  în
                                                                                                      tru  cultură  şi  artă  in  inlîm-  lare  din  aceste  zone  folclo­  oîteva  cuvinte:  „Eliberarea  din   ira d ifia   a  fost  respectată
                                                                                                      pinarca  celei  de  a  XX-a  a­
         ZARE  A  SOCIETĂŢII  NOASTRE                                                                 niversări  a  proclamării  Re­  rice  vor  readuce  pe  scenă,   timp  a  amplasamentelor  pen­
                                                                                                                                                               tru  a  se  putea  începe  lucrări­
                                                                                                                                 după  o  pregătire  plină  de
                                                                                                      publicii,  îşi  desfăşoară  cu   răspundere,  jocul,  cintecul   le;  asigurarea  întregii  docu­  îndeplinirea  planului  anual   muncitorii  întreprinderii  au
                                                                                                                                 şi  obiceiurile  bunedorenc                                 înainte  dc  termen  este  o  ade­  dat  peste  sarcinile la zi  200  to­
                                                                                                      succes  primele  etape,  Gazde  ce-şi  păstrează  nealtcrală   mentaţii  şi  tuturor  avizărilor   vărată  tradiţie  a  muncitorilor   ne  calupi,  2.903.  tone  piatră
           Ridicarea  continuă  a  nive­                             la  sută  fa|â  dc  anul  1960  şi  cu  îi  vor  fi  miine  comunele  originalitatea.     conform  scadenţelor  întocmite   de  la  I.R.I L.  Brad.  Ca  şi  în   pentru  construcţii, 34  garnituri
         lului  de  (rai  material  şi  cultu­  I.  cod ri;A         141,4  la  sută  faţă  de  anul  1955.                                                    iniţial;  o  strînsă  colaborare  cu  anii  trecuţi,  prinlr-o  bună  or­  dc  mobilă  combinată  tip  „Cri-
         ral  al  populaţiei  constituie  un                           Din  totalul  volumului   de                                                                                          ganizare  a  muncii,  extinderea   şul“,  15  biblioteci,  1 500  bucăţi
         obiectiv  centra)  al  politicii  directorul  Direcţiei  regionale   mărfuri  desfăcute   populaţiei                                                                                mecanizării  lucrărilor,  utiliza­  bandaje  pentru  armături.  La
                                               de  statistică
         Partidului  ComuniM  Român.                                 in  anul  1966.  mărfurile   ali­                                                                                       rea  din  plin   a  fondului  de   toate  acestea  se  mai  adaugă
                                                                     iar  cele  ncalimcnlare  47,9  la  In  cooperativele  agricole
         In  anii  puterii  populare,  parti­                        mentare  reprezintă  41,1  la  sută                                                                                     limp,  colectivul  dc  aici  a  reu­  realizarea  unor  beneficii, şi  e­
                                                                                                                                                                                                                           conomii  suplimentare  la  pre­
         dul  nostru,  conducind  cu  în­                                                                                                                                                    şit  să  îndeplinească  prevederi­  ţul  de cost  in \aloarc de 400 000
         ţelepciune  şi  consecvenţă  ma­  riilor  cu  12,3  )a  sulă,  aplicată   sută.                                                                                                     le  pc  1967  cu  o  lună  mai  de­  lei.
         sele  de  oameni  ai  muncii  de   eşalonat  pe  ramuri  de  activi­  Dc  asemenea,  piuă  la  sfirşi-                                                                              vreme   Pinâ  la  1  decembrie,
         Ir  oraşe  şl  sate  pe  calea  con­  tate  şi  creşterile  care  sc. acor­  tul  anului  1967  sc  prelimina
         struirii  cu  succes  a  socialismu­  dă  an  dc  an  prin  planul  de   desfacerea  unui  volum  de  măr­
         lui  in  ţara  noastră,  a  asigurat   stat,  vor  asigura  sporirea  sub­  furi  de  peste  3  miliarde  Iei,  cu
         dezvoltarea  fără  precedent  a   stanţială  a  salariului  mediu  Ia   76,5  la  sută  mai  mare  faţă  de   ACTIVITĂŢILE ANEXE-SUR-                                                           Acceleratorii
         economiei  naţionale  şi  ridica­  peste  1.400  Iei  in  1970,  fată  de   1960  şi  cu  15,6  la  sută   mai
         rea  continuă  a  bunăstării  ma­  1.115  lei  în  1965.    mare  faţă  de  1965.
