Page 51 - Drumul_socialismului_1967_12

P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E , D N I Ţ I - V A I
Felicitări adresate

tovarăşilor

Nicoiae Ceauşescu

Ş i

Ion Gheorghe

Maurer

Şedinţă de lucru
Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu, şedintele federal al Republicii
secretar general al Comitetu­ Austria, Franz Jonas; pre­
la Comitetul regional de partid lui Central al Partidului Co­ şedintele Republicii Tunisia,
împăratul
Habib Burghiba ;
preşedintele
munist Român,
Consiliului de Slat al Repu­ Etiopiei, Haile Selassie I ; şe­
Ieri a avut loc o şedinţă de rea planului pe anul 1967 şi blicii Socialiste România, a ful statului Cambodgia, No-
lucru la care au participat măsurile cc trebuie luate pen­ primit telegrame de felicitare, rodom Sianulc; regele Eleni-
membrii biroului Comitetului tru asigurarea condiţiilor ne­ cu prilejul alegerii sale în nilor, Constantin ; primul mi­
regional de partid, ai Com'te- cesare îndeplinirii sarcinilor funcţia de preşedinte al Con­ nistru al Iranului, Amir Abbas
tului executiv al Sfatului economice pe anul 1968. siliului de Stat. din partea lui Hoveydo.
T R O F E E L E popular regional, primii-şecrc- reliefat faptul că există toate Ho Şi Min. preşedintele Re­ Maurer, preşedintele Consiliu­
Tovarăşul
Ion Gheorghe
Participanţii la discuţii an
i.ari ai Comitetelor raionale şi
Vietnam.
publicii Democrate
orăşeneşti de partid, conducă­
Muncitoarea
Maria
Tosip Broz Tilo. preşedintele
Socialiste România, a primit
tegrală a planului pe anul în
torii unităţilor economice re­ condiţiile pentru realizarea in­ Roşia din secţia preţâ- Uniunii Comuniştilor din Iu­ lui de Miniştri al Republicii
gionale, directorii şi secreta­ curs şi îndeplinirea ritmică, tit-cusut a Fabricii ..Ar­ goslavia, preşedintele Republi­ telegrame de felicitare, cu pri­
rii comitetelor de partid din incâ din primele zile. a sarci­ deleana" Alba Iulia, se cii Socialiste Federative Iugo­ lejul realegerii sale in această
numără de mult printre
nilor de
funcţie, din partea preşedinte­
producţie pe anul
principalele întreprinderi, ac­
slavia.
H Ă R N I C I E I tivişti de partid, de stat şi ai 19G8. muncitorii care dau pro­ Nicoiae Ceauşescu şi Ion lui Consiliului de Miniştri al
Cu acelaşi prilej, tovarăşii
organizaţiilor de masâ.
Republicii Populare Bulgaria.
duse numai de bună ca­
In încheierea şedinţei s-a n-
In cadrul acestei şedinţe doptat un plan de măsuri pri­ litate. Gheorghe Maurer, au primit o Todor Jivkov ; preşedintelui
tovarăşul Gheorghe Călin, vind organizarea acţiunii de telegramă de felicitare din Consiliului de Miniştri al Re­
prim-secretaj* al Comitetului Foto : V. ONOll) partea tovarăşilor Ţoi En publicii Populare Mongolia,
C i n d i n t r i î n b i r o u l d i r e c t o ­ c a r e l e - a u e x e c u t a t . A m c i t a t regional de partid, a prezenSat defalcare şi dezbatere a sar­ Ghen, preşedintele Prezidiului J. Ţedenbal : preşedintelui
r u l u i F a b r i c i i „V i d r a “ d i n O - c i t e v a n u m e c a r e s - a u i m p u s o‘ informare privind realiza­ cinilor economice pe anul 19C8. Adunării Populare Supreme, şî Vecei Executive Federa­
„Românie r ă ş t i e ai i m p r e s i a că te a f li i n ­ i e r i . A p r e c i e r e a e s t e i n t r u t o t u l Kim Ir Sen, preşedintele Cabi­ le a Republicii Socialiste
in f a b r i c ă n u d e a z i s a u
d e
Federative
netului de Miniştri al Repu­
Iugoslavia, Milca
t r - o s a l ă cu t r o f e e d e v i n ă t o a r e
