Page 52 - Drumul_socialismului_1967_12

2 DRUM UL SO C IA LISM U LU I Joi 14 decembrie 1967

Documentele Conferinţei

Naţionale a P.C.R. — măreţ

program de înflorire a

patriei so

© A doua ca vechime in
Conferinţa Naţională a Partidului Comu­ ţară, fabrica dc hîrtie, care
nist Român a dezbătut şi aprobat docu­ întregeşte peisajul comunei
mente de o imensă însemnătate pentru dez­
voltarea României socialiste. îmbunătăţirea In anii p u t e r i i p o p u l a r e c o ­ u n e i b r u t ă r i i m o d e r n e si d e u n b e l ş u g d e r e s u r s e d c u n o r v a s e d e a r t i z a n a t . P e n ­ Pctrcştl, şi-a cîştigat un bun ÎNDEMNUL
t r u a t i n g e r e a a c e s t u i s c o p a -
m a t e r i e p r i m ă şi d e n u m e r o s 1
organizării administrativ-tcritoriale a ţării m u n a B a i a d e C r iş , a c u n o s ­ a s f a l t a r e a în c o n t i n u a r e meseria;! i s c u s i ţ i în a r t a l e m ­ v e m m u l ţ i e n t u z i a ş t i . S p e r ă m prestigiu în multe ţări din
c u t o m a r e d e z v o l t a r e e d i l i ­ a s t r ă z i l o r . V i i t o a r e a c o ­ lume, datorită calităţilor hlr-
şi sistematizarea localităţilor rurale va crea, t a r - g o s p o d ă r e a s c ă . S - a u c o n ­ m u n ă v a î m p i n g e d e ­ n u lu i, a c e r a m i c i i , a p i e l ă ­ ca î n v a r a a n u l u i v i i t o r v a ­
aşa după cum se arată în documentele Con­ s t r u i t p e s t e 50 d e c a s e d i n s i g u r a c t u a l e l e ei m a r g i n i ji riei, î n c ă l ţ ă m i n t e i şi c o jo c ă - s e l e d e a r t i z a n a t f ă c u t e d e o ­ tîei pc care o produce. Hirlia
ferinţei, un cadru adecvat pentru aplicarea c ă r ă m i d ă , o s c o a l ă cu 8 săli sc v o r p u t e a c o n t o p i c e le rîei. P r o d u c e m a z i u l c e l e la ri i d i n B a l a d e C r i ş s ă a • fabricată aici ajunge în Iralt,
măsurilor privind perfecţionarea conducerii d e c la s ă , l a b o r a t o r , b i b l i o t e c ă d o u ă c ă t u n e v e c i n e L u n c a şi p e n t r u 7 î n t r e p r i n d e r i . In j u n g ă i n m u l t e u n i t ă ţ i c o ­ Iran, Liban, R.F. a Germanici. tradiţiei
m e r c i a l e d i n ţ a r ă .
şi planificării care contribuie la accelera­ S t r ă z i l e c u n o s c e l e g a n ţ a p a ­ V ă l e n i . D e z v o l t a r e a m e ş t e ş u ­ c o n d i ţ i i l e a c t u a l e f a b r i c ă m Bulgaria, U.R.S.S. etc.