         teriale  şi  a  nivelului  cultural   Veniturile  suplimentare  rea­  In  comparaţie  cu  anul  1960,
         al  populaţiei.               lizate  de  populaţie,  numai  ca   in  anul  1966,  s-au   desfăcut
          Astăzi,  în  România  socialis­  urmare  a  creşterii  generate  a   populaţiei  cu  37,4  la  sută  mai   SÂ DE VENITURI ÎNSEMNATE                                                   în  pulsul  producţiei
         tă  poporul  muncitor  trăieşte   salariilor,  se  vor  ridica  la  ni­  multă  piine,  cu  37,9  la  sută
         o  viaţă  nouă,  prosperă  şi  fe­  velul  anului  1970.  cind  toţi  sa­  mai  mult  orez,  cu  62,6  la  sută
         ricită.  Cifrele  planului  de  dez­  lariaţii  vor  beneficia  dc  a­  mai  mult  ulei,  cu  175,0  Ia  sută                                                                         Zilele  trecute  am  consemnai   tregu!  colectiv,  şi  in  mod  deo­
         voltare economica  a  ţării  noas­  ceastă  majorare,  la  suma  de   mai  mult  lapte,  cu  43,9  la  sută   Tradiţia  şi  condiţiile  locale   cat  450 000,  incasîndu-se aproa­  rilor  prezente.  în  urma  unei  a­  in  coloanele  ziarului  nostru  un   sebit  cei  peste  90  dc  eviden­
         tre  pentru  perioada  1966—1970,   peste  10,5  miliarde  Ici.  mai  multe  preparate  de  car­  specifice  multor  unităţi  coope­  pe  110.000  lei.  nalize  temeinice  a  posibilităţi­  succes  obţinut  de  colectivul  de   ţiaţi  in  intrecerea  socialistă
        înfăţişează  perspectivele  măre­  Politica  consecventă  a  parti­  ne,  cu  45,7  la  sută  mai  multe   ratiste din  regiunea  noastră  au   Deşi  executate  intr-un  vo­  lor  existente,  s-a  ajuns  la  con­  muncă  de  la  întreprinderea   din  rindul  cărora  amintim  pe
         ţe  care  ne  stau  in  faţă  In  ur­  dului  şi  guvernului  de  ridica­  textile-incâlţămintc,  cu  88,5  la   permis  lărgirea  simţitoare  a   lum  mic  în  acest  an,  lucrările   cluzia  că  activităţile  anexe  pot   „Vidra"  din  Orăştic  —  înde­  Ana  Tetruţâ,  Margareta  Por­
         mătorii  ani.                 re  continuă  a  nivelului  dc  trai   sută  mai  multă  mobilă  etc.  sferei  preocupărilor  şi  surselor   de  confecţionare  a  diferitelor   şi  trebuie  să  devină  o  sursă  de   plinirea  planului  anual  la  ex­  tic,  Pompiliu  IM ara,  Gheorghe
          Pentru  traducerea  in  viaţă   al  oamenilor  muncii  îşi  găseşte   In  acelaşi  linip  populaţia  a   de  cîştig  ale   cooperatorilor,   obiecte  ca :  mături,  coşuri  de   cîştiguri  mai  însemnate  pen­  port  înainte de  termen.  Ieri, de   Maghiar,  Nicolae  Dubleş,  Pe­
        a  hotăririlor  Congresului  al   o  vie  ilustrare  şi  in  realiză­  cumpărat  in  cantităţi  sporite,   îndeletniciri  cum  sînt:  prelu­           tru  cooperativele agricole.  Faţă   la  aceeaşi  unitate,  am  primit  o   tru  Bodnar,  Nicolae  Pop,  Cor­
         IX-lea  al  P.C.R.,  au  fost  luate   rile  obţinute  de  oamenii  mun­  obiecte  dc  uz  casnic  cu  folo­  crarea  unor  produse  agricole,   nuiele,  cozi  pentru  unelte  etc..   de  18.359.000  lei  cît  reprezintă   altă  veste :  îndeplinirea  planu­  nelia  Ştrf,  Florica  Munteonu,
                                                                                                                                 s-au  dovedit  a  fi  deosebit  de
           anii  care  i-au  urmat,  o  se­  cii  in  regiunea   Hunedoara.   sinţă  îndelungată,  care  uşurea­  a  materialelor,  confecţionarea   rentabile.  Un  exemplu  eloc­  in  acest  an  încasările,  în  anul   lui  anual  de  producţie  cu  o   Ana  Socol,  Petru  Arsin,  Za-
         rie  de  măsuri  ce  au  dus  la   Astfel,  numai  în  anul  1967,  ve­  ză  eforturile  gospodăriei.  Ast­  diverselor  obiecte,   prestările   vent  ne  oferă  cooperatorii  din   viitor  ele  vor  spori  cu  peste   lună  mai  devreme.  liaria  Cindea,  Lidia  Tomescu,
        creşterea  veniturilor  populaţiei.   niturile  totale  ale  populaţiei   fel,  in  anul  1966  populaţia  a   de  servicii  industriale  şi  ne­      50  la  sută.  îmbunătăţirea  acti­  Tovarăşul  (uliu  Dicu.  şeful   Victor  Dirling  şi  alţii.
