Page 56 - Drumul_socialismului_1967_12

2 DRUM UL SO C IA LISM U LU I Vineri cccem brie

De obicei, cînd se analizează cu atenţia elevilor. Fără aceas­ are efecte pozitive asupra pro­ materialului intuitiv la lecţii. re, oricît ar fi de elementară, ştiinţei şi care stimulează ac­
tivitatea de sistematizare în
dacă se vrea temeinică, trebu­
Experienţele pedagogice au do­
Perfecţionarea formelor procesul de învâţâmînt, fie in­ tă orientare a activităţii spiri­ cesului de asimilare a cunoştin­ vedit însă că sistemul de in­ ie sâ se bazeze pe oeeste pro­ copul elevului. Cu privire la
tuale a elevilor spre ceea ce
ţelor, interesul creind în scoar­
tegral, fie în părţile sale con­
acest lucru Monloigne spunea :
stitutive (lecţiile), se insistă face sau spune învăţătorul ţa cerebrală zone de excitabili­ struire care se bazează excl ti­ cese ale gîndirii. Noţiunile, de­ dccît un cap plin dc cunoştin­
finiţiile, regulile „servite pe ta­
zi v pe procedee Intuitive, ex-
mai ales asupra unuia din as­ (profesorul), actul învăţării e tate optimă, zone în care legă­ eluzînd din predare elementele blă" elevilor nu vor putea fi ţe, mai bine o minte bine for­
de organizare a sistema pectele sale şi anume asupra problemă psiho-pedagogică pc turile nervoase se formează de stimulare a gîndirii abstrac­ asimilate şi nu vor avea trăi­ mată. Deci. important este ca
de neconceput. Aşadar primo
moi repede şi sînt mai traini­
predării ; astfel, profesorul (în­
în această etapă a lecţiei sâ
ai
nicie. Adevăraţii maeştri
văţătorul) este urmărit în toa­ care trebuie să ne-o punem es­ ce. Aşa se explică faptul câ te. frîneazâ dezvoltarea inte­ artei didactice excelează pl in formăm elevilor priceperi şi
te acţiunile sale : dacă s-a în­ te aceea a stimulării şi menţi­ atunci cînd elevul este Intere­ lectuală a copilului. înăbuşind pricepereo cu care ştiu sâ sti­ deprinderi intelectuale adec­
lui financiar şi bancar cadrat în timp, dacă a utilizat nerii atenţiei elevilor. Ştim că sat, prinde (memorează) moi germenii gîndirii abstracte în muleze activitatea Intelectuală vate : de a clasifica, de a divi­
curs de formare. Materialul in­
materialul didactic, dacă a fost
omul (deci şi copilul) este a­
repede, înţelege mai uşor Şi
sistematic, clar etc. Desigur că tent la lucrurile care-l intere- nu uită aşo de repede (cunoş- tuitiv trebuie utilizat raţional a elevilor. za, de a sistematiza. Fără a­
ceste deprinderi activitatea de
(Urmare din pag. I) tarea unor lucrări mici de in­ acest lucru este important. Dar repetare şi de recapitulare se
vestiţii neplanificate. Benefi­ şi mai important este să urmă­ transformă în corvoadă Inte­
dentâ a economiei naţionale, ciile peste plan vor fi repar­ rim eficienţa rezultatele ac­ lectuală pentru elevi, iar pro­
progresul social-economic a) tizate în mod diferit, după ţiunilor sale didactice. Cum au
ţării noastre şi ridicarea nive­ natura provenienţei lor: din urmărit elevii lecţia ? Au par­ cesul asimilării este serios pre­
judiciat.