— D a c ă in t r e c u t , în B a i a
rea progresului economic, a întregii vieţi v a j u l u i si o l u m i n i i e l e c tr ic e . g u r i l o r s p e c i f i c e a c e s t e i z o n e in s e r i e ct te 22.000 b u c ă ţ i u l ­ d e C r iş , n e s p u n e a t o v a r ă ş a
v a a d u c e in m a t c a c o m u n e i
c e l e p c l u n ă . N u m a i d i n v i n -
sociale. M u n c i t o r i i m i n e r i si f o r e s t i e r i z a r e a lor c o o p e r a t i v a î n c a ­ <$ Aşezare ale cărei înce­ Locuitorii comunei Şibol
a u la i n d e m i n ă 19 a u t o b u z e o a m e n i cu m e s e r i i n o i c h i a r Lăzâruţ Maria, p r o f e s o a r ă ,
Socialismul a produs în viaţa satului ro­ c a r e c i r c u l ă p c 10 trasee. In d i n s a t e l e v e c i n e c a r e v o r s e a z ă i n t r - u n a n u n v e n i t î n v ă ţ a u t a i n e l e s c r i s u l u i şi c i ­ puturi so pierd in negurile is­ sînt primii din fostul Judeţ
mânesc prefaceri radicale. Totuşi, ridicarea c o m u n ă e x i s t ă u n c o m p l e x p u n e in v a l o a r e atit r e s u r s e l e d e p e s t e 1 m i l i o n lei. D o c u - t i t u l u i d o a r 21 d e c o p ii , in torici, comuna Vinţul de Jos Hunedoara, care şl-au unit,
cu 17 ani în urmă, pâmîntu-
standardului de civilizaţie la sate începuse p r e z e n t la c e l e d o u ă ş c o li î n ­ oferă celui care poposeşte pc rile şi voinţa de muncă în-
să fie tot mai mult stînjenită de dispersarea v a ţ ă 562 d e e l e v i . I n v i i t o r i i
a n i , ţ i n i n d s e a m a că î n v ă ţ ă - vatra ol scăldată dc apele Mu­ tr-o cooperativă agricolă de
exagerată, de dimensiunile reduse şi densi­ m i n t u l g e n e r a l v a fi d e 10 reşului, un bogat şi înnoitor producţie. De atunci, pro­
tatea mică a aşezărilor rurale, de lipsa de c l a s e , n u m ă r u l e l e v i l o r v a prietatea obştească a crescut
sistematizare pe criterii ştiinţifice şi efi­ s p o r i s i m ţ i t o r . V o m d e p u n e peisaj edilitar şi gospodăresc. continuu, îar oamenii s-au
ciente. Ampla acţiune de sistematizare a t o a t ă d r a g o s t e a , r ă b d a r e a şi Ea are şi un pronunţat carac­ deprins să împletească tra­
localităţilor rurale face obiectul unui pro­ c a p a c i t a t e a n o a s t r ă d e m u n ­ ter economic. Po cuprinsul el diţia muncii cîmpului cu o­
gram raţional de ansamblu şi de durată. că p e n t r u a p r e g ă t i i n ş c o a l ă îşi desfăşoară activitatea mai cupaţii noi.
Comunele vor fi unităţi puternice, adevă­ e l e v i i în a ş a f e l in c i t el să multo unităţi: o cooperativă — Sînt cîteva femei in
rate centre social-economice şi culturale. s t ă p i n e a s c â b i n e c u n o ş t i n ţ e l e agricolă de producţie, o bri­ brigada legumicolă — măr­
turiseşte tovarăşul Romulus
In raportul prezentat de tovarăşul d e c u l t u r ă g e n e r a l ă , să fi e cit gadă dc tractoare, un şantier Codea, preşedintele coopera­
Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională m a l u t i l i şi d e f o l o s p a t r i e i tivei agricole de producţie,
a P.C.R. se arată : „Partidul porneşte dc la s o c i a li s t e . P r i v i n d i n p e r s p e c ­ pentru care migala muncii
premisa că numai în cadrul unor unităţi m o d e r n ix â r is t i v ă c o m u n a , c r e d că a r f i d e de la grădină a devenit o
rurale puternice se va putea dezvolta o bază m a r e f o l o s î n f i i n ţ a r e a u n e i adevărată pasiune. Maria
materială corespunzătoare, se vor putea ex­ ş c o l i p r o f e s i o n a l e d e m e s e r i i Viorel, Maria Miliu, Ana
tinde activităţile economice, de producere d e o a r e c e , tn p r e z e n t , p e s t e Viorel. Ana Balacî, Raveca
Blâguţâ, toate au
învăţat
şl prelucrare a produselor agricole, meşte­ 100 d e c o p i i d e la n o i u r m e a ­ grădinăritul în cimp de ia
şugurile, producţia de artizanat, ceea ce va PE SCURT
z ă a s e m e n e a ş c o l i in o r a ş e l e soţii Aurel şi Aurelia Mitea
contribui la diversificarea producţiei mate­ A r a d şi T i m i ş o a r a . şi dc Ia inginerul agronom.
riale şl Ia ridicarea gradului de ocupare a m e n t e l c C o n f e r i n ţ e i N a ţ i o n a ­ Treptat, grădina s-a extins.