        Astfel,  in  anul  1960,  veniturile   din  regiune  au  crescut  cu  65,1   cumpărat  4.535  frigidere,  5.053   Industriale,  reprezintă  mijloa­  Bâcia,  care  din  astfel  de. acti­  vităţii  celor  peste  120  ateliere   serviciului  plan.  după  ce  a  fă­
        băneşti  ale  populaţiei  proveni­  la  sută  faţă  de  anul  1900.  Ro­  maşini  de  spălat  rufe,   2.197   ce  de  ridicare  a  gradului  de   vităţi  au  realizat  peste  450.000   de  fierărie,  timplârie  şi  rotâ-   cut o  completare  referitoare  la
        te  din  salarii  au  sporit  cu  11,3   lul  hotăritor  in  creşterea  aces­  maşini  de  cusut,  10.882  televi­  utilitate  şi  a  valorii  produse­  lei  venituri.  rie,  în  sensul  de  a  presta  un   depăşirea  lună  dc  lună  a  pla­
        la  sută  faţă  de  1905.  Majoră­  tora  l-au  avut  veniturile  rea­  zoare  şi  11.264  aparate  de  ra­  lor,  asigură  o  valorificare  su­  Deşi  modeste  pinâ  acum.  re­  volum  mai  mate  de  servicii   nului  sortimental,  a  enumerat
        rile  de  salarii  aplicate  in  a­  lizate  din  salarii  care.  în  anul   dio.          perioară  a  resurselor  interne   zultatele  înregistrate  din  pres­  pentru  terţi,  înfiinţarea  de  noî   ciţiva  acceleratori  care  au  im­
        rest  an  pentru  lucrătorii  de  la  1967,  comparativ  cu  anul  1060,                  şl  folosirea  chibzuită  a  forţei   tarea  de  servicii  industriale  şi   ateliere  care  să  execute  o  ga­  pulsionat  producţia :  darea  iu   „SALBA  DE
        C.F.R,  docheri,  economiştii  din   au  crescut  de  1,8  ori.  Impor­  Ca  urmare  a  creşterii  puterii   de  muncă.  In  cadrul  acestor   neindustriale  de  către  unităţi­  mă  mai  largă  de lucrări pentru   exploatare  a  unei  noi  secţii  de
        întreprinderi  şi  instituţii,  pre­  tant  este  faptul  că  peste  86  la   de  cumpărare  a  ţăranilor  coo­  activităţi,  ponderea  o  deţine   le  cooperatiste,  prin  interme­  populaţie,  încadrarea  acestora   mânuşi,  in/.esirarea  întreprin­
        cum  şi  mărirea  salariilor  mici   sută  din  această  creştere  s-n   peratori,  a  sporit  şi  volumul   prelucrarea  laptelui  şi  fabrica­  diul  diferitelor  ateliere,  bru­  cu  meseriaşi  stabili  din  rindul   derii  cu  maşini  de  derulat,
        din  toate  ramurile  de  activita­  realizat  pe  seama   salariului   de  mărfuri  desfăcute   popu­  rea  rachiurilor,  de  unde  în  a­  tării,  mori  ş.a.,  oferă  posibili­  cooperatorilor,  constituie  prin­  tuns. călcat.  întins şi  pieptănat,
        te  asigură  la  nivelul  unui  an   mediu  care,  in  anul  1967  pe   laţiei  de  la  sate  in  anul  1966   cest  an.  cooperativele  agricole   tatea  să  se  tragă  concluzia  că   cipalele  căi  de  ridicare  a  efi­  punerea  in  funcţiune  a  unei   SMARALD"
        întreg,  creşterea   veniturilor   regiune,  este  de  peste  1.300  lei   cu  157,2  la  sută  faţă  de  1955.  încasează  peste  13.000.000  Iei   este  necesară  intensificarea  e­  cienţei  activităţilor  anexe  din   benzi  transportoare  de  mare
        salariaţilor cu  peste  un  miliard   lunar  pe  un  salariat.  Cel  mai   Concomitent  cu  dezvoltarea   venituri.      forturilor  în  această  direcţie.   CA P  Preocupîndu-se  îndea­  capacitate  ş.a.m.d.  Aceste  mă­  Ca  o  salbă  de  smaralde
        şî  jumătate  Iei.            mare  salariu  mediu   (peste   industriei  în  regiunea  Hune­                           De  altfel,  se  şi  prevede  ca  in   proape,  mai  mult  decît  pinâ   suri,  împreună  cu  buna  orga­  montată  în  preţioase  briuri
          Aşa cum sc subliniază în  Ho­  1.400)  s-a  realizat  in  industrie   doara,  ca  rezultat  al  bogatelor   O  apreciere  favorabilă  me­  anul  viitor,  să  crească  venitu­  acum,  de  rezolvarea  unor  ast­  nizare  a  muncii,  au  sporii  pro­  de  corali,  insulele  Eiji  se  ri*
        tărîrea  Plenarei  din  5—6  oc­  şi  construcţii.          sale  resurse  naturale,  s-a  or­  rită  orientarea  unităţilor  coo­  rile  din  astfel  de  activităţi  de   fel  de  probleme,  uniunile  coo­  ductivitatea  cu  5  la  sută.  Pe a-   dică  din  apele albastre ale O­
                                                                                                  peratiste  spre  confecţionarea
