Page 53 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 53
3
DRUMUL SOCIALISMULUI
Joi 14 decembrie 1967
Orientarea judicioasă Capacităţile de transport
(Urmare din pag. 1)
a producţiei creîndu-ee Imobilizări de va derabil capacităţile de trans aspectele ei. Aceasta întrucît
absenţele nemotivate de la lu
port. In c'irsul trimestrului III
cru. neglijenţa, nerespectarea
ne., s-au înreeistrat la 87.7*7
goane. Aceasta, pentru »-ă mă vagoane o Imobilizare de graficului de circulaţie, contro
exi
lul superficial, lipsa de
surile stabilite pentru dornica flST.wr» vaeoane-orc. pentru ca genţă au dus la încălcarea
re revine o penalizare dc
(Urmare din pag. 1) recare specializare o unită se cultivă legume pe mai muit unor staţii ca Zam, Ilia, Cugir l8.22ti.doo lei. întreprinderile normelor de tehnica securită
ţilor respective în această di de 80 Ia sută din suprafaţa cu locomotive de manevră, care au produs cele mai mari ţii muncii, a normelor de ex
cAutat un răspuns ce sA fie recţie. repartizată cooperativelor pentru a urgenta inlroduccren imobilizări sînt : C.S.H. (cu ploatare. au provocat acciden
materializat cit mai repede cu îmbunătăţirea rezultatelor noastre. In perspectivă, pen şl scoaterea vagoanelor la fron 074.250 vagoane-ore). CC.V.J., te şi evenimente de cale fera
putini.A în sporuri de produc în zootehnie este de neconce tru a ridica şl mal mult gra turile de încArcnrc-descărcare T H C VI . întreprinderile fores tă, soldate deseori cu pagube
ţie. Fără pretenţia de a fi fă put fără asigurarea unei bo dul de rentabilitate al legu- s-au aplicat cu mtir/iere. Nu tiere şi altele. ^ materiale şi imobilizări de ca
cut totul penlni înregistrarea gate baze furajere. Cum su micullurii, vom urmări cu per toţi şefii dc staţii au ţinut o linia colaborării între în pacităţi
legătură sirinsă cu conduce
unui salt spectaculos în pn- prafeţele cultivate cu nutre severenţă şi realizarea unei rile unităţilor benoficmip de treprinderile economice şi u Prin urmare aici vor trebui
vin'a creşterii producţiilor In ţuri nu pot creşte, ne-am c- specializări a unităţilor în sen transport pentru ti urmări ac nităţile de calc ferată s-a făcut căutate îndeosebi căile de li
hectar şi pe cap de animal, rientat spre ridicarea canti sul de a restringe numărul tivitatea de expediere n măr pica puţin in rera ce priveşte chidare a neajunsurilor care
avem totuşi ferma convingere tăţii de proteină şi olbunvnâ sortimentelor cultivate In fie furilor şi n programa operativ marşrut izarea transporturilor, au făcut ca activitatea să nu
cA măsurile preconizate a le la hectar. Astfel, ponderea in care cooperativă, ceea ce vo transportul în raport cu situa deşi există puncte cu încărca menrgâ ca pe roate. Ce trebuie
aplica se vor concretiza în ri structura plantelor d« nutreţ permite creşterea simţitoare a ţia reală de pe teren. re concentrată pentru produse făcut pentru întărirea răspun
d carea eficienţei activităţii e o ocupă ti ifolienele, legumi producţiei la hectar. Inccpînd(U a doua jumătate le de masă. derii personale n fiecărui lu
conomice a unităţilor coopera noasele. sfecla furajeră şi or In atenţia noastră stau de a lunii septembrie a c. şi în Fireşte, despre deficienţe crător faţă de lucrările încre
tiste. zul, care în condiţii pedocli sigur şl alte preocupări ca : cursul lunii octombrie s-au în s-ar mai putea vorbi. Impor dinţate 7 Care sînt cele mai e