P e n t r u că, d e f a p t , d e s p r e t r o ­ v a l a b i l ă î n t r e g u l u i c o l e c t i v blicii Populare Democrate Co­ Spiliak; preşedintelui Consi­
fe e e s t e v o r b a , t r o f e e a le h ă r ­ L a p r e s t i g i u l p e c a r e şi. l- a u reene. liului de Miniştri al Republi­
Au trimis, de asemenea, te­
socialistă, n ic ie i, a l e p r i c e p e r i i şi s t r ă d a ­ c i ş ti g a t o a m e n i i d e la „ V i d r a " Orientarea judicioasă a produc­ legrame de felicitare preşedin­ cii Populare Polone. Josef Cy-
c o l e c t i v p e n ­
n i i l o r î n t r e g u l u i
rankiewicz; preşedintelui Con­
b e n e f i c i a r i l o r ,
r i n d u r i l e
în
t r u ca n u m e l e fabricii s ă fie m u n c i t o r i i , t e h n i c i e n i i şi i n g i ­ telui Consiliului de Stat at Re­ siliului de Miniştri al Repu­
rostit cu r e s p e c t . B l ă n u r i l e v e ­ n e r i i d i n f a b r i c ă a u a d ă u g a t publicii Socialiste România, blicii Democrate Germane,
lur, n u t r i a , s e m i î n n o b i l a i e , f a p t e p e m ă s u r a e n t u z i a s m u l u i Nicoiae Ceauşescu, secretarul Willi Stoph.
te slăvim! “ c o n f e c ţ i i l e p e n t r u f e m e i , m ă ­ li s tă in c i n s t e a a n i v e r s ă r i i R e ­ ţiei— mijloc eficient de conso­ general al Organizaţiei Naţiu­
cu c a r e s e d e s f ă ş o a r ă in î n ­
n u şi , g u l e r e , c ă c iu li , o a d e i- ă -
r a l ă e x p o z i ţ i e d e b l ă n u r i c o l o ­ t r e a g a ţ a r ă î n t r e c e r e a s o c i a ­ nilor Unite, U Thant; pre­ (Agerpres).
„Am zece ani şi m-am r a t e c a r e I n c i n t ă p r i n f i n e ţ e a p u b l i c i i . P l a n u l p e î n t r e g u l a n
nâ9cut / In ţara liberă, fru­ lor. Şi, n u f ă r ă m î n d r i e , o a m e ­ la p r i n c i p a l i i i n d i c a t o r i a f o s t
moasă şi bogală / Nici foa­ n ii d i n f a b r i c ă s p u n c’d e l e s ih t r e a l i z a t încă la s f ir ş i t u l lu n ii
me, nici război n-am cu­ a p r e c i a t e n u n u m a i in ţ a r ă ci n o i e m b r i e , o b l i g a ţ i i l e a n u a l e lidare a unităţilor cooperatiste
noscut / Şi nici nu vreau şi p e s t e h o ta r e . la e x p o r t f i i n d î n d e p l i n i t e în 21 M îin e a p a re
să le cunosc vreodată / M a r c a F a b r i c i i d i n O v ă ş l i e a a c e l e i a ş i lu n i. A c u m se l u c r e a ­
Contemporani imi sînt uzi­ e s t e p u r t a t ă cu d e m n i t a t e d e z ă la s u p l i m e n t ă r i . Ş i î n c ă u n
ne noi / Hidrocentrale im- p r o d u s e l e c o l e c t i v u l u i i n J5 f a p t : s - a u p r e l u c r a t în a c e s t a n Investite cu o mare răspun­ să a producţiei pe unităţi, ast­ cienlei activităţii economice a
blînzind şuvoaie... / s t a t e d i n E u r o p a şi A m e r i c a , 292 000 m e t r i p ă t r a ţ i d c b l ă ­ dere, aceea de a asigura con­ fel îneît să se as'gure o valo­ cooperativelor agricole, obiec­
Aşa declara Adriana, şi u n e l e d i n e le c u v e c h i t r a d i ţ i i n u ri, m a i m u l t cu 20.000 m p. ducerea, planificarea şi reali­ rificare superioară a condiţii­ tiv de seamă reieşit din ho­
Ja feJ au spus toii cei 30 in p r e l u c r a r e a b l ă n u r i l o r c u m d e c î t p la n u l. zarea sarcinilor de plan în toa­ lor economice şi naturale, fo­ tărârile Conferinţei Naţionale
de copii din clasa a IlI-a D. a r fi S u e d i a , B e l g i a , A n g l i a , D i n s i m p l ă c u r i o z i t a t e a m te sectoarele social-economiie losirea rit mai deplină a ba­ a P.C.R., scoate în evidenţă