        tombrie  a.c.,  sporirea  salariu­  Factorul  Notărilor  care  a  de­  ganizat  şi  dezvoltat   reţeaua                 la  3,7  milioane  le»,  cit  se  rea­  peratiste  îşi  vor  putea  aduce   ccaslă  bază  în  cele  11  luni  s-au   ceanului  Pacific  la  jumătatea
        lui  mediu,  ridicarea  nivelului   terminat  creşterea   salariului   comerţului  de  stat  şi  coopera­  pe  plan  local  a  cărămizilor  şi   lizează  acum,  la  peste  6.3  mi­  o  contribuţie  sporită  la  conso­  produs  peste  prevederi  18000   distanţei  dintre  insulele  Noi­
                                                                                                  fabricarea  varului.  In  cadrul  a
        minim  al  salariului,  ca  şi  mă­  mediu  l-a  constituit  depăşi­  tist  in  scopul  satisfacerii  cerin­  55  cooperative  s-au  confecţio­  lioane  lei.  Un  model  de  chib­  lidarea  economieo-organizato-   perechi  mănuşi  din  piele.  3.500   le  Hebride  şi  Samoa.  Arhi­
        rirea  ponderii  salariaţilor  cu   rea  productivităţii  muncii  şi   ţelor  de  consum  ale  populaţiei   nat  pentru  nevoi  proprii  şi  in   zuinţă  gospodărească  au  dove­  rică  a  cooperativelor  agricole,   articole  de  blănărie  şi  18 500   pelagul  Fiji  este  format  din
        cîştiguri  intre  1.000—1.500  lei   ridicarea  calificării  profesio­  de  Ia oraşe şi sale cu  un  volum   vederea  livrării  la  alte  or­  dit  şi  cooperatorii  din  Teiuş,   prin  valorificarea  superioară  a   m.p.  piei  ovine.  aproximativ  36J  dc  insule
        la  peste  40  la  sută  din  totalul   nale.               sporii  de  mărfuri.          ganizaţii   economice   peste   care  din  floriculturâ  au  obţi­  resurselor  interne  existente  în   La  realizările  amintite  şi-a   (dintre  care  doar  o  sută  sînt
        salariaţilor,  constituie  expresii   Creşterea  veniturilor  oame­  An  de  an,  numărul  unităţi­  3.300 000  bucăţi  cărămizi.   La  nut  peste  130.000  lei  fiecare  unitate.  adus  din  plin  contribuţia  în-  locuite)  ocupind  o  suprafaţă
        grăitoare  ale  politicii  partidu­  nilor  muncii  este  oglindită  şi   lor  din  comerţul   socialist  a   C.A P  Rapolt,  unde  a  existat   Privite  prin  prisma  realiză­  N.  TÎRCOB                        de  ocean  de  18.000  kmp.  Cea
        lui  nostru  de  ridicare  a  bu­  în  volumul  sporit  de  mărfuri   crescut,  ajungind  in  anul  1967   o  preocupare  mai  susţinută  în                                                                        mai  mare  dintre  insule  —
        năstării  poporului  pc  măsura   cumpărate  dc  populaţie.  Ast­  la  2.136,  ceea  ce  reprezintă  o
        dezvoltării  forţelor  de  produc­  fel,  in  anul  1966,  volumul  to­  creştere  de  25  Ia  sută  fată  dc   această  direcţie,  cu   ajutorul
        ţie  şi  creşterii  potenţialului  e­  tal  de  mărfuri  desfăcute  popu­  anul  1951.    presei  mecanice  s-au   făcut
        conomic  al  ţării.           laţiei,  prin  comerţul  de  stat  şi                       peste  o  jumătate  de  milion  că­
          Majorarea  generală  a  sala-  cooperatist,  a  crescut  cu  66,6  (Continuare  tn  pag  a  2-a)  rămizi  din  care  s-au  valorifi­                                                                                 P E   T O T
                                                                                                                                                                                                                              G L O B U L
         Nu  vin  oamenii  la  casa  de  cultură  ?                                                                                                                                                                         Viti  Levu  —  acoperă  58  fa
                                                                                                                                                                                                                            sută  din  suprafaţa  totală  a
                                                                                                                                                                                                                            arhipelagului,  a  cărui  popu­