lului de trai al populaţiei. Ne­ depăşirea pionului de produc­ ticipat activ la desfăşurarea
voile curente de fonduri pen­ ţie sau din reducerea cheltuie­ ei ? Care este calitatea cunoş­
tru desfăşurarea procesului de lilor planificate. tinţelor, trăinicia lor ? Ce efec­ Am urmărit procesul învăţă­
producţie şi pentru unele in­ te educative a avut lecţia asu­ rii în etapele lui distincte, pen­
vestiţii vor îi asigurate prin Creşterea rolului creditului pra lor ? ş.a Aceasta înseamnă tru a-l înţelege mai uşor. In
credite bancare şi din venitu­ bancar şi al unităţilor bancare a cunoaşte aspectele psiholo­ fond însă aceste etape se în­
operative va exercita o influ­
rile proprii ale unităţilor eco­ enţă pozitivă asupra activită­ gice ale învăţării. trepătrund şi se condiţionează
nomice, simplificindu-se rela­ In procesul transmiterii cu­ reciproc, elevul nu va putea
ţiile cu bugetul statului. ţii economice Pentru a se sta­ noştinţelor are loc o osmoză in­ memora temeinic ceva ce nu
Centralele industriale şi în­ bili pe baze cît mai reale ne­ telectuală specifică : cunoştin­ a înţeles deplin, iar înţelege­
treprinderile vor beneficia de cesarul de credite, în confor­ ţele profesorului (învăţătoru­ rea este condiţionată de perce­
mitate cu nevoile producţiei
drepturi mai mari în. gospo­ lui) devin cunoştinţe ale elevu­ perea repetată şi sistematică a
dărirea fondurilor şi în acelaşi şi cumulai iei, în activitatea de lui. Aceasta ar fi formula sche­ sează. Şi îl interesează acele tinţele sale sînt trainice). în scopul cunoaşterii dar şi al Oricît ar fi de bine înţelese, fenomenelor, perceperea fiind
timp vor avea răspunderi spo­ planificare a creditelor vor fi matică a procesului de învâţâ­ lucruri (idei etc) care răspund Etapa psihologică de început dezvoltării intelectuale a ele­ cunoştinţele nu se asimilează şi ca condiţionată de atenţia şi
rite în folosirea lor. atrase în viilor şi unităţile o­ mînt. Dar, la o analiză mai unei necesităţi (materiale snu al oricărei învăţări este etapa vului (spirit de observaţie, no- deplin, fără o repetare şi reca­ interesul elevului, precum şi
perative ale băncii. Totodată,
Investiţiile privind construi­ vor fi îmbunătăţite şi simpli­ minuţioasă, vom putea consta­ spirituale). Concluzia pedagogi­ perceperii (a intuirii vii), eta­ ţiun;, judecăţi, raţionamente). pitulare sistematică. Procesul de activitatea intelectuală pe
rea de noi întreprinderi, com­ ta că această „osmoză*1 nu are că care se desprinde de aici pă în care copilul ia contact Etapa următoare a învăţă­ învăţării include cu necesitate care o desfăşoară.
binate şi uzine vor fi finan­ ficate formele şi metodele de loc pe baza principiului vase­ este aceea de a preda astfel cu obiectele (fenomenele) sau rii este aceea a pătrunderii e­ şi această etapă psihologică. In Cînd procesul învăţării este
ţate integral de la bugetul de creditare. Se va reduce nu­ lor comunicante r cunoştinţele lecţiile încit să-1 intereseze pe cu imaginile lor (planşe, foto­ levului in esenţa fenomenului procesul recapitulării cunoştin­ ştiinţific organizat şi îndrumat,