a Şcolii ,,Dr. Petru Grozu" R e p u b l i c a F e d e r a l ă a G e r m a ­ f ă c u t u n c a l c u l d i n c a r e r e z u l ­ ale agriculturii in lumina o­ zei tehnico-materiale şi a for­ necesitatea asigurării unei maî
din Deva, care duminică a>> niei, S t a t e l e U n i t e a l e A m e r i c a . t ă c ă a c e a s t ă s u p r a f a ţ ă e s t e e ­ biectivelor stabilite de Congre­ ţei de muncă existente. Dat bune corelaţii între baza teh-
urcat pe scenă sa aducă P i u ă p e s t e o c e a n ş i- a u t r i m i s g a l ă a t c ea a u n u i m a r e a e r o ­ sul al IX-Iea al partidului, fiind specificul unităţilor noas­ nico-materialâ cu sarcinile de
prinosul lor Republicii iu­ f a i m a d e o a m e n i pricepuţi Pe­ p o r t m o d e r n s a u a u n e i ş o s e l e consiliile agricole, ca organe tre cooperatiste, care majori­ plan, repartizării judicioase a
bite. Cinlecele şi versurile tru C i o l a c u , N i c o i a e D u b l e c d i n l u n g i d e 42 d e k i l o m e t r i , p a ­ de stat, sînt chemate sâ-şi a- tatea sînt situate în apropiere culturilor şi îmbinării armo­
pornite din inimă de copil s e c ţ i a a r g ă s i t o r i e . C o r n e l i a v a t e c u . , blană. I m a g i n a ţ i - v ă ducâ o contribuţie tot mai în­ de oraşe şi centre muncitoreşti, nioase a ramurilor, preocu­
au fost înmănuncheate meş­ Ş t e f , Ana V i n ţ e l e r , A n a S o c o l u n a s e m e n e a a e r o p o r t sa u o a ­ semnată la progresul agricul­ este şi firesc ca ponderea în pării mai susţinute din partea
teşugit în monlajul literar- d e la î n n o b i l ă r i , U d i a T o m e s - turii şi Ia sporirea aportulir producţia globală s-o aibă cadrelor.de specialişti şi a coo­ Supliment social-cultural al ziarului „Drumul socia­
muzical „Românie socialis­ cu şi F l o r ic a G r e c u p r i n c o n ­ s e m e n e a ş o s e a ce p o a r t ă m a r c a acestei ramuri în formarea produsele animaliere şi legu­ peratorilor pentru introduce­ lismului".
tă, te slăvim Strădania „ V i d r a ” . A d e v ă r a t t r o f e u al venitului naţional. îndeplini­ micole. Corespunzător posibi­ rea şi aplicarea pe scară largă
la învăţătură, conduita co­ f e c ţ i i l e lor, ca şi C o n s t a n t i n h ă r n i c i e i . rea cerinţelor respective ridi­ lităţilor pe care le au coope­ a metodelor agrozootehnice a­
rectă. dragostea fată de pă­ D o b r e s c u , P o m p i l i u M a r a şi că o serie de probleme în le­ rativele agricole şi nevoilor de vansate. Aolionînd eu price­ DIN CUPRINS:
rinţi, de dascăli, de patrie. T e r e z i a D o b r i l a c u m ă n u ş i l e p e S POP gătură cu orientarea judicioa­ consum ale populaţiei, accen­ pere şi oportunitate asupra
cLe p^riidul care le-a dăruit tul's-a pus şi se va pune în pîrghiilor amintite, avem po­
din steagul lui o flacără cu- ■ sibilitatea sa mârjm substan­ 0 C. DAICOVICIU, „Tainele Ulpiei Tralana" «
rată — cravata purpurie continuare pe creşterea pro­ ţial aportul unităţilor coope­
— au fost mărturisite cu ducţiilor de lapte, carne şi le­ ratiste la formarea fondului V, EFTIMIU, „Ovidlu" • ION LANCRANJAN, „In
sinceritatea viratei, cu fru­ gume. Semnificativă in aceas­ centralizat, ceea ce in ultimă aşteptare" # POP STMION, „La înălţimea faimei şl
tă privinţă este creşterea con­
museţea gindurilor, a fap­ instanţă se răsfrînge pozit’v
telor. Bucuria încheierii cu tribuţiei ramurilor respecti­ asupra creşterii acumulărilor reputaţiei Hunedoarei Industriale" 0 ION CLOPO­
succes a primului trimestru ve la formarea veniturilor u- şi a veniturilor cooperatorilor.