Pornind de la sarcinile re matice normale asigură echi sporirea randamentului plon- registrat resfnnţp mari faţă de tant este însă că prin efortu ficiente măsuri pentru recupe
stau în faţa unităţilor coope- librarea balanţei, sub «spoit Inţillor pomicole, sprijinirea planul de încărcări, fapt ce n rile comune ale unitâtilor be rarea restanţelor şi o cît mai
latiste. de a-şi mări în anul cantitativ şi calitativ. O re unităţilor agricole de stat in creat perturbaţii în activitatea neficiate şl de transport pc bună deservire a unităţilor be
viilor contribuţia la fondul zervă însemnată de completa vederea desfăşurării unei ac economică a întreprinderilor C F.TV. pe baza unor colabo neficiare şi a publicului călă
rcntrali/at cu aproape 40 la re a bazei furajere o consti tivităţi rentabile, promovarea forestiere, din industrie locală, rări judicioase sfi se stabilească tor ? Sînt întrebări cărora or
sută la lapte, cu peste 20 In tuie şl extinderea cultur'lor în toate cooperativele a noilor iar în uncie perioade la cele mai eficiente măsuri, care ganizaţiile de partid, colecti
sută la carne şi de 1.5 ori la duble la circa 500 hectare. cuceriri «le ştiinţei agricole a- C.C V J. şi uzinele din Cugir. să conducă la obţinerea celor vele de ceferişti, vor trebui să
legume am stabilit şi căile Existenţa surselor de apă iansale etc. Dcsfâşurind o In acelaşi timp insă trebuie mai bune rezultate. le răspundă prin fapte Fie
de înfăptuire n lor. In ceea răspîndile pe o mare parte muncă mal bine organizată şi subliniat ră greutăţi în trans Organizaţiilor de partid st dispun de o bogată experienţă,
de cadre cu o pregătire profe
ce priveşte sporul la produc din terenul cooperativelor ne-a eficientă, lucru pe r«re-l vom portul pe cale« ferntă nu pro conducerilor tehnico-adminis- sională corespunzătoare, care
ţia de lapte, realizarea este determinat să extindem iriga pretinde şl specialiştilor din vocat şi unităţile eronomlep trntive din unităţile de eolc au dovedit că sînt în mânură
posibilă pe de o parte prin ţiile la peste 200 hectare, o unităţile de producţie, ne vom din regiune. Cu loate inter ferată le revine sarcina^ de o să se ridice la înălţimea celor
creşterea numărului de vaci mare parte din suprafaţa res putea «duce o contribuţie tot In laboratorul central -le la I M Deva ucreo?S cadre venţiile operative făcute de di se preocupa in primul rînd de mai exigente cerinţe.
.şi jumnei. iar pe de altă parte pectiva fiind rezervată cultu m«l preţioasă la înfăptuirea bine presante profesional. Dintre acestea. recţia regională In unele între întărirea disciplinei sub toate
prin îmbunătăţirea calitativa rilor de nutreţuri. Toate aces obiectivelor pe care Conferinţa porterului nostru Vlrgll Onoiu. a surprms pe loboroniele CIc- prinderi. au existat în această
a efectivelor. Încă de pe acum te măsuri dublate de o preo Naţională a PC.R. le-a pus na Pop şl Viorel Nlculina in timpul executării unor anal.ze perioadă imobilizări mari d*
vom organiza o nouă acţiune cupare sporită pentru folosi in faţa lucrătorilor din agri vagoane, care ou redus consi
de identificare a exemplarelor rea economică a furajelor ne cultură. chimice. Rezultatele muncii
mai puţin prodLictive. în sco dau garanţia că sarcinile ‘n
pul de a le înlocui şl a forma sectorul zootehnic vor fi înde urmA, este complet depăşită
loturi cu productivitate ridi plinite în mod exemplar. — continuă tovarăşul Nagv.
