Page 55 - Drumul_socialismului_1967_12

P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E , V N 1 Ţ T V Â I
Delegaţia de partid

şi guvernamentală a Republicii

Socialiste România

a sosit la Moscova

ANUL XIX. NR. 4028 VINERI 15 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 DE BANI MOSCOVA 14 — Corespon­ vernamentală română a fost cialiste România şi Uniunii
dentul Agerpres. N. Cristolo- intimpinată la sosire de tova­ Sovietice. Tovarăşii Nicolae
veanu, transmite: Joi dimi­ răşii L. I. Brejnev, A N. Ko- Ceauşescu şi Ion Gheorghe
neaţa a sosit la Moscova dele­ sîghin, M. A. Suslov, A N. Maurer. însoţiţi de tovarăşii
Dinamica unor indici mentală a Republicii Socialis­ V. N. Novikov, mareşalul A A. ghin. au trecut in revistă com­
L. I. Brejnev şi A. N. Kosî
.Şelepin, N. K. Baibakov şi
gaţia de partid şi guverna­
pania de onoare şi au primit
Greciko, A A. Gromiko, A V.
te România, care, la invitaţia
apoi defilarea ei.
Basov şi alte persoane ofi­
Comitetului Central al P.C.U.S.
Membrii delegaţiei de partid
şî a Consiliului de Miniştri o!
Erau prezenţi membrii Am­
U.R.S.S, face o vizită oficială, ciale. şl guvernamentale române au
de prietenie în Uniunea Sovie­ basadei române Ia Moscova. răspuns aplauzelor de salut a-
dresale de reprezentanţii oa­
In întîmpinarea oaspeţilor
tică.
înalţi de producţie Ion Gheorghe Maurer, Gheor- au venit, de asemenea, repre menilor muncii din Moscova
Din delegaţie fac parte to­
aflaţi în clădirea gării.
zentanţi ai oamenilor munci’
varăşii:
Nicolae Ceauşescu.
Un grup de copii a oferit
din capitala Uniunii Sovie­
oaspeţilor buchete de fior-.
ghe Apostol, Alexandru Bîr-
La coborîrea din tren. con­
lădeanu, Chivu Stoica. tice. ★
ducătorii de partid şî dc stat In cursul călătoriei de la
La ora 8,35 (ora locală),
crind Teiuşul ca aşezare a ce­ specific de combustibil o dus Pl in acţiunea de remorcare a trenul cu care a călătorit de­ români şi sovietici îşi strîng frontiera româno-sovieticâ pî­
feriştilor. )a economisirea a circa 4.000 trenurilor cu tonaj sporit în legaţia a sosit în gara „Kiev", mîinile. nâ la Moscova delegaţia a
Astăzi nu mai surprinde pe tone combustibil convenţional, care sînt antrenate toate brigă­ unde erau arborate drapelele Comandantul companiei dc fost însoţilâ de Toodor Man-
nimeni faptul că mai mult de depăşind cu 1.000 de tone an­ zile, s-au transportat in plus de stat ale celor două ţâr: onoare a prezentat tovarăşu­ rescu. ambasadorul României
jumătate din locuitorii Teiuşu- gajamentul anual. Organizarea 140 000 tone mărfuri diferite Pe peronul gării era aliniată lui Nicolae Ceauşescu rapor­ la Moscova, şi S.P Kozîrev, ad­
lui sînt ceferişti. Meseria de superioară a muncii şi folosi­ pentru care ar fi necesitat în­ tul. Au fost intonate imnuri­ junct al ministrului afacerilor
mecanic de locomotivă, fochist, rea integrală a fondului de că 100 de locomotive. Mecani­ o companie de onoare. le de stat ale Republicii So­ externe al U.R.S.S.