forţei de muncă din sate. In urma acestei c o m e r c i a l c u 5 u n i t ă ţ i , o c o o ­ l o c a l e , cit şi e n e r g i a lor c r e a ­ î n s u f l e ţ i ţ i d e i s t o r i c e l e d o ­ Acum întreaga suprafaţă
p e r a t i v ă m e ş t e ş u g ă r e a s c ă cu t o a r e , r l d i c i n d a s t f e l p o t e n ­ le a P . C R. n e a r a t ă u n d r u m c u m e n t e , c e i p e s t e 4.000 d e
organizări, trebuie să se asigure existenţa 7 s e c ţ i i d e p r o d u c ţ i e , 2 c i n e ­ ţ i a l u l e c o n o m i c al lo c a l i t ă ţ i i m a i d i r e c t s p r e ' d e z v o l t a r e a l o c u i t o r i ai c o m u n e i B a i a d e este irigată. Pînâ la sfirşitul
anului 1970, alte 20fi dc hec­
în fiecare comună a unei largi reţele de in­ m a t o g r a f e , c l u b , b i b l i o t e c ă , n o a s t r e . a c e s t e i r a m u r i cu t r a d i ţ i e C r i ş v ă d l i m p e d e v i i t o r u l tare din cultura mare vor
stituţii social-culturale, şcoală de învâţămînt 2 şco li, u n s p i t a l , f a r m a c i e — I m p o r t a n ţ a c a r e se a ­ r e n u m i t ă . N e g î n d i m s ă m o ­ a c e s t e i aşezări. M u n c a , h o t ă - de prcfabricato din beton, un primi botezul apei provenite
e t c . c o r d ă in d o c u m e n t e v a l o r i ­
general, cămin cultural, bibliotecă publică, — C u n o s c d e m u l ţ i a n i c o ­ f i c ă r i i r e s u r s e l o r lo c a le , n e - a d e r n i z ă m p r o c e s u l d e p r o d u c ­ r i r e a , e n t u z i a s m u l , p r i c e p e ­ şantier dc drumuri asfaltate, din irigaţii. Sînt vizate, mal
ales. suprafeţele
destinate
cinematograf, dispensar, casă de naşteri, m u n a B a i a d e CrLş, m ă r t u r i ­ s p u s to v . Bociu Ion, ş e f u l s e c ­ ţ ie p r i n a d a p t a r e a la r o a t a o- r e a lo r s e v o r ( n l ă n ţ u i t o a t e un complex do Sngruşore şi porumbului şi Liifolicnolor.
s e a t o v a r ă ş u l Giurgiu Traian, ţ ie i o l ă r i e la c o o p e r a t i v a
bale, brutărie, magazine, ateliere pentru t a r u l u i a u n u i d i s p o z i t i v m e ­ i n t r - u n i u r e ş v i u , î n s u f l e ţ i t şl creştere a bovinelor, staţie Munca în agricultură ră-
p r e ş e d i n t e l e s f a t u l u i p o p u l a r m e ş t e ş u g ă r e a s c ă „ M o ţ u l " , e
prestări de servicii etc., — ceea ce va asi­ c o m u n a l . N o u a o r g a n i z a r e r e m a r c a b i l ă . M o d e r n i z a r e a c a n ic , ia r la a r d e r e a v a s e l o r c ă l ă u z i t d e c e l m a l î n ţ e l e p t C.F.R. mîne, aşadar, ocupaţia dc
gura un standard superior de viaţă popu­ a d m l n i s t r a t i v - t e r i t o r l a l ă v a nu se s ă v i r ş e ş t e p r i n r u p e r e a să f o l o s i m p e s c a r ă l a r g ă c o n d u c ă t o r , p a r t i d u l n o s t r u ® In comuna Baia dc Criş ba2ă a locuitorilor Şi bolului
şi a celor din satele aparţi­
laţiei rurale". f a c e sd sporească c o n s t r u c ţ i i ­ d e t r a d i ţ i e . L a no i, m e ş t e ş u ­ i n j e c t o a r e cu c o m b u s t i b i l . Do d r a g . nătoare : Balomir şi Sârâc-
le e d i l i t a r - g o s p o d ă r e ş t i . Se a s e m e n e a , s o c o t i m c ă s e c ţ i a funcţionează o casă a copilu­
Documentele aprobate dc Conferinţa Na­ p r e c o n i z e a z ă c o n s t r u i r e a u n u i g u r i l e a u t r a d i ţ i e v e c h e şi o E. JUCU lui. In această instituţie de în- sâu. Dar aproape în fiecare
casă există cite un salariat
ţională a P.C.R. au fost primite de locuitorii c o m p l e x d e d e s e r v i r e , a m a r e p e r s p e c t i v ă . D i s p u n e m v a p u t e a t r e c e la p r o d u c e r e a văţămlnt lucrează 19 cadre di­ ce lucrează la Cugir. Hune­
satelor regiunii noastre cu multă satisfacţie dactico. Anual statul acordă doara, Simcria sau Orâştie,
şt bucurie. pentru această şcoală o sumă care aduc un plus simţitor
de venituri gospodăriei lor.