şcolar a fost exprimată nitaţilor şl ale cooperatorilor, Ce vom face în acest sens ? ŢEL, „Lucian Blaga" 0 GHEORGHE ANGHEL, „Car­
prin rintece şi versuri în­ a.jungindu-se ca ele să parti­ tea Unirii" ţ ROLAND TABORSKY, „Hrisovul CIoco-
drăgite. prin „Haţegane" şi cipe cu un procent de peste Iată întrebarea căreia i-am
,,Căluşari", printr-un emo­ 60 la sută în totalul încasă­ cenilor" 0 BANU RADULESCU, „Rana" • Poezie, pro­
ţionant concert de mîcî vio­ rilor băneşti. Ing. EMIL CFHRILA
lonişti, iar cei lâudâroşi. Rezultatele sînt departe înroă preşedintele Consiliului ză, articole şi reportaje 0 Pagini de Anul nou.
leneşi. Indisciplina',! au de a oglindi potenţialul de pro­ 2H de pagini, in culori. Preţul unui exemplar 3 Iei.
fost „biciuiţi" prin scene­ ducţie al cooperativelor. Ana­ agricol orăşenesc Deva
te satirice. realizate cu liza temeinică a rezervelor e­
fantezie. xistente pentru sporirea efi- (Continuare to pag. a 3-a)
Liviu şi Monica s-au în-
tîlnît cu colegii lor de pe
strada Cinteoului, .Tocului
şi Bucuriei. împreună cu
Lucia, Dana, Smaranda, REZULTATELE MUNCII MEDICULUI
Mihaela, Horia, Adriana,
Sofron, cu cei treizeci de
copii ai clasei au adus un
sincer omagiu Republicii
dragi la cea de a X X - z
aniversare, făgâduindu-il SE ClNTĂRESC DUPĂ SCRIPTE ?
s-o laude, s-o cânte, s-o
apere.
„De aur viitor ne dărui/ Profesiunea profund uma­
turor copiilor de pe teritoriul
Precum prezentu-i aurit11 nă a medicului de orice spe­ circumscripţiei mele, muncind cele de pe fişa de consultaţie, mite ca unele sarcini mărun­
fişa de concediu medical ere.
mărturisea cu bucurie mi­ cialitate reclamă cu tărie pre­ zi şi noapte, mi-a venit un Reducerea actualei forme de te să fie luate din seama me­
cuţa Ludea, iar Smaranda zenţa lui la căpâtîiul bolna­ control. Prima întrebare a fost înregistrare se impune cu tă­ dicilor, acestora rămînindu-le
închinînd vers de slavă vilor, la oricare oră din zi şi situaţia scriptelor, pe care rie şi ea ar contribui la dega­ pacientul cu toate aspectele
partidului părinte, celui ce noapte. Urmărirea atentă a e­ n-avusesem timp să le pun la jarea medicului de unele a- bolii sale.