cată in fiecare fermă de vaci. O altă ramură de producţie medicului Revizuirea ei este mai mult
Acestora li se vor repartiza intensivă spre dezvoltarea Serele de la marginea oraşului ca necesară. In aceşti ani s-au
fînurtle de cea moi bună ca căreia ne-am orientat efortu (Urmare din pag. 1) schimbat multe, actualitatea
litate. concentrate şl suculen rile este legumicultura. Creş e alta şl volumul mare de si
te în cantităţi suficiente. Un terea suprafeţei destinate gră P ă ş i m p r a g u l s e r e i m i j l o a m e s t e c ă cu o d o z ă d e î n tuaţii scriptologlee nu-şi mal
accent deosebit se pune pe în- dinăritului cu circa 170 hec F l o r i l e d i n z o n e l e v e r z i u n c o n c u r s d e f r u m u s e ţ e n a cii. î n c ă p e r e a a r e tn l a t e r a l g r ă ş ă m i n t e c h i m i c e , d u p ă r e noastre sâ fie evaluate in justifică eficacitatea, Eviden
grăşatca tineretului taurin. In tare a ridicat o serie de pro c o r e on d o i o t i t a p r o s p e ţ i t u r a l ă , p e s t e 500 d e g h i v e c e m a l m u l t e e t a j e r e cu 20.000 ţ e t a d a l ă d e t o v a r ă ş a In g i funcţie de felul cum reuşim ţele noastre sint foarte greoaie
funcţie de condiţiile pe care bleme îndeosebi privind asigu m e Şi g i n g ă ş i e s t r ă z i l o r şi cu c t c l a m c . U n c i e d i n ele g h i v e c e d e m ă r i m i d i f e r i t e n e r ă . A m e s t e c u l d e p ă m m i să redăm sănătatea oameni şi munca profesionolâ o medi
le au şi de baza materială asi rarea bazei materiale şi a for p ă r c u l e t e l o r , ş i- a u s c u t u r a t ş t- a u d e s c h i s p e t a l e l e c a t i f e şi t o a t e p l i n e cu s p e c i i de II s t r o p e s c c u a p ă s t ă t u t ă , fl lor şi s-o apărăm şi nu după cilor este îngreunată de fel şl
gurată. la cooperativele agri ţei de muncă. S-a căutat to p e t a l e l e o d a t ă cu c ă d e r e a la te d o a r d e două, t r e i orc, fl o r i d e s t i n a t e v l n z ă r i l in s e a ş e a z ă fn l ă d l ţ e şl g h i v e c e , volumul scri«pleIor de lot fe fel de rapoarte, statistici, cen
cole din Simeria. Cristur st tuşi ca ponderea producţiei primului s t r a t d e b r u m a a r ia r a l t e l e a u e m a n a t o su z o n u l rece. D i n m a r e a f a m i ti n d e s e a m ă n ă sămtnţa ( l o r i lul pe care Ic facem. Mi s-a tralizatoare etc.
Unpolt se vor extinde îngrâ- să o concentrăm în patru uni g i n t i e Pc stidci $i in p a r c u r i , medenie d e b o b o c i c a r e v o r lie f l o r t c o l ă f a c p a r t e şl s p e lo r d e s t i n a t e z o n e l o r v e r z i . intimplAt în repetate rînduri Aseultînd părerile Interlo
sâloriile la cîte 100—300 căpi tăţi. respectiv la Sintanclrei. f lo ri le an f o s t d o a r s e z o n i e z î m b i Şi ai la n u m a i 21 dc cii ca H o r t e n s i a , C l n c r a r e a D i n t r e m u n c i t o a r e l e cn o b o ca atunci oînd trebuie să in- cutorilor noştri, ne-am dat
ţe anual, urmârindu-se o oa Deva, Rapolt şl Simeria. unde re. L o c u l d e baştină al flo o r e . T o t în s e r a m a r e , pe g a t ă e . v p e r i e n ţ ă in c u l t i v a !ru la operaţie, să mi se ceară seama că munca medicului ar
t r e i s t r a t u r i In lungime sini şi. Beponia. In p a r t e a s t i n g ă
rilor, unde c r e s c şi se î n a se rei , p e u n s t r a t m a r e — re a şl î n m u l ţ i r e a f i o r i l o r a întocmirea anumitor situaţii oîştisn foarte mult în efica
s ă d i t e c a il e le . D u p ă c u m
mulţesc s in t c e l e t r e i s e r e şi t o t u ş i i n s u f i c i e n t f a ţ ă d e m i n t i m p e Lazăr L u c r e t i a , şi nclc. De ce nu se găseşte citate dacă ar fi uşurată de
n e - a r e l a t a t t o v a r ă ş a înp.