impiegat de mişcare, acar sau timp şi-au spus cuvîntul în cii Ioan Păcurar, Traian Bar- Delegaţia de partid şi gu­
manevrant, figurează în cartea scurtarea cu 5,5 la sută a tim­ bu, Nicolae Bucur, Nicolae
de muncă a neobosiţilor dru­ Fleşer şi Ion Scrobotă sînt cîţi-
Pe magistrala principală de meţi. Cei care străbat ţara de pului de imobilizare a locomo­ începerea convorbirilor oficiale
otel Bucureşti — Oradea, e­ la un capăt la altul şi strîng tivelor cu ocazia spălărilor. Cu va din cei care au participat
xact la kilometrul 400 se află în priviri tabloul impresionant aproape 3 la sută a fost redus cu toată puterea lor de mun­
un vechi şi important nod de al realizărilor întregului popor şi timpul afectat reparaţiilor că la dobîndirea acestor rea­ MOSCOVA 14 De la cores­ Central al Uniunii Generale a membru al Biroului Politia,
lizări.
cale ferată, Teiuş — Coşlariu. sînt ei înşişi autori a nume­ cu ridicarea de pe osii. Pe cer­ pondenţii noştri S Podină şi Sindicatelor^ Alexandru Bir- secretar al C.C. al P.C.U.S.,
Aşezat la confluenţa a trei re­ roase fapte, care-i ridică mai tificatul de garanţie a calităţii Tot ce-au înfăptuit ferovia­ N. Crîstoloveanu : lâdeanu. membru al Comite­ A. N Şelepin. membru al Bi­
gionale C.F.R. colectivul aces­ mult în ochii tuturor. In 11 reparaţiilor şi-aii pus semnă­ rii din Teiuş anul acesta, este La 14 decembrie au început tului Executiv, al Prezidiului roului Polii ic al C.C. al
tui punct nodal de cale ferată luni, colectivul depoului de lo­ tura şi lăcătuşii din echipele o continuare, la un nivel mai la Kremlin convorbirile ofi­ Permanent al C.C. al P.C.R., P.C.U.S.. prcşedirffele Consi­
îşi scrie cu conştiinciozitate şi comotive şi-a depăşit planul conduse de Traian Suciu, Nico- înalt, a succeselor de pînâ a­ vicepreşedinte al Consiliului liului Central al Sindicatelor,
perseverenţă propria istorie. producţiei globale cu peste 2 lae Ivan, Dumitru Radu, Silviu cum. Este suficient sâ ne o­ ciale dintre delegaţia ie de Miniştri, preşedintele Con­ N. K. Baibakov, membru ai
Sînt ani mulţi de cind locuito­ la sută, iar suma economiilor Fleşeru, maiştrii Ioan Morar prim asupra cîtorva momente, partid şi . guvernamentală a siliului Naţional al Cercetării C.C, al P.C.U.S., vicepreşedin­
rii acestei localităţi au îmbră­ suplimentare la preţul de cost şi Simion Rancea, Fapte, cifre mai importante ce marchează Republicii Socialiste România Ştiinţifice, Chivu Stoica, mem­ te al Consiliului de Miniştri
cat uniforma de ceferist. Un este mai mare de 200.000 lei. ce vorbesc convingător despre urcuşul neîntrerupt al colecti­ şi conducători de partid şi de bru al Comitetului Executiv, al U.R.S.S., preşedintele Comi­
început modest, ce o dată cu devotamentul cu care meseria­ vului spre realizări tot mai bu­ stat sovietici. tetului de Stat al Planificării
scurgerea anilor s-a dezvoltat Consemnăm din cronica en­ şii depoului ştiu să-şî facă da­ ne. In 1955 reparaţia unei loco­ La convorbiri participă din al Prezidiului Permanent, se­ al U.R.S.S., V. N. Novikov,
şi multiplicat, devenind o tra­ tuziastă a întrecerii, alte suc­ toria. Buchetul realizărilor se motive cu ridicarea de pe osii partea română tovarăşii : cretar al C.C. al P.C.R. membru al C.C. al P.C.U.S..
diţie scumpă tuturor şi consa- cese. Reducerea consumului completează cu încă o cifră. dura în medie 30 de zile, azi, Nicolae Ceauşescu, secretar Sînt prezenţi, de asemenea, vicepreşedinte al Consiliului
datorită omogenizării forma­ general al C.C. al P.C.R., pre­ la convorbiri, tovarăşii Teo­
ţiilor de lucru, specializării şedintele Consiliului de Stat dor Marinescu, membru al de Miniştri al U.RS.S., A A.