, s - a născut din setea de voluţiei unei boli, de la prima punct. Bineînţeles, mi s-a spus — Se cere o revizuire a mul­
dreptate / din osul celor consultaţie şi pînâ la semna­ cu n-am făcut nimic. O optică tribuţiî străine meseriei sale tiplelor evidente actuale pe
şi i-ar permite o mai mare
ce-au fost traşi pe roată", rea biletului de ieşire'din spi­ loial greşită şi care, din păca­ preocupare faţă de bolnavi. care trebuie să le facă medi­
mulţumea pentru fericita e: tal, este o garanţie a succe­ te, mai persistă şi astăzi. Dacă — In privinţa eliberării spe­ cul şi să râminâ numai ce
este strict necesar — îşi ex­
copilărie. sului muncii medicului, o a­ ai scriptele la zi, şi sînt atl- cialiştilor de unele probleme prima părerea medicul chirurg
Şl gindul şi dorinţa fiecă­ sigurare dată bolnavului că tea de făcut, înseamnă că eşti care îi sustrag de la atribu­ Gheorghe I’arcaş, secretarul
ruia vorbeau prin cuvintele suferinţa ii va fi înlăturata. harnic şi corect. Altfel... Acest ţiile lor — spunea tovarăşa comitetului de partid de Ia
Mihaelei : Dimpotrivă, sustragerea nor­ mod de a proceda, nu face Maria Bichiş, medic la secţia Spitalul unificat din Hune­
„Sînt unul dintre fiii tăi dicului de la munca sa, prin medicina muncii a policlini­ doara. Rezultatele muncii
cei drepţi / Ce credincios atribuirea unor sarcini străine decit să dea apă la moara ce­ cii de întreprindere, un »oî
mereu îţi va rămînc / Eu profesiei sale, captarea lui la lor leneşi, care, de multe ori important l-ar avea şî o mai G. IGNAT
vreau de pe acum să mă rezolvarea unor treburi biro­ pun cifre din burtă, fără să bună calificare a personalului
socot / Partid iubit, oştea- cratice etc., îl îndepărtea­ iasă pe teren la treabă. Cul- mediu sanitar. Aceasta ar per­ (Coatinuare In pag. • 3-a)
nul tău de mîine". Unul din cuptoarele noii oţelârii a CS. Hunedoara îşi primeşte obişnuita raţie de ză, îl înstrăinează de bol­ mea-i că deseori ei apar e!a-
fontă lichidă. Foto : I. TEREK navi, de menirea sa ade­ fiiaţi.
LUCIA LICIU
vărată. Râu este că de multe — O influentă negativă are
ori activitatea unul media asupra noastră această uriaşă
sau chiar a unui colectiv este scriptologie care ni se cere —
rea vitezei comerciale se da­ cîntârită în exactitatea şi mul­ a ţinut să precizeze medicul
toreşte pe de-o parte anulării
CAPACITĂŢILE DE TRANSPORT unor trenuri directe din pro­ trebuie să le completeze şi nu Gheorghe Huzău, medic pri­
care
titudinea scriptelor pe
mar ginecolog Recent,
am
gram, iar pe de altă parte opri­
rilor mari, cu durată de 40-80 în rezultatele practice asupra fost de gardă noaptea la ma­
însănătoşirii cutărui sau cutâ-
ternitate şi am avut şase naş­
minute, în staţiile intermedia­ rui bolnav, a cărui salvare pă­ teri, dintre care două foarte
re. rea imposibilă. grele, cu cezariană. Diminea­
să fie Integral folosite ficului de circulaţie, Direcţia ne spunea, in cadrul unei ţa am venit la serviciu şi am
Deşi pentru respectarea gra­
— Cu dtiva ani in urmă —
făcut 93 de consultaţii !
To­
regională C F R Deva a între­
prins multe măsuri, care au discuţii pe tema sustragerii tuşi, ce m-a obosit peste pu­
medicilor de la adevăratele lor
teri a fost scriptologia pe ca­
In acest an. colectivele de tivităţii şi al realizării ritmice deservire a întreprinderilor, a condus la îmbunătăţiri faţă de atribuţii — tovarăşul Nagy E- re o fac fiecărui bolnav. Con­
muncă din cadrul Direcţiei re­ a sarcinilor de plan, Direcţia fost realizat numai în propor­ situaţia existentă la începutul meric, medicul şef al oraşu­ sultaţia îmi ia 5—15 minute
gionale C.F.R. Deva, sub în­ regională Deva a întreprins o ţie de 99 la sută. Nerealiza- anului. în luna octombrie a c., lui Hunedoara, eram medic în medie, după caz. iar în­
drumarea organizaţiilor de serie de măsuri cum slnt ana­ rea acestuia se datoreşte lip­ datorită neorganizârii judici­ registrarea câteva minute în
partid, au depus eforturi sus­ lizele decadale cu întreg colec­ sei de vagoane goale pe reţea, oase a lucrărilor de sistemati­ de circumscripţie. Intr-o pri­ plus, cane, după părerea mea,
ţinute pentru ca unităţile be­ tivul de conducere, analize lu­ neritmicităţii producţiei şi imo­ zare a staţiei Coşlariu, au a­ măvară, după ce încheiasem este inutilă, suprapunîndu-se
neficiare şi călătorii pe calea nare la grupurile de regulatoa­ bilizării vagoanelor la încăr­ vut loc mari întârzieri in în­ acţiunea de vaccinare a tu­ datele înscrierii în registru cu
ferată să fie cit mai bine de­ re din Simeria şi Petroşani, care — descărcare in unele în­ drumarea trenurilor, prin blo­
serviţi. Pinâ la 1 noiembrie iar la unităţile cu pondere şi treprinderi. precum şi lipsuri­ carea complexului Coşlariu-
principalii indicatori de plan cu cele mai mari greutăţi s-au lor interne din cadrul direcţiei Teiuş şi suprasolicitarea com­
au fost realizaţi şi depăşiţi deplasat cadre din conducerea regionale şi din unităţile su­ plexului Simeria.