stat La acordarea creditelor, mărul categoriilor de credite nu pot fi „turnate" din capul elev. Insă interesele elevului grafii. imagini filmate, diafil- cunoscut, a înţelegerii lui în­ ţele se sistematizează, adică se el contribuie la dezvoltarea
unităţile bancare vor analiza şi se va simplifica documenta­ învăţătorului (profesorului) în nu sînt aceleaşi în toate eta­ me etc ) Uneori această treap­ ţelegerea, ca aspect al gîndirii. organizează în structuri logice forţelor intelectuale ale ele­
eficienţa economică, vor ver- ţia ce se cere întreprinderilor, capul elevului. „Trecerea" a­ pele dezvoltării lui Deci este tă este exagerată Se ajunge este condiţia esenţială a asimi­ în capul elevului. Această vilor ; iar această dezvoltare
fica dacă sînt asigurate con­ precum şi evidenţa împrumu­ ceasta e mult mai complexă necesar să-i cunoaştem şi sâ-i astfel, mai ales la clasele I-IV, lării cunoştinţelor Dar, ca e­ structurare logică uşurează po­ este o obligaţie moral-patrioti-
diţii pentru executarea lucră­ turilor la bancă şi la unităţi. (chiar foarte complexă) şi ne­ formăm interesele. Din acest la o fetişizare a acestei trepte. levul sâ înţeleagă fenomenul, sibilitatea de operare cu cunoş­ câ pentru fiecare cadru didac­
rilor într-un termen cit mai De asemenea. în condiţiile cesită cunoaşterea procesului punct de vedere este Impor­ Şi se invocă chiar „argumente" este necesar sâ desfăşoare o tinţele şi în acelaşi timp con­
scurt, dacă este asigurată apro­ dezvoltării tot moi complexe ca atare în toate implicaţiile tant să precizăm scopul lecţiei, psihologice în sprijinul exage­ intensă activitate intelectuală: tribuie la fixarea (memorarea) tic. o cerinţă a epocii, la care
vizionarea cu materii prime a economiei, diversificării pro­ sale psihologice. importanţa cunoştinţelor ce le rărilor: „copilul de 7-11 ani să-l compare cu altele, stabi­ lor moi trainică. Nu orice fel se cuvine sâ răspundem cu
şi desfacerea produselor şi, în ducţiei şi a activităţii din ce­ Daco am încerca să defal­ vom transmite, legătura lor cu este o fiinţă senzorială, cunoaş" lind asemănările şi deosebiri­ de repetare şi recapitulare au dragoste şi cu pricepere.
funcţie de toate acestea, vor lelalte sectoare, s-a prevăzut căm procesul învăţării în eta­ practica, cu viaţa etc. terea lui este o cunoaştere in­ le, să-l analizeze, să scoată no­ asemenea efecte pozitive, ci ION DRAGAN
hotărî asupra creditării Cre­ reorganizarea sistemului ban­ pele sale psihologice, vom pu­ Trezirea interesului pentru tuitivă". De aici excesul de zel tele esenţiale şi generale, sâ numai acelea care se desfăşoa­
ditele necesare vor fi acordate car, prin înfiinţarea unor tea constata că acesta începe lecţie, chiar de Io începutul ei, în confecţionarea şi utilizarea generalizeze etc. Orice învăţa- ră in conformitate cu logica lector universitar
cu o dobîndâ redusă, iar ram­ bănci specializate, pentru acti­
bursarea lor se va face la ter­ vitatea de industrie şi comerţ,
menele fixate din surse pro­ pentru agricultură şi pentru
prii. comerţul exterior.