muncitorilor pe ansamble de al Republicii'Socialiste Româ­ C.C. al P.CR., ambasadorul Gromîko, membru al C.C. ai
piese şi mecanizării operaţiu­ nia, Ion1 Gheorghe Maurei, României la Moscova. Andrei P.C.U.S,, ministrul afacerilor
Docum entele Conferinţei — jalo an e nilor grele cu volum mare de Fruntaş in» întrecerea socia­ menabru al Comitetului Execu­ Pâcuraiu, membru al ,CC. ai externe al U.R.SS, mareşalul
muncă, cu acelaşi număr de P.C.R., şef de secţie la C C ol A. A. Greciko, membru al
listă pe ultimii doi ani, lăcătu­ tiv, al Prezidiului Permanent C.C. a) P.C.U.S., ministrul a-
şul Alexandru Kovacs de Ia al C.C. al P.C.R., preşedintele P.C.R., general colonel Ion părârii al U.R.SS., N. S. Ua-
VASILE STREMTAN
ale creşterii eficienţei economice tehnician la Depoul C.F.R. secţia mecanică a combinatu­ Consiliului de Miniştri, Gheor­ Gheorghe, membru al CC. al tolicev, membru al C.C. al
PC.R., prim-adjunct al minis­
ghe Apostol, membru aJ Co­
lui hunedorean se menţine e­
Teiuş videnţiat lună de lună şi în a­ mitetului Executiv, al Prezi­ trului forţelor armate ale Re­ PCU.S., ministrul comerţului
exterior al U.R.S.S.
cest an. Clişeul îl reprezintă diului Permanent al C.C. al publicii Socialiste Român’a şl
La convorbiri sînt prezenţi,
verificînd o piesă de schimb P.C.R., preşedintele Consiliului şeful marelui stat major. Vasi- de asemenea. A V. Basov,
(Continuare în pag. a 2-a)
Avantajele perfecţionării for­ pentru furnale. le Vlad. membru supleant al membru al C.C. al P.C.U.S.,
C.C. al P.C.R., şef de secţie
la C.C. al P.C.R., Vasile Şan- ambasadorul Uniunii Sovietice
Ia Bucureşti, K V. Rusakov.
dru, adjunct al ministrului a-
membru al Comisiei Centrale
H l » l f aceri lor externe. de revizie a P.C.U.S., prim-ad-
melor de organizare a siste­ Şo»lŞra8hak8N vorbiri participă tovarăşii i junct de şef de secţie la C.C.
Din partea sovietică, la con­
L. I. Brejnev. secretar gene­ al P.C.U.S., L. F 11 ic iov, ad­
junct al ministrului afacerilor
rai al C.C. al P.C.U.S., N. V. externe al U.R.S.S., S. T. Asta-
Podgornîi, membru al Birou­ vin, director în M.A.E al
mului financiar si bancar -preşedintele Prezidiului Sovi­ U.R.S.Ş,
lui Politic al C.C. al P.C.U.S,.
In cadrul con vorbirilor, care
ifw w m im etului Suprem al U.R.S.S., A. se desfăşoară într-o atmosferă
& £ & ' m m N. Kosîghin, membru al Bi­ prietenească, are loc un schimb
Ca economist şi vechi lucră­ re-şi îndeplinesc sarcinile de genţa şi fermitatea în trage­ . / <w, „ ; ‘,2.x , roului Politic al C.C. a! de păreri asupra unor proble­
tor al Băncii Naţionale, am plan şi cele care încheie acti­ rea la răspundere a celor care >$ . 'W me de interes comun.
studiat cu multă atenţie pro­ vitatea în condiţii nesatisfăcă­ aduc pagube economiei na­ * >, P.C.U.S., preşedintele Consiliu­ Convorbirile continuă în
blemele finanţării şi creditării toare. Întreprinderi care vre­ ţionale, ceea ce reducea con­ | P | I lui de Miniştri, M. A. Suslov. cursul zilei de astăzi.