f lo r i c o l e , a f l a t e in p a r t e a c e r i n ţ e — se a f l ă g a r o a f e l e . S a b o u G e o r g e l a , M a l e a A u o soluţie ca ele să fie întocmi balastul scriptelor inutile,
S t a h n l k M a r i a , i n t e r l o c u t o a te de către personalul mediu,
e s t i c ă a o r a ş u l u i D e v a . C ă E le a n f o s t a d u s e d e la r e r e l ia fl S h t n e s c u R a d a tn Considerăm cA organele
F o t b a l z u t e d e la d i s t a n t ă , s e r e l e , rea. n o a s t r ă , a c e s t e c a il e d e n u m i t e l e s e r e d i n C o d l e a Şl p r i m e l e o r e a l e d i m i n e ţ i i d e iar medicul să le verîfloe ? competente vor lua în dezba
cu a c o p e r i ş d e s t i c l ă s t r ă v e n n a l b i m a c u l a t , s în t cele î n m u l ţ i t e aic i, la D e v a . S t r a .7 d e c e m b r i e , e l e a n h u l â ş l t Am cîştlga timp preţios f tere problemele amintite şi
m a i g t n g a ş e flo ri d i n s e r e sl
z i e ti s e p o r s i m p l e f ig ur i tu l cu f ir e iri'alte şl b i n e d e z şi r e p i c a t p l ă n t u t e f i r a v e cn Să nu mal vorbim de evi pe baza unor cercetări «len
c e l e m a i p r e f e r a t e d e c ă t r e denţele care se cer zilnic, săp-
g e o m e t r ic e , r f n d u i t e u n a b a v o l t a t e e p l i n d e b o b o c i d o u ă , t r e i f r u n z u l i ţ e , d i n s o te. a consultării unui mare nu
c u m . p ă r ă t o r i . P r i m a r e c o l t ă p r o a s p e ţ i , g a t a să se d e s c h i lu r il e S a n t o l l n a , I r i z e n o , Co tămînal. lunar, trimestrial etc., măr de specialişti şi a cunoaş
Rapid -Juventus 0-0 a r d o r i ca l u m i n a z i l e i şi r a d e c a l i c d i n a c e s t s e z o n s-a dă. In n u m a i c i t e v a z i l e , cint 1 let/* şl A g h e v a l u m , n a t u r a l * medicilor de circumscripţie 1 terii situaţiei reale vor trece
g ă a l t a tn a ş a f e l d e p a r c ă
p e n t r u
cules tn ziua de î decembrie
•Şi certificatele de
concediu
înutilitătilor
la
c o v o a r e
v i i t o a r e l e
eliminarea
m a j o r i t a t e a
g a r o a f e l o r
v o r
z e l e s o a r e l u i să fi e d i n b e l
ş u g a l e lor. 100 d e fi re , p r e c u m şl 50 d e în fl o r i, s t r a t u l v a d e v e n i v e n le rondwrllar. P i u ă In p r i medical nu fost mărite cu n scriptologice şi birocratice din
g h i v e c e cn c i c l a m e , a u luat m ă v a r ă , aici, in s e r e l e flo nouă rubrică, care repetă dc
A p r o p i i n d n - m ă d e ser e, sel, viu c o l o r a t. Iar a m a t o r i i atribuţiile medicilor.