De asemenea, întreprinde­ In aceste condiţii, Banca Na­
rile vor putea beneficia in ţională va îndeplini funcţiile PROCEDEE MODERNE DE IM B U U IR E
continuare, pentru lucrări pro­ specifice unei bănci centrate
ductive cu efocte imediate in în ceea ce priveşte emisiunea
şi reglementarea
circulaţiei
creşterea producţiei şi reduce­ băneşti şi va avea sarcini în fl FLUXULUI INFORMAŢIONAL
rea cheltuielilor, de credite
bancare rambursabile din be­ legătură cu executarea de ca­ întreprinderea minieră economici, intuiţia, rutina, nomice în industria minie­
neficii într-o perioadă de 3-5 să a bugetului şi a politicii Deva face parte (lin cele nesiguranţa şi eroarea. De­ ră cum ar fi : alegerea me­
ani valutare a statului. 71 de întreprinderi care ex­ vine deci tot mai necesară todei dc exploatare, progra­
Totodată, prin noile măsuri In plus, măsurile prevăzute perimentează unele măsuri luarea unor decizii corecte marea fluxului optim de
se prevede ca repartizarea be­ pentru reorganizarea sistemu­ de îmbunătăţire a planifi­ care să optimeze rezulta­ transporturi subterane; sta­
neficiului întreprinderilor să lui bancar, cuprinzînd totali­ cării, finanţării, creditării tele activităţii şi acest lu­ bilirea unor procese îmbu­
se faeft o parte la bugetul sta­ tatea relaţiilor financiare ale cru se poate face trecînd nătăţite dc preparare, pro­
şi conducerii întreprinde­
tului, o parte pentru acoperi­ ţării, constituie o pîrghie im­ rilor. Aceasta implică creş­ la un sistem informaţional iectare şi programare a tim­
rea creşterii mijloacelor circu­ portantă în mîinile stalului, eficace care sâ asigure fun­ pului pentru intrarea şi ie­
lante. iar o parte va rămînc pentru folosirea cu eficienţă terea răspunderii in aşa fel damentarea ştiinţifică a de­ şirea personalului din mină
la dispoziţia centralei, cu o sporită a fondurilor materiale încit sâ înlăture din siste­ ciziilor. pe bazo teoriei moderne a
cotă 1-2 la sută pentru execu­ şi băneşti. mul actual de conducere a Dind importanţa cuveni­ „firului de aşteptare*' etc.
tă informării şi pregătirii De remarcat este aplica­
unor decizii fundamentale rea în cadrul întreprinderii
ştiinţific, în cadrul între­ noastre a unei metode ma­
tematice originale care du­
DINAMICA UNOR prinderii miniere Deva s-a ce la simplificarea calcu­
luat iniţiativa orientării şi
pregătirii speciale. Pentru lelor in cercetarea opera­
început, pregătirea se face ţională, avind ca bază dc
INDICI ÎNALŢI cu noţiuni dc matematică plecare „Trigonometria pa-
a întreprinderilor : teoria tratică**, a profesorului Va-
probabilităţii, logica în ma­ Icriu Ataci. Deocamdată,
metoda o fost aplicată cu
DE PRODUCŢIE tematică şi programarea li­ rezultate bune la calculul
niară.
Expunerile ce se vor reţelei optime de acraj al
(Urmare din pag 1) unei mine. Pc măsură ce încărcarea lemnului se execută mecanizat în cele mai multe unitâţi-forestiere din regiu­
prezenta in continuare vor vor fi efectuate studiile ne­ ne In clişeu : Laurenţiu Sgîrcea de la depozitul Bai u Mare, incărcînd într-un vagon lemn
avea drept scop însuşirea cesare, ca va fi extinsă şi de fag pentru export Foto : V. ONOIU
oameni se repară de 3 ori mal de către ingineri şi econo­ la alte unilăti.
multe locomotive, iar timpul mişti a metodelor actuale Ing. ANDREI KOVAGS
de imobilizare s-a redus la dc cercetare operaţională şeful serviciului
jumătate. Adaptarea unor su­ fn vederea optimizării unor organizarea muncii
porţi de susţinere a bolţii de procese tehnologice şi eco­ dc Ia I.JVI. Deva Răspundere şi operativitate
cărămidă din cutia de foc a
locomotivelor a mărit de zece
ori durabilitatea acestora faţă
de 1947 Anul proclamării Re­
publicii ne serveşte ca Un stilp In rezolvarea cererilor
perioadă de comparaţie
şi pentru alte realizări.