producţiei şi investiţiilor şi, în me îndelungată se aprovizio­ tribuţia controlului în preve­
special, pe cele legate de ro­ nau neraţional, nu reahzau nirea. descoperirea şi lichida­
lul creditelor şi băncilor în planul de producţie, fabricau rea la timp a fenomenelor
economie De la început mă sortimente fără desfacere asi­ generatoare de pagube şi chel­
declar întru totul de acord cu gurată, depăşeau preţul de tuieli neproductive. Telegrame de felicitare
aprecierea că împrumutul ban­ cost şi înregistrau pierderi, Pentru a înlătura anomaliile
car n-a exercitat întotdeauna puteau primi credite şi efec­ existente în prezent, măsuiîie
o influenţă activă asupra miş­ tua nestingherite plăti. Tot­ preconizate de Plenara C.C. al
cării valorilor materiale pen­ odată, dobînda era slab folosi­ P.C.R. şi adoptate în unani­
tru reducerea cheltuielilor de tă pentru stimularea utilizări5 mitate de Conferinţa Naţiona­ adresate tovarăşilor
producţie şi întărirea discipli­ cit mai eficiente a creditelor. lă a P.C.R,, prevăd perfecţio­
nei de plan. Ea nu a fost îndeajuns de di­ narea formelor de organizare
Experienţa a arătat că pîr- ferenţiată în raport cu cauzele a sistemului financiar şi ban­
ghîile fînanciar-bancare n-au şi termenele creditelor supli­ car, ceea ce va trebui să con­
fost folosite în măsura nece­ mentare, se suporta din preţul ducă la eliminarea tuturor lip­ Nicolae Ceauşescu
sară pentru a cointeresa în­ de cost şi nu atrăgea nici un surilor ce se mai menţin şi
treprinderile în mobilizarea fel de responsabilităţi mate­ astăzi in economie.
rezervelor inlerne şi utiliza­ riale din partea factorilor de Folosind mai activ benefi­
rea raţională a fondurilor. conducere din unităţile econo­ ciul, creditul, dobînda, şi ce­
Subvenţionarea pierderilor u­ mice. lelalte pîrghii specifice, or­ şi Ion Gheorghe Maurer
nităţilor nerentabile pe seama In plus, datorită modului în ganele financiare şi bancare Paralel cu industria siderurgică şi cea a construcţiilor de maşini, în regiunea noastră
rezultatelor bune ale altor în­ care era oganizat sistemul trebuie sâ fie prezente la toa­ se dezvoltă pe zi ce trece industria uşoară. Creşterea producţiei în acest sector este asigu­
treprinderi, sau de la buget — bancar, avea loc o concentra­ te nivelele economiei naţio­ rată prin mărirea indicilor dc utilizare a maşinilor, îmbunătăţirea tehnologiilor de fabri­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. guvernului R. S. Cehoslovace,
pierderi determinale în mare re excesivă la Banca Naţiona­ nale, exercitînd permanent, caţie etc. Acest lucru poate fi desprins cu uşurinţă şi din această fotografie, care ^ fost secretar general al C.C. al Jozef Lenart.
parte de lipsurile şî defecţiu­ lă a creditării industriei, a- prin mijloace cu caracter e­ realizată la expoziţia de informare tehniro-economică. P.C.R., preşedintele Consiliului
nile în utilizarea mijloacelor griculturiî, transporturilor, co­ conomic, o influenţă mai mare de Stat al Republicii Socia­ Preşedintele Consiliului de
materiale şi băneşti — a avut merţului interior şi exterior, asupra gospodăririi raţionale a liste România, a primit, ru Stat, Nicolae Ceauşescu, a pri­
consecinţe negative asupra ac­ ceea ce făcea ca problemele fondurilor materiale şi băneşti ocazia alegerii sale în funcţia mit cu acelaşi prilej telegra­
me de felicitare din partea
tivităţii întreprinderilor şi im­ bancare să nu mai poată fi cu­ şi prin aceasta, asupra înde­ A A P A R U T de preşedinte al Consilhilui
plicit, asupra economiei naţio­ prinse potrivit cerinţelor ac­ plinirii sarcinilor de plan. Şed in ţa de Stat. o telegramă de feli­ preşedintelui Republicii Fran­
nale» tuale ale economiei. Organele financiare şi ban­ citare din partea premieru­ ceze, Charles de Gaulle, a
primului ministru al Indiei,
Faptul că numeroase între­ De asemenea, nici conlro'ul care trebuie sâ exercite un lui Consiliului de Stal al RP. fndira Gandhi, a primului
prinderi au primit fără difi­ economic-financiar, în activi­ control continuu, calificat şi Chineze. Ciu En-lai. ministru al Japoniei, Eisâku
cultăţi subvenţii, a făcut să tatea de prever.'îre şi descope­ în mod diferenţiat asupra si­ ce n a clu lu i Premierul Consiliului dc Sato, a preşedintelui Republi­
scadă preocupările ministere­ rire a pagubelor ce se aduc tuaţiei economice şi financiare „Ritm uri lilinuri Stat al R. P. Chineze a feli­ cii Congo, Alphonse Massam-
lor, întreprinderilor, precum avutului obştesc, nu se des­ în toate sectoarele şi să sesi­ citat totodată pe tovarăşul Jon
şi ale organelor financiare şi făşura în mor) corespunzător. zeze operativ apariţia fenome­ i i Gheorghe Maurer, cu prile­ ba-Debat şi a preşedintelui
bancare, pentru eliminarea nea­ Cu toate măsurile luate în de­ nelor negative, contribuind jul realegerii sale în funcţia Republicii Somalia, Abdirashid
junsurilor din activitatea e- cursul anilor precedenţi, nu astfel la stabilirea căilor de de preşedinte al Consiliului dc Alî Shermarke.