de 1.700.000 Ici. Lucrul acesta este ilustrat
iM ir i pentru servicii către populaţie cu­ 'televizoare, numeroasele fri­
dc cele peste 1000 de apara-
Q Reţeaua prestărilor <lc
Ic dc radio, cele pesle 50 de
prinde la Şibot trei unităţi: gidere, maşini de spălat rufe
şi alte bunuri de folosinţă
© viitoare f©l©ir©ilc croitorie pentru bărbaţi, ciz­ unei vieţi civilizate.
Indispensabile
îndelungată,
mărie şi frizerie. Tot aici sc
fac pregătiri şl pentru deschi­
Oamenii de aici. şl-au con­
Efervescenta generată de seaua naţională, vom amena­ — Găsesc de o Importanţă derea unei cofetării. struit cose frumoase şi con­
măsurile luate de partid pli­ ja trotuare In centru şi vom covîrşitoare măsurile luate pri­ fortabile, au aliniat gardurî-
vind sistematizarea localităţi­ pava străzi. Apoi, drumurile vind sistematizarea, dezvolta­ 0 După ocupaţia profesio­ | le, au plantat în zona pubh-
lor rurale, care a cuprins toa­ care împinzese comuna vor fi rea localităţilor rurale — ne-a nală, structura populaţiei co­ I că pomi ornamentali, au con­
te aşezările patriei, suscită un grupate în patru trasee princi­ împărtăşit părerile sale medi­ munei Şibot sc prezintă astfel: struit trotuare cc înglobează
deosebit interes şi în comuna pale. Unele sate mici de numai cul veterinar Stoica Sorin. A- aproape 0.000 de metri pă­
Vintul de Jos. Fiecare cetăţean, G-10 case vor fi contopite. Ve­ vînd în vedere nivelul la care peste 21 In sulă din locuitorii traţi.
locuitor al comunei, discută chiul drum, spre Zlatna, va fi se prezintă comuna noastră la săi slnt muncitori in indus­ ^ — Avem şi două parcuri
aprins despre noua imagine pe modernizat pentru a permite ora de faţă şi, bineînţeles, ţî- trie şl construcţii, 33,54 la sută în Şibot — completează to­
care o va avea comuna în vii­ transportul buştenilor la Com­ nînd seama de transformările varăşul Ion Todorun, preşe­
tor. Lucrurile sîntcîtse poate binatul de industrializare a care vor avea loc, om senti­ ocupaţi In agricultură şi sil­ dintele corn ii etu lui executiv
de fireşti. E vorba doar de me­ lemnului din Sebeş. mentul încrederii că vom avea vicultură, 0,44 Ia sută In co­ al sfatului popular comunal,
leagurile, locurile în care tră­ Despre frâmîntârile ce-şî gă­ o comună frumoasă, dezvolta­ merţ şi administraţie, 0,43 lo Ne-am gîndit ca în cel dc
iesc, muncesc, în care s-au sesc loc în viaţa satelor privind tă din punct de vedere econo­ sută în transporturi şl teleco­ la intrarea în comună sâ i-
născut şi de care le sînt legate modul de sistematizare, de în­ mic şi socîal-cultural. Cind mena.jăm nişte aici umbroa­
cele mai nobile şi mal fier­ tărire şi dezvoltare a acestora, spun aceasta mă gîndesc la u­ municaţii, 0,15 la suin in In- se, iar cel din centru să-l re­
binţi năzuinţe. despre dorinţele lor legate de nele lucruri concrete care ar văţămint şl ocrotirea sănătăţii. zervăm florilor.