                                                                                                                                                                                                                            laţie  se  ridică  la  470.000  de
          In  oraşul  Petroşani,  alături   artistice  profesioniste.  Au  fost   insă  de  mai  malta  vreme,  şi   multe  la  număr,  care  au  eşuat                                                                     locuitori,  dintre  care  250.000
        de  blocurile   nou  construite,   prezentate  concerte,  cu  con­  care  şi-a  lăsat  o  amprentă  ne­  din  lipsă  de  participanţi.                                                                              hinduşi,  5.000  chinezi  iar  res­
        care  au  schimbat  înfăţişarea   cursul  soliştilor  Operei   de   gativă  asupra  activităţii  casei   Este  greu  de  presupus  că,                                                                              tul  autohtoni.
        localităţii,  a  fost  dată  în  folo­  Stat  din  Bucureşti,  al  Filarmo­  de  cultură,  este  slaba  partici­  in  Petroşani,  salariaţii  din  în­                                                                Pină  la  sfîrşitul  secolului
        sinţă  o  modernă  şi  spaţioasă   nicii  bucureştene,  au  fost  sus­  pare  a  locuitorilor  din  oraş  la   treprinderi  şi  instituţii,  laolal­                                                                XVIII,  nici  una  din  marile
        casă  de  cultuiâ  a  sindicatelor,   ţinute  spectacole  de  colectivul   la  un  însemnat  număr  din  ac­  tă  cu  membrii  lor  de  familie,                                                                    puteri  colonialiste  nu  s-a  in­
        care  face  faţă  cerinţelor  celor   Teatrului  de  Operă  si  Operetă   ţiunile  ce  se  organizează  aici.   ar  avea  o  poziţie  refractară                                                                    teresat  de  arhipelagul  insu­
        mai  exigente  pentru  desfăşura­  din  Timişoara.   Publicul  din   Aceasta  are  ca  urmare  faptul   faţă  de  casa  de  cultură,  con­                                                                          lelor  Fiji,  descoperit  şi  recu­
        rea  unei  ample  activităţi  cul-   Petroşani  a  fost  delectat  de   că,  unele  din  ele, se  ţin  in  fa(a   struită  pentru  ei,  faţă  de  ac­
        tural-artistice.              formaţii  de  muzică  populară,   unui  număr  nejustificat de  mic   ţiunile  cullural-artistice.                                                                                    noscut  In  1643  de  celebrul
                                                                                                                                                                                                                            navigator  olandez  Abel  Tas-
          Nu  s-ar  putea  spune  că  nu   venite  din  diferite  regiuni  ale  de  participanţi  sau,  altele,  pur  Totuşi  participarea  Ia  acţi­                                                                       man.   Apele  arhipelagului
        există  preocupare  din  partea                                                           unile  ce  se  organizează  este                                                                                          presărate  de  recife  erau  con­
        conducerii  casei  de  cultură,                                                           nemulţumitoare.  Am  încercat                                                                                             siderate  foarte  periculoase
        pentru  a  organiza  acţiuni  cu  o                                                       să  găsesc  explicaţiile  acestei                                                                                         pentru  a  fi  navigabile,  iar
        terpatică  variată,  destul  de  cu­  ANCHETA  LA  PETROŞANI                              stări  nedorite a  lucrurilor.  Pen­                                                                                      pe  deasupra,  locuitorii  săi  îşi
        prinzătoare.  Se  încearcă  orga­                                                         tru  o  mai  bună  edificare  am                                                                                          creaseră  un  înspăimântător