Intr-un decor de iarnă, ieri acţionat mereu cu mingi înal a m v ă z u t p r i n p e r e ţ i i d e d r u m u l m a g a z i n u l u i d i n or aş a c e s t e i s p e c i i le v o r p u t e a r i c o le s e v o r p r o d u c e pes.e. fapt datele înscrise în pri NR. — Invităm pe a
pe stadionul Republicii din te. lucru care a convenit masi s t ic lă o a r m o n i c d e c u lo r i şi a u f o s t v î n d u t e In st a r e c u m p ă r a d e la f l o r ă r i a d i n u n m i l i o n d e f l o r i d i n 20 d e mele două. Completarea e» ceastă colo medicii, spe-
Capitulă, circa 15.000 de spec- vei apărări italiene, mingi care şi n u a n ţ e d i n d I m p r e s i a p r o a s p ă t ă c h i a r fu a c e e a ş i s p e c i i , m a t e r i a l s d d l t o r n e cere timp şi acesta trebuie fu cioliştii, personalul me-
latori au asistat la returul me l-au căutat în permanenţă pe p e n t r u u n m o m e n t , a u n e i zt. D i n d e c e m b r i e şl p l n ă In or a ş . c e s a r împrospătării şi î n f r u rat din minutele de consul diu-sanitar etc., sâ-şi
ciului dintre echipele Rapid Ion Ionescu. Deşi activ. loncs- l u m i d e b a s m . t n s e r a m a r e , luna a p r i l i e , s e r a v a a v e a r e In s e r a d e a l ă t u r i , u n grn j, m u s e ţ ă r i i o r a ş u l u i D e v a . taţie. expună părerile lor în
Bucureşti şi Juventus Torino, cu nu a putut să se descurce c o lt ă c o n t i n u ă d e c a il e p e n d e m u n c i t o a r e l u c r e a z ă d e K HAn AŢEANU — Ultima reorganizare a această direcţie. Coloa
contînd pentru optimile de fi între cei trei apărători care la loc d e f r u n t e s ta u p e e zor. E le c e r n p ă m i n t , şi H reţelei medico-sanitare făcută nele ziarului nostru vă
nală ale .Cupei campionilor l-au marcat cu severitate. t a j e r e , p r e g ă t i t e ca p e n t r u tr u v f n z a r e . în 1957, deci cu zece anî In stau la dispoziţie.
europeni- la fotbal Deşi au Nici în repriza a doua as
dominat teritorial aproape în pectul jocului nu s-a schimbat.
treaga partidă, jucătorii ro S-a Jucat într-un singur sens :
mâni nu au reuşit să înscrie spre poarta lui Anzolin. dar 4
nici un gol în poarta Iu, An- ineficacitatea atacului rapidist PRONOEXPRES Uzina R.M.R. Sim eria •
xolin. întîlnirea încheindu-sc şi promptitudinea apărării ita EXPLOATAREA MINIERA DILJA
cu un scor alb : 0-0. Învingă liene au făcut ca scorul să râ-
tori cu 1-0 în primul Joc, dis minâ alb pînâ la fluierul final ANGAJEAZA DE URGENŢA :
putat la Torino, fotbaliştii ita al arbitrului vest-german Karl Rezultatele concursului nr. cu sediul in oraşul Petroşani str. Cărbunelui
lieni s-au calificat pentru sfer Riegg. — strungari, lăcătuşi ;
turile de finală ale competiţiei. Cele două echipe au aliniat 50 din 13 decembrie 1967 : nr. 20, regiunea Hunedoara
Formaţia bucureşteanâ a a următoarele formaţii : Rapid Extragerea I : 35. 34. 6. 27, 2. angajează de urgentă :
bordat acest meci cu multă Bucureşti : Râducanu. Lupescu. — mineri ; — tîmplari, dulgheri ;
ambiţie, dar graba de a reface Motroc. C. Dan. Greavu, Dinu. 30 rezerve : 3, 49.