conomîcă. Creditul bancar n-a s-a reuşit să se înlăture feno­ lichidare a lipsurilor, să com­ HUNEDORENE Miniştri al Republicii Socia­
exercitat o influenţă activă menele negative în gospodări­ bată cu fermitate neajunsu­ Şedinţa pe luna de­ liste România. (Agerpres)
pentru reducerea cheltuielilor rea fondurilor. Jn activitatea rile în gospodărirea bunului Supliment social-cultural al ziarului „Diurnul socia­
de producţie şi întărirea disci­ controlului economic-financiar public şi sâ determine la timp cembrie a cenaclului re­ lismului". Tovarăşul Ion Gheorghe
plinei de plan. In sistemul de se manifestau multe neajun­ măsuri pentru lichidarea tu­ gional de artă „RIT­ DIN C U P R IN S ; Maurei a primit, de aseme­
creditare nu s-a făcut distinc­ suri de natură organizatorică, turor canalelor de scurgere MURI" va avea loc du­ nea, o telegramă de fehcita-
ţie între întreprinderile ca- precum şi in ce priveşte exi- neeconomicoasâ a fondurilor. re din partea primului minis­ Consfătuire
In viitor, de la bugetul de minică, 17 decembrie, la • C. DAICOVICIU, „T ainele Ulpiei Traiana" £ tru al Republicii Democrate
stat se vor finanţa in princi­ sediul redacţiei ziarului V. EFTIMIU, „Ovidiu" • ION L.VNCRANJAN, „In Vietnam. Fam Van Dong. cu beneficiarii
pal acţiunile majore, care con­ „Drumul socialismului". aşteptare" $ POP SIMION, „La înălţimea faimei şi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
diţionează dezvoltarea ascen- reputaţiei Hunedoarei industriale" # ION CLOPO­ a fost felicitat prîntr-o teler
Citeşte din creaţiile sa­ ŢEL, „Lucian Blaga" O GHEORGHE ANGHEL, „Car­ gramă de preşedintele Prezi­ C.S. Hunedoara
IOAN ITTU le Letiţia Vladislav (The- tea Unirii" & ROLAND TABORSKY, „Hrisovul Clo- diului Adunării Populare a
director al Filialei raionale cocenilor" O BANU RADULESCU, „Rana" # Poezie,
Brad a Băncii Naţionale chereu — Orăştie). R. P. Albania, Hadjî Lleshi, La Hunedoara a avut loa
proză, articole şi reportaje # Pagini de Anul nou. iar tovarăşul Ton Gheorghe ieri o consfătuire intre fur­
2G de pagini, In culori. Preţul unui exemplar 3 lei.
(Continuare in pag. a 2-a) Maurer de către preşedintele nizorul de metal, C. S. Hu­
nedoara şi majoritatea be­
neficiarilor de metal din
ţară.