— După cum aţi putut ob­ noua înfăţişare a comunei putea prinde viaţă în comuna
serva. — ne spune tovarăşul ne-au relatat şi alţi cetăţeni noastră : un nou local de că­ $ Peste 500 de tineri dc pc Despre imaginea de viitor
Ioan Apolzan, preşedintele co­ din Vinţ. min cultural, actualul să râ- raza comunei Şibot slnt cu­ a comunei, am cerut şi pă­
mitetului executiv al sfatului — Măsurile luate sînt bine­ mînă un fel de club pentru ac­ prinşi in şcoli de diferite gra­ rerea cîtorva intelectuali ce
popular comunal, avem o co­ venite — ne-a declarat învăţă­ tivităţi sportive, o nouă brută­ muncesc aici :
mună frumoasă. în care agri­ torul Gheorghe Ocheşel. Reali­ rie, un teren de sport, o unita­ de. Jumătate din numărul for Prof. Ioan Milaru: Ca să
cultura se îmbină cu industria. zarea lor va anima foarte mult te de reparat aparate de radio sînt înscrişi In şcolile genera­ nu greşesc în aprecierile
Avem de toate aici. Cu toate a­ viaţa satelor. Deşi faţa <le alte şi televizoare. Tinînd seama de le, Iar ceilalţi în licee, şcoli mele, am făcut un calcul.
cestea gîndurile noastre sînt comune, comuna noastră se pre­ faptul că în localitate se găsesc Costul lemnelor de foc pen­
îndreptate înainte. Ne gîndim zintă mult moi bine, ar fi mul­ multe monumente şi urme isto­ profesionale şi facultăţi, tru încălzirea şcolii, dispen­
de pe acum să facem unele lu­ te de făcut şi aici. In primul rice, cred că s-ar putea înfiin­ sarului şi a altor instituţii;
cruri frumoase, care să ridice rînd amenajarea unei băi ţa un mic muzeu în care să se se ridică la circa 40.000 iei
şi mai mult satele pe treptele populare. Aceasta ar fi de cea vadă evoluţia satului de la ori­ anual. încălzirea centrală ar
belşugului. Centrul comunei e mai stringentă actualitate. Apoi, gini pînă în prezent. fl mai rentabilă, iar chel­
aşezat într-un loc întins, cu maj încolo, construirea unul Iată cîteva lucruri care. de cămin cultural, cinema­ Apropiere treptată faţă tuielile făcute cu introduce­
Comuna Poiana dispune
mari posibilitâfi de extindere local de şcoală spaţios cu în­ transpuse in viaţă, ar face din rea ei s-ar recupera doar în
şi dezvoltare. călzire centrală care sâ cuprin­ comuna Vinţul de Jos o uni­ tograf, bibliotecă şi muzeu trei ani din sumele destina­
— Spuneaţi că v-ati gîndit la dă toate clasele de la I pînâ la tate administrativă puternică, te încălzirii cu lemne.
unele lucrări menite să înfru­ 10. dotat cu internat, mobilier cu o viaţă economică, socială sătesc. Tnv. Maria Bonta : Pe uli­
museţeze şi mai mult chipul modern; material didactic, la­ şi culturală înfloritoare. Sînt In fotografie : Aspect ex­ ţa Bălţii s-au construit circa
comunei. Care sînt acestea ? boratoare şi altele, pentru a lînduri pentru o viitoare foto­ terior al căminului cultu­ de nivelul oraşului
— In primul rînd vom înce­ putea desfăşura procesul in- grafie a comunei. ral. 100 de case noi. Pe Ump plo­
pe asfaltarea drumului princi­ structiv-educativ la un bun ni­ ios însă, într-un loc, trecerea
pal care leagă comuna de şo­ vel. GH JURCA vehiculelor devine imprac­
Comuna Teiuş este una din­ pune în valoare numeroasele care va fl amplasat pe şoseaua ticabilă. De la primăvară în­
cepem sâ amenajăm strada
tre cele mal mari din regiu­ iniţiative p e care le au. naţională. El sc va încadra în in aşa fel, Incit să-şi justifice
R ă s f o i m a c t u a l a m o n o g r a ­ şcoală generală şl profesiona­ v i i t o r , c ă r ă m i z i şi s t î l p i d i n d e r n ă , şi n u g r e ş e s c d a c ă s p u n ne. Ea este populată în pre­ Cadrele didactice din Teiuş, sistemul arhitectonic al loca­ o nouă denumire. Poate n-ar
fi e a P e tr c ş L il o r , H o t a r u l c o ­ lă, cămin cultural, cinemato­ b e t o n c a r e v o r a d u c e n o i v e n i ­ că s e a s e a m ă n ă c u u n o r ă ş e l. zent de peste 6.000 locuitori. majoritatea localnice, doreso lităţii noastre. Mai intenţionăm fi râu s-o numim strada tei­