cit mai repede handicapul de Jamaischi, Năsturescu. Dumi- Fond de premii : 416 975 lei. — ajutori mineri ;
un gol şi-« pus amprenta pe triu II, I. Ionescu, Codreanu. — muncitori necalificat' î — fierari, cazangii ;
întregul lor joc. Astfel. încă Juventus Torino : Anzolin, Extragerea a Il-a : 1. 13, 41. 40.
din primele minute, ei au a Salvadore, Castano. Leoncini. Se asigura : — 2 mecanici locomotivă cu abur ;
saltat poarta oaspeţilor, fără Bercellino. Del Sol. Cinesinho. 4, 5, rezerve : 28. 24. — cazare la cămin ; — muncitori necalificaţi.
însă ca atacurile lor repetate Sacco, Magnusson, Zigoni. Co-
să fie eficiente. Aceasta deoa ramini. Fond de premii : 386 857 lei. _ masa la cantină contra cost; De asemenea mai angajează muncitori necalificaţi absolvenţi a 7 cla
rece Jucătorii de Ia Rapid au (Agerpres)
_ şcoala de calificare pentru meseriile de se elementare cu serviciul militar satisfăcut, pentru a urma cursul de
mineri şi ajutori m ineri; calificare.
— salarizare conform legislaţiei in vigoare. Pentru muncitorii calificaţi din alte localităţi, întreprinderea su
Pentru tap n portă abonamentul C.F.R. sau D.R.T.A. conf. H.C.M. 2394.
Cei interesaţi se vor adresa biroului personal de la Uzina R.M.R.
IfSB&duniMieovoastre liber Simeria zilnic între orele 9—12.
Mult e dulce ji frumoasa Emiiiune Exploatarea Usina d@
PROCRAMUL M î S.ÎO „Mai mindră ,lc limită română ; 19.30 telejurnalul
Joi ţara noaitră trejie" — program «ie c'n- de seară ; 19.4 > Agenda dv 19.50 Bu-
tece ;
1.35 Estrada artistului amator :
10 30 Biblioteca de literatură rnmflnă : 1 ei inul meteorologici 19.55 ^oi : preparare Teliuc
111-3 Ochiul mărie ; 12.03 Varietăţi i»«»i- K o m in ia — A n f l i ^ : In tre b S n M
care s a răspuns. înirrbjri la care nu
14 decem brie ricale 13.30 D.n ţările socialiste : sa rfispun» încă... : 21.30 Recita^ de UNHMEâ M PKHECTARE ŞI CERCETARE
14 03 Cinteee de dragoste ii
jocim
populare . 15.15 ..De ai jli eit de «Ira- operă eu participarea uonr laureaţi ai
Transmi
concursurilor Inlernaţinnale.
gâ-mi ejt«* — muzicii uţooiâ : l "«, 'u cu sediul în Hunedoara slr. Voicit Cneazu, nr.
Spectacole Mioriţa : Nuntă romanească : ■ siune de la Sofia : 22,00 De U GinMn 62 .
la Brănciij» : 22 20 Dirţionar de persn-
Program susţinut de Ansamblul artiilif
«1 Uniunii Generale n Sinilieolel _ 1 S, 10 oaie Litera „U- : 22.50 Tele|uroalul HIMERĂ PENTRU HUILĂ - PETROŞANI
A 7-a aită ; 10.00 Mari interpreţi de de noapte. angajează imediat :
PF.VA : l)n «petUcnl t*t/3or«1inar operă . Ninnn Valinn şi Oeorgei TN«1 :
lirftcnl.il în Tunisia ji Alecr. d« An- 10 50 Noapte bună. copii : ..Coruţelul — un şef de depozit.