Obiectul consfătuirii : res­
varea unei probleme foarte a- pectarea contractelor, aşe­
Răspundere şi operativitate cule Ajunsă aici, scrisoarea a zarea pe baze mai reale şi
făcut un adevărat maraton,
operativitate in
emiterea
fiind plimbată de la unul la al­ comenzilor de către benefi­
tul. După ce mai întâi a fost ciari, îmbunătăţirea calită­
repartizată spre rezolvare Di­ ţii oţelului prin perfecţio­
a
f
m
a
in rezolvarea cererilor şi sesizărilor că autorul lucrează Ia O.C.L. narea tehnologiei de elabo­
a g
»
recţiei comerciale, se constată
rare şi turnare, precum şi
produse industriale şi astfel prin asimilarea unor noi
scrisoarea este trimisă servi­ mărci dc oţeluri cu proprie­
tăţi şi caracteristici meca­
Viaţa, cu noianul său de e­ lui Şef aşa, de flori de măr. El obştesc şi personal. Aceasta lor majoritate la termen, soli­ ciului în cauză. Luînd cunoş­ nice superioare. Beneficia­
venimente, ridică zilnic o gamă vine cu o problemă care-l doa­ constituie un sprijin preţios în citantul primind răspunsuri tinţă de ea. serviciul O.C.L rii s-au declarat mulţumii
întreagă de probleme, unele re. îl nelinişteşte. Ca atare tre­ activitatea organelor de partid concrete şî precise. produse industriale, prin ofi­ de faptul că în ^ acest an
mai acute decit altele şi care buie.sâ găsească aici înţelege­ şi de stat, pentru mai buna Totuşi, nu putem spune că ciul său juridic, pasează mai Combinatul siderurgic? Hu­
cer răspuns, reclamă o rezol­ re. solicitudine, promptitudine organizare a muncii, cunoaşte­ nu e loc pentru mai bine în departe scrisoarea la Sfatul nedoara s-a achitat de toa­
vare cît maj grabnică. Cetăţea­ In plus, cei puşi să rezolve rea şi înlăturarea unor încăl­ această direcţie, că s-a făcut populai al oraşului Deva, sec­ te obligaţiile contractuale,
nul mînat de nevoi se adresea­ astfel de treburi au datoria ce cări ale legalităţii şi discipli­ lotul Unele cadre de condu­ ţia gospodărie. De aici ea a atît cantitativ cît şi pe sor­
ză cu încredere celuj care are Ie-o ;ncumbă însăşi funcţia, să nei de stat. cere din întreprinderi, institu­ ajuns din nou la Direcţia co­ timente. Totodată ei au a-
mandatul social să-l asculte şî manifeste cea mai mare aten­ Constatăm cu satisfacţie ţii, organe de stat. nu acordă mercială şi apoi nu se ştie în­ prcciat efortul sîderurgiştî-
să-î rezolve într-un fel sau al­ ţie şi grijă faţă de oameni. creşterea răspunderii, recepti­ atenţia şi grija cuvenită rezol­ cotro a luat-o, destul că a ră­
tul doleanţa. Omul nu aşterne Aşa cum se subliniază şi în vităţii şi operativităţii celor vării sesizărilor, cererilor ce­ lor hunedoreni in asimila­
pe hîrtie ca sâ se afle în trea­ Hotârîrea Plenarei C.C. al puşi să audieze şî să rezolve tăţenilor Iată cîteva exemple mas nerezolvală. rea unor noi mărci de oţe­
bă plîngeri pentru a le trimite P.C.R. din 12-13 aprilie 19G6, cererile şî sesizările oamenilor concludente în acest sens : Sfa­ O salariată de la DS.A.PC luri solicitate de industria
organelor de conducere din oamenii muncii se adresează muncii. In întreprinderi, insti­ tul popular regional a primit constructoare de maşini şi
întreprinderi, instituţii, organi­ cu deplină încredere organelor tuţii. organizaţii de masă, scri­ spre soluţionare în luna iunie GH. JURCA alte ramuri industriale.
zaţii obşteşti, nu calcă pragul de partid şi de stat, cu diferite sorile adresate de către cetă­ a c o scrisoare a unui cetăţean I. IWARINESCU
in aşteptarea colegului. Foto : N. MOLDOVEANU biroului directorului, ingineru­ probleme de interes general, ţeni sînt soluţionate în marea din Deva, in care cerea rezol­ (Cootiouare io pag. a 2-a) corespondent