m u n e i s e î n t i n d e p e 2.762 h e c ­ graf, bibliotecă publică, dis­ t u r i c o o p e r a t o r i l o r . M e ş t e ş u ­ M ă s u r i l e p l i n e d e î n ţ e l e p c i u ­ Aici funcţionează un liceu, sâ desfăşoare şi o bogată acti­ să înfiinţăm un complex de lor. Denumirea nu e întîm-
t a r e , a ş e z a t e d e o p a r t e şl d e pensar, baie comunală, maga­ g u r i l e d i n c o m u n ă v o r c u ­ n e l u a t e (le p a r t i d u l n o s t r u şcoală generală, magazine co­ vitate cultural-artistîcâ. Acum ateliere in incinta cooperativei plătoare, pentru că pe am­
a lt a a r î u l u i S e b e ş . L a u i u ­ zin universal, cofetărie, cen­ n o a ş t e in v i i t o r o d e z v o l t a r e v o r c r e a c o n d i ţ i i şi m a i b u n e merciale, unităţi prestatoare înlîmpinăm însă unele greu­ prin dezvoltarea secţiilor de bele părţi cetăţenii au plan­
m u l r e c e n s ă m i n t , n u m ă r u l l o ­ tre de desfacere a cărnii, lap­ c o n t i n u ă î n d e o s e b i c e l e d e p e n t r u r i d i c a r e a ei d i n t o a t e de servicii, dispensar, o casă tăţi deoarece nu există o sală tîmplărie, tinichigerie şi me­ tat tei pe marginea trotua­
c u i t o r i l o r a f o s t d e p e s t e telui şl pîinll, punct farmace­ timplârie, zidărie, dulgherie, p u n c t e l e d e v e d e r e , v i a ţ a de naştere centralizată etc. de spectacole. Credem că şi canică relor.
3.600, d i n t r e c a r e a p r o a p e utic, coafură, frizerie, pan- rotărie etc. n o a s t r ă a t u t u r o r v a c u n o a ş t e Edilii din Teiuş s-au îngrijit această problemă va fi rezol­ Simion Ciorlea, preşedintele
1.000 c o p i l d e v î r s t ă ş c o l a r ă , lofărie, slfonnrle, două bufe­ M e d i c u l c o m u n e i , c a r e s e o î n f l o r i r e c o n t i n u ă R e v e n i ­ sâ dea localităţii un aspect cit vată prin construirea unui lo­ cooperativei de consum : înv. Tîberlu Şclmârenn:
c u p r i n ş i la c e l e d o u ă şc o li te, chera s e c ţ i i d e p r e s t ă r i d e b u c u r ă d e o a p r e c i e r e d e o s e ­ re a la t r a d i ţ i i l e n o a s t r e d e mai plăcut. Numai pe strada cal de cultură. — O comună nu poate fl Trebuie îndreptat cursul pi­
g e n e r a l e şi la c ea p r o f e s i o n a ­ s e r v i c i i c ă t r e p o p u l a ţ i e , ca : b i t ă iu r i n d u r i l e c e t ă ţ e n i l o r , c o m u n ă şi j u d e ţ , a m p r i m i t - o Republicii s-au amenajat zo­ Ovari losif, medic la dispen­ puternică fără o reţea comer­ nului şi pe distanţa care
lă d i n l o c a l i t a t e . A p r o a p e cu cea m a l d e p l i n ă s a t i s f a c ­ ne verzi pe o suprafaţă de sarul rural: cială bine pusă la punct. Este curge paralel cu uliţa. O da­
200 d e c o p i l s î n t î n s c r i ş i la ţ i e şi î n c r e d e r e . 10.000 metri pătraţi. Această — Aşa după cum reiese din adevărat că Ia Teiuş funcţio­ tă cu această lucrare s-ar
c e le 4 g r ă d i n i ţ e d i n c o m u n ă ; D c c u r i n d , la P e t r e ş t i , T e a ­ stradă urmează să fie asfal­ documentele Conferinţei Na­ nează un mare număr de uni­ mai putea face pavarea al­
la c r e ş a f a b r i c i i d e h î r t i e îşi t r u l d e s t a t d i n R e ş i ţ a a p r e ­ tată pînâ la gară. In anul ur­ ţionale, în fiecare comună vor tăţi comerciale aprovizionate biei lui aşa cum s-a făcut
aşrcaprd p ă r i n ţ i i z i l n i c a lţi z e n t a t s p e c t a c o l u l cu p i e s a mător vor fi executate alte exista unităţi sanitare. Noi cu un bogat sortiment de măr­ pe porţiunea din centru, Iar
44 d e c o p i i m i c i ai a n g a j a ţ i ­ „Tarluffe" d e M o l i e r e , în s a la lucrări edililar-gospodâieşti. dispunem de un dispensar ca­ furi. Ţinind cont de cerinţele uliţa pîrîului ar deveni o
lor. ...Se serie noua mo­ c ă m i n u l u i c u l t u r a l cu p e s t e Vor fi terminate trotuarele pe re a fost dat în folosinţă anul mereu crescînde, s-a luat mă­ stradă în puterea deplină a