umblu! «le tînleff ţl «lanstirl al Stalu Timotei* : 20.00 Transmisiunea cnnecr- Vremea
lui populat al Capitalei. «ului orchestrei simfonice a Radlolele- Condijii : studii medii şi 2 ani in funcţii ad A N U N Ţ Ă
viMunii. Dirijor Gonrales Mantiei (Cu
TETnOŞANI i ..TariuUe'*, pieiR dc
Mnlicre PittlniR Teatrul dc Hal d»r> ba) ; 23,07 Tangonri ; 23.(5 Meridiane ministrative sau şcoala generală şi 6 ani in
pe portaliv. PENTRU 24 ORE
Intre 18 şi 20 decembrie 1967, se va ţine
Buletine de jtlri iji radiojurnale Vreme schlmMtnare. e.o eeru' mai funcţii administrative din care 4 ani ca magazi Ia sediul unităţii concursul pentru ocuparea
0 00
Cinema îs nn ■ 10.00 ; 20 no : 22,00 : 21 M mul! noroi li cu loieninari r.iua Dolat următoarelor posturi vacante :
'0.00
11.00: 12.15; 12.4.5
: (programul D 7 30; S,:\0 10 00 vor cădea ninsori «labe. Viol moderat ner. Salarizarea intre 1130 — 1225 Iei.
12.00 14.00 ; 17.00 : IR.55 : 23.00 din nord ji nord-vest. Temperatura ae şef serviciu cercetare minieră;
DEVA : O fată Icricilâ (cinematogra 0,55 (programul II) rului io usnnrS (cădere Ziua va fl eu- şef laborator cercetări metode de cxploa-
ful ,,1’airin4') i Penlni un pumn dt «Io- tare ;
lari („Ario*") . SIMEHIA . Canaliile . ptinsa intre —3 si 4-3 grade. Iar noap
MUN6UOAKA < Zece r»c;n mililei ; O- tea Intre —9 ji —3 grade. şef laborator cercetări economice ;
|ief,i|i»ioca Crorhnw (.,Macara") ; CA-
1.AN : Sus mîinilc. domnilor poli(*fli ! ; Televiziune PENTRU URMĂTOARELE şef laborator mecanica rocilor şi susţi
m K O Ş A N I : Un idioi la Parii („7 ÎNTREPRINDEREA MINIERA
Noiembrie"') : Străina („Republica"): 2 ZILE nere ;
I UrENI : Subteranul (..Cultural") ;
Zor ba grecul („Munriloreie"*) \ VUL ÎS 25 Folbal : Sleaoa — Valenci* cercetător ştiinţific principal tehnologia
CAN : Fanlomas contra ScolUnd lard : (Cupa cupelor) : 13.00 La onlinea eilei preparării;
PFIRI1.A: Cele 4 iile ale orajulu» Organiiarea jlnulificâ * producţiei ?i a Vreme rece. mai alei nosptea. eo cer DEVA
Ne«fiol« ! LONEA : Durmteo mea („7 muncii : 13 30 Studioul pionierilor. cercetător ştiinţific principal cercetări
Noiemlirir") : Momeninl aflctărulm ,.Ilai sâ facem un spectacol 1* ; 10.00 senin noaptea }i noroi tina economice ;
(..Minerul") : URICANI : Partizan.i m
cimpie ; ANINOASA : Setul leetorolo. Angajează muncitori necalificali pentru lu cercetător ştiinţific cercetări economice;
judele : BARBATEN1 « Maiarel si afa
cerea Saini Kiacrt ; PAHO>ENI : An crările dc încărcări şi descărcări din baza de a cercetător ştiinţific stagiar în domeniul
gelica fi regele : ORAŞT1E : Siudba«l minier;
Libert? LUNA CADOURILOR
marinariil („Patria") i Rlilem en Stan ji
Dr«n (..n.rflrj") : OEUACIU-RAl : provizionare a întreprinderii. cercetător ştiinţific stagiar in domeniul
Omul <n»e l-a ucis pe
Va!»nre i CUGtR • Prostănacul („Mnn- Muncitorii să fie din raza oi’aşitlui Deva şi preparări!;
elloreie'1) : Nu sînt demn «le tine (,,7
Noiembrie") ; SEDEŞ « Cailelanli („P»e- Inginer principal minier;
grrsid") : Necesit periculoase („Sebe împrejurimi. inginer I minier;
şul") i APOl.DUL DE SUS i Dr Prafo-
rlus i ALBA IULIA : Snrconlf — ti Salarizarea se face c o n f o r m H. C. M. fizician principal;
grul rslor ^ mări (,.Vicl«rift“) ; Un
ImOar de ret (..2.1 August") i ŢE- chimist principal;
Ul$ f L*ri? Mabbelh din Siberia ; 1116T965.