        nizarea  diferitelor  manifestări                                                         cerut  părerea  mai  multor  pre­                                                                                        renume■  prin  cruzimea  şi  fe­
        cultural-educative,  încadrate în                                                         şedinţi  ai  comitetelor  sindica­                                                                                        rocitatea  lor.   Acestea  sînt
        cicluri  —  „Magazin  ştiinţific'4,   ţării,  sau  de  spectacolele  pre­  şi  simplu  nu  se  mai  ţin,  pen­  telor  din  localitate.                                                                             insulele  care  odinioară,  pc
        „Spre  o  înaltă  eficienţă  econo­  zentate  de  formaţia  „Sincron"   tru  că  nu  au  cui  să  fîe  pre­  „Au  fost  acţiuni  la  care  au                                                                       băncile  şcolii  sau  în  povesti­
         mică",  „Călătorind  pe  glob",   din  Bucureşti.          zentate.                      participat  oamenii  —  spunea                                                                                           rile  căpitanului  Conic,  evocau
        „Frumosul  artistic”  şi  altele  —   La  o  bună  parte  din  aces­  Aş  aminti  doar  oîteva  din   Vişovan  Onisiu  —  preşedinte­                                                                               scene.  înfricoşătoare  de  ca­
        în  cadrul  cărora  oameni  cu  o                           asemenea  acţiuni:  expunerea   le  sindicatului  de  la  Uzina  de                                                                                    nibalism.
         temeinică  pregătire  din  loca­  tea,  spectatorii  au  umplut  pi­  „Diamantul  negru   —  trecu­  utilaj  minier  —  dar  răminînd                                                                               Pînă  la  mijlocul  secolului
         litate  fac  expuneri  lunare.  în­  nâ  la  refuz  sala  de  spectaco­  tul.  prezentul  şi  viitorul  Văii   nemulţumiţi  de  calitatea  uno­                                                                   XIX,  organizarea  socială  d'n
                                       le,  ceea  ce  atestă  că.  atunci
        soţite  de  filme  şi  alte  materia­  cind  se  prezintă  spectacole  de   Jiului";  simpozionul  „Politica   ra,  a  scăzut  interesul  lor  faţă                                                                insulele  Fiji  era  dc  tip  tri­
         le,  caie  să  faciliteze  mai  buna                       externă  a  R.S.R.",  simpozionul   de  ceea  ce  li  se  oferă  la  casa                                                                              bal  şi  feudal.  Aristocraţia  <t-
         înţelegere  a  temelor  ce  se  pre­  o  înaltă  ţinută  artistică,  sau   „Sfaturi  pentru  tinerele mame",   de  cultură".                                                                                      păsa  cu  o  singeroasă  tiranic
         zintă  şi  o  mai  mare  atracti-   dnd  se  organizează  acţiuni  cu                             I.  RAŢIU                                                                                                                      E.  CRISTEA
                                       o  tematică  interesantă  şi  cu
         vitate.                       un  bogat  conţinut,  oamenii   expunerea  „Ce  se  petrece  in­  activist  al  comisiei  pentru
          Pentru   satisfacerea   unor   darnici  de  asemenea  manifes­  tr-un  minut",  cu  referiri  din   activitatea  culturală  a  U.G.S.R.  La  cooperativa  agricolă  din  Geoagiu,  se  acordă  o  atenţie  deosebită  îngrijirii  cores­  (Continuare în  pag. a  4-a).
                                                                                                                                    punzătoare  a  animalelor.  In  foto:  medicul  veterinar  Ioan  Confan,  fâcînd  controlul  stării
         gusturi  estetice  mai  mari,  aici   tări  participă  din  plăcere.  producţie,  botanică,  societate                     sănătăţii  unui  lot  de  tineret  taurin.                    Foto I  V.  ONOIU
         sînt  invitate  periodic  formaţii  Un  fenomen  care  dăinuie  şi  altele,  din  păcate  destul  de  (Continuare  tn  pag.  a  S-a)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10