Producţia globală de transporţ direcţiei regionale şi a servici­ bordonate. In activitatea Direcţiei re­ Alm anahul „S cînteia" 1968
călători şi mărfuri, exprimată ilor. pentru urmărirea activi­ Pentru că nu s-a urmărit gionale C F R, au existat o se­
în tone kilometrice convenţio­ tăţii şi luarea măsurilor co­ sistematic folosirea vagoanelor rie de neajunsuri şi privind a­
nale. a fost realizată pe total respunzătoare la capacitate, sarcina statică sigurarea ritmică a vagoanelor In curînd cititorii vor avea la dispoziţie o nouă apariţie
direcţie regională în proporţie Cu toate acestea, nu se poa­ pe osie a fost realizată numai goale pentru încărcare la în­ editorială — Almanahul „Scînteia" 1968. Realizat cu colabo­
de 103,25 la sută, productivita­ te spune că s-a făcut totul. în proporţie de 99 la sută. treprinderi. Uneori au fost rarea a peste 100 dc personalităţi renumite, Almanahul cu­
tea muncii a depăşit pe cea Dovadă este faptul că în acti­ In activitatea de transport pe duse la fronturile de încărcare prinde 432 de pagini, cu o ilustraţie hogată şi o tematică
planificată cu 2,18 la sută. vitatea direcţiei regionale şi calea ferată mai există vagoane în număr prea mare, largă Sînt publicate informaţii, reportaje, anchete, curiozi­
La obţinerea acestor reali­ a unităţilor subordonate s-au deficienţe şi în ceea ce pri­ depăşind capacităţile de în­ tăţi sportive, umor etc.
zări o contribuţie de seamă au manifestat o serie de neajun­ veşte îndeplinirea greutăţii cărcare ale întreprinderilor, Din cuprins : România in concertul civilizaţiei, Călătorie
adus-o lucrătorii din staţiile suri care au dus la nerealiza- medii brute pe trenurile de Ing. ŞTEFAN ALMAŞAN fulger în „Sanctuarele culturii universale" — 148 de muzee
Peştiş, Hunedoara, Lupeni, Si- rea unor indicatori de calitate marfă şi a vitezei comerciale celebre ale lumii; Porthartul automobilistului — cu 21 de
meria, Alba Iulia. depourile şi au creat greutăţi întreprin­ planificate. Numai în cele 4 şeful secţiei economice a hărţi, avînd toate detaliile rutiere ; Lista completă a cam­
din Simeria şi Petroşani, sec­ derilor beneficiare de trans­ luni de la înfiinţarea direcţiei Comitetului regional pingurilor, hanurilor şi motelurilor; Profiluri celebre — fi­
ţia L. Deva şi secţiile de revi­ porturi. Indicatorul tone expe­ regionale, staţiile Simeria Tri­ Hunedoara al P C R. guri remarcabile ale civilizaţiei ; Mic dicţionar — economic-
zii ale vagoanelor din Simeria diate, de exemplu, indicator de aj, Petroşani şi Coşlariu au pus politic; Ghidul dietetic; Din istoria călătoriilor; Cavalcada
şi Coşlariu. bază in activitatea unităţilor în circulaţie peste 100 trenuri recordurilor sportive etc.
•’ln scopul îmbunătăţirii ac­ C.F.R., care exprimă gradul de cu tonaj incomplet. Nerealiza- (Continuare in pag. a 3-a) Drum pe zăpadă Foto : N. MOLDOVEANU