— E x i s t ă o p u t e r n i c ă b a z ă 300 d c l o c u r i. „ In v i i t o r u l a ­ străzile comunei, vor fi plan­ trecut, bine înzestrat. Amin­ sura construirii unui complex cuvintulul. Aduo în discuţie
p e n t r u s c r i e r e a i s t o r i e i v i i ­ p r o p i a t , s a l a v a fi m o d e r n i ­ tate flori şi pomi ornamentali. tesc că dispunem de aparat de alimentaţie publică, care şi două dintre problemele
t o a r e a c o m u n e i n o a s t r e — z a t ă şi m ă r i t ă , la p e s t e 450 d e Cetăţenii comunei Teiuş do­ Roentgen şi cîe o autosalvarc. cuprinde laboratoare de car­ ce-şi aşteaptă rezolvarea la
ne-a d e c l a r a t t o v a r ă ş u l C E - lo c u ri , c u o s c e n ă p e c a r e v a resc insă ca localitatea lor să In viitor, comuna va deveni mangerie şi cofetărie, restau­ noi : 1) amenajarea unei săli
N V Ş E , I O A N , p r e ş e d i n t e l e p u t e a c o n c u r a o r i c e f o r m a ţ i e devină din zi în zi mai pros­ o unitate administrativă pu­ rant cu terasă, bufet, cofetărie, pentru organizarea minţilor
s f a t u l u i p o p u l a r c o m u n a l . artistică\ ne spunea tovară­ peră. Iată ce ne-au declarat ternică.- Majoritatea probleme­ şi 2) aducerea unor filme co­
nografie a comune 1 fn anul 1968, complexul va fi
R e c e n t e l e h o t ă r i r i a l e p a r t i ­ şul Attenburger Egon, direc­ cîţiva dintre eî : lor vor fi rezolvate aici. D? dat în folosinţă. In viitor vor respunzătoare condiţiilor e­
d u l u i , p r i v i n d î m b u n ă t ă ţ i r e a torul c ă m i n u l u i c u l t u r a l . Prof. Viorica Rancea, direc­ aceea, ar fi bine ca la Teiuş fi luate alte măsuri care sâ xistente.
o r g a n i z ă r i i a d m i n l s l r a t i v - t e - — Ş c o l a r i z a r e a c o p i i l o r d i n toarea liceului : să se prevadă, bineînţeles cînJ contribuie la aprovizionarea Dr. Lconida Savu: Viaţa
r i t o r l a l e a ţ ă r i i şl sistemati­ c o m u n ă e s t e d e s u t ă la s u l ă condiţiile permit, construirea reclamă la Şibot două obiec­
zarea l o c a l i t ă ţ i l o r r u r a l e a s i ­ — ne r e l a t a t o v a r ă ş u l Haider — Avem comună mare şi unui spital rural cu speciali­ şi deservirea dt mai bună a tive de Interes sanitar: o
g u r ă c a l e a c e a m a i b u n ă s p r e secţie dc confecţionat lăzi şi v e d e p r i n m ă s u r i l e l u a t e î n ­ Egon, d i r e c t o r u l a d j u n c t frumoasă. In perspectivă, ca tăţi de interne, chirurgie, ob- consumatorilor. baie comunală (existentă, dar
p r o g r e s u l şi p r o s p e r i t a t e a ambalaje din lemn, secţie de f l o r i r e a continuă a l o c a l i t ă ­ al şc o li i g e n e r a l e . C e l e p e s t e va deveni şi mai frumos;!. stetrîcă-ginecologie şi stoma­ Există totuşi şl la noi un neutili-zabîlâ) şî un staţionar
c o n t i n u ă . C o m u n a n o a s t r ă a - lîmplârle pentru mobilier co­ ţii : 40 d e c a d r e d i d a c t i c e m u n ­ Conform prevederilor se va tologie. paralelism. In comuna noastră care sâ dispună şî de o casă
r e a s i g u r a t e t o a t e p r e m i s e ­ mercial şi binale, moară ele. — V o m d e s c h i d e o c a s ă d e c e s c c u t r a g e r e d e i n i m ă . A ­ trece la invâlămîntu) de 10 funcţionează secţii prestatoare de naşteri. Nu sînt lucruri
le p e n t r u a r e z o l v a d e z i d e r a ­ L a s e d i u l c o o p e r a t i v e i a g r i ­ n a ş t e r i şl u n l a b o r a t o r p e n t r u v e m l a b o r a t o a r e , c a b i n e t e , ani. Deşi în prezent se con­ Ioan Med rea, preşedintele de servicii ale cooperaţiei meş-
t u l s u p r e m a l p o l i t i c i i p a r t i r c o l e d e p r o d u c ţ i e , preşedinte­ a n u fi n e v o i e s ă f u g i m p e n ­ ia r i n v i i t o r şcoala n o a s t r ă struieşte un local de şcoală, cooperativei meşteşugăreşti i leşugâreştî. E vorba de frizerii, imposibil de realizat.