ZLATNA : Denun|#lorul i CURABAR şef birou plan-organizarea muncii.
7A « î.’n film eu o fată fermecătoare ;
HAŢEG : CADUnrie fantasiicâi : RRAD ; Pot participa la concurs angajaţi al uni
TritameMul ineaţiilui j ILIA : Suetes,
Cbarlte I tăţilor miniere din Valea Jiului şl ai altor
Radio 1 TE&TKIIL K STAT nnliBţl care îndeplinesc condiţiile de studii şl stagiu. O dată cu cererea dc înscriere,
solicitanţii vor depune şl următoarele acte:
— legalizată de pe diploma dc studii ;
PROGRAMUL I : (i 00-3,25 Munci
(i aclualiiăţi ; 9 25 Momenl pnehe in UE E S T IM A STIVA — dovada stagiului în producţie sau în activitatea de cercetare.;
terpretat de Miliura Argheri «le le lea- — memoriu de activitate, împreună cu o listă de lucrări ;
l«ul Naţional „I L. CJra.g.atc* : «.30 La
mltrnfnn. metmlia piefeiaia ; 9.10 Mali A N U N Ţ A : — clte un exemplar din cele mai importante lucrări tehnico-ştilnţlfice personale
n€u liteiar Mituri ji legende ; ..Soarele sau extrasele lor;
;i luna' : IU. Hi Cum de limba germana : La 3 Ianuarie 1968, ora 9. se deschide
Mi.45 Cinei cîntete «le leagăn de blgi«- STUDIOUL SOLISTULUI DE MUZICA UŞOARA- — copie de pe certificatul de naştere;
„M.od loduli : 11.03 Cm ni ea eeono.nt-
ra ; 12 2" Succese nle muririi uşoare ; Se va preda un curs cu durata de 6 luni, cuprin — certificatul dc sănătate.
I2.-55 liililnire cu lotlmlia populară li
inleipietul prelevai ; 14.15 I “1 innmte : zînd lecţii dc canto, teorie şî so!fegit. Concurenţii vor fl examinaţi cu precădere in problemele dc exploatare şi pre
15 13 t'iî'tl «/ne «'ă n$»e;«|>ij : ir,.l> An- Se pol înscrie tineri şi tinere între 16—25 ani. din parare a cărbunelui.
jăuibliiri arlistiee sculare : Hi lIO Tril.una
«anin l’rolilul enuienipnf.m al elasn Deva şi localităţile învecinate. Informaţii suplimentare
n-uneMo-re • 17. in Anlrna linerelului : sc primesc Ia secretariatul Teatrului dc estradă din înscrierea la concurs se face la sediul unităţii pină la 15 decembrie 1967. Infor
ÎS.IU Caleidoteop mur.ical : O me maţii suplimentare se pot primi Ia serviciul personal al C.C.V.J., str. 23 August nr. 2
lodie pe adresa /InmiieavuiislMi : 2H.H3 Deva, strada Dr. Petru Groza nr. 17. înscrierile se fac
Rudin-m.ic.i7in «nnrtiv ; 2D.V> l.eclnr^ pînă in ziua de 4 ianuarie 1968. Petroşani, telefon 1312.
fr premierr. ; 2' .tld l'.T|)n/ilie «le munej
aşo^ru : 22.311 Moment poetic. Anul brie
tpr,: : 22 35 Meloilii celebre în prcln■
er5ri mr.ile - 2."2 Melodiile no,,ţii