lui n o s t r u fu a c e a s t ă d i r e c ­ le acesteia, Pfaff Laurenţiu, tr u o r i c e la S e b e ş . S ă a v e m v a c u n o a ş t e — î n l u m i n a h o- spaţiile de care dispunem nu — Numărul mare de locui­ cizmării, croitorii etc. Coope­ Intr-adevăr, unindu-şl pu­
ţi e : apropierea treptată a ni­ ne s p u n e a ; „ C o o p e r a t o r i t a l e n o a s t r e . t ă r î r i l o r p a r t i d u l u i — o d e z ­ vor fl suficiente pentru cu­ tori ai comunei noastre a im­ rativa de consum este şl ea terea braţelor şi Iscusinţa
velului satului de cel amora­ n o ş t r i au p r i m i t c u b u c u r i e P e n s i o n a r u l Traian Pizo, v o l t a r e şl m a i a c c e n t u a t ă . prinderea tuturor elevilor. pus dezvoltarea reţelei de u* obligată să aibă asemenea uni­ minţii, locuitorii Şibotului
şului. h o t ă r l r i l e p a r t i d u l u i N e - a m c a r e a t r ă i t şl v e c h i l e r e a l i ­ Sperăm deci că o dată cu a­ nilăţi prestatoare de servicii. tăţi. dat fiind faptul că îşi au făcut pînă acum multe
C o l i n d i n d s t r ă z i l e c o m u n e i , o p r i t î n d e o s e b i a s u p r a p o s i ­ t ă ţ i a l e c o m u n e i, ne-a d e c l a ­ . . S e s c r i e n o u a m o n o g r a f i e plicarea sistematizării sâ se Cooperativa meşteşugărească desfăşoară activitatea in me­ lucruri trebuincioase lor şi
s t i n d d e v o r b ă cu n u m e r o ş i b i l i t ă ţ i l o r d e d i v e r s i f i c a r e a rat : a s a tu l u i , o n o u ă f i lă a i s t o ­ prevadă şi un local de şcoalo din Teiuş are 27 secţii cu 3G diu! sătesc. De aici se naşfp au în faţă perspectiva reali­
lo c a ln ic i, n e - a m d a t s e a m a m e s e r i i l o r în d o m e n i u l r u ­ — 7n a n i i d i n u r m ă , c o ­ ri e i n o a s t r e c o n t e m p o r a n e . dintre cele mai moderne. de activităţi. Reţeaua de de­ paralelismul de care vorbeam. zării altora, tot atîl de tre­
c ă i n t r - a d e v ă r a ş a s t a u l u ­ ral. I n a c e s t s c o p v o m c o n ­ m u n a n o a s t r ă a c ă p ă t a t o î n ­ Consider că inspectoratele servire va fi dezvoltată şi în Ar fi bine ca unităţile pres­ buincioase.
c r u r il e . E x i s t ă la P e t r e ş t l f e c ţ i o n a , i n c e p î n d d i n a n u l f ă ţ i ş a r e t o t m a i n o u ă şi m o ­ GH. I NEGREA şcolare judeţene vor fi mult continuare. Este prevăzut so tatoare de servicii către popu­ I CIOBANI-
mai operative şi mai compe­ se construiască la noi un mo­ laţie să aparţină de o singu­
tente, iar cadrele didactice vor dern complex de deservre, ra cooperativă.