In cei 20 de ani, numă­ Orice s-or spune, nu e lucru adrese şi inlei'venţii, însă. deo- (Urmare din pag. 1) ţin audienţe. Omul a mers mai liniem şi un alt aspect şi anu­
rul kilometrilor parcurşi de o uşor sâ construieşti un cămin camdotâ, lucrurile nu se ur­ departe sâ caute înţelegere
locomotivă între două spălări a cultural cum este cel din comu­ nesc din punctul mort în care Fapta e cu atît mai gravă, cu me : multe din scrisorile trimi­
se atît conducerii întreprinde­
crescut dc 7 ori. iar cci dintre na Berghin. Dar cînd sătenii s-au împotmolit. Demersurile Deva s-a adresat conducerii cu cît aici, la acest organ, cetăţe­ rilor, instituţiilor, cît şi orga­
două reparaţii capitale s-au du­ şi-au unit toate forţele au în­ s-au făcut pe cale ierarhică : unele propuneri privind îm­ nii trebuie să găsească mai
blai. Sînt realizări ce se impun vins cu bine greutăţile Şi au mai întii o adresă către secţia bunătăţirea organizării muncii multă receptivitate, înţelegere, nelor centrale de partid şi de
cu putere mareînd creşterea şi fost destule, pentru câ noul reţele electrice a raionului în întreprindere. Scrisoarea a operativitate, decît in altă par­ stat, ridică probleme mărunte
maturizarea întregului colectiv lăcaş de cultură rivalizează cu Alba lulia. In loc de răspuns fost citită. înregistrată şi cu te. sau mai puţin importante, care
In acest răstimp mecanicii şi multe cămine culturale din re­ — refuz categoric A urmat o asta gata. Numai după multă Situaţii similare se găsesc s-ar putea soluţiona foarte u­
fochiştii de locomotivă au tre­ giune. altă adresă către conducerea vreme, cînd cetăţeana a sesi­ însă şi în oile întreprinderi, şor pe plan local sau care pur
cut in conlul lor economisi­ Totul e gata, dar căminul nu J.R.E.M. Deva. De data aceasta zat organele superioare a pri­ instituţii, unde promptitudinea şi simplu n-ar trebui să con­
rea a 40000 tone combustibil poate fi acoperit pe motiv că s-au dat sfaturi : „adresaţi-vă mit răspuns. şi operativitatea în rezolvare stituie subieclul unei scrisori
convenţional, cantitate sufici­ nu s-a găsit cine sâ mute eiţi- în scris secţiei noastre din Alt caz : Ocolul silvic Sebeş sînt chestiuni neînţelese de dacă s-ar explica salariaţilor
entă pentru ca un tren de mar­ Vedere de la l.l.S. „Viscoza" Lupeni, al cărei colectiv şi-a va metrj un stîlp ale cărui fi­ Alba lulia". a luat în mod arbitrar un către unele cadre de conduce problemele elementare de le­
fă dc 1 500 tone sâ străbată de îndeplinit şi depăşit angajamentele luate în întrecerea socia­ re de curent trec exact peste Cetăţenii din Berghin s-au teren de finaţ, proprietatea u­ re. Bunăoară, la Sfatul popular gislaţie a muncii. Aşa dc pildă,
5 ori distanţa de la Pămînt la listă pe acest an. cămin. S-au făcut tot felul de văzut într-o încurcătură de nor cetăţeni din Petreşti. Unul orăşenesc Deva, în urmă cu o Săruta Duma, angajată la
C.S.H., s-a adresat Consiliului
Lună. unde nu mai ştiu cum să lasă. dintre aceştia. Paraschiva A- lună şi ceva nu exista o situ­ Central al Uniunii Generale a
înainte de a pune punct a- Ce-i doare mai mult este fap­ dam, a cerut, cum e şi normal, aţie a audienţelor. Se nota Sindicalelor din România pen­
tul câ zăpada ameninţă să de­
ceslor lapidare însemnări, aş terioreze noul cămin cultural restituirea lui. Nu ştim cui nu doar în registru numele cetă­ tru a întreba la cîte zile de
vrea sâ subliniez câ munca Calităţile seminţei la înălţarea căruia ei au depus s-a adresat, începînd cu Oco­ ţeanului. In legătură cu ce so­ concediu are dreptul, ţinînd
ceferiştilor din Teiuş a fost multă muncă şi sudoare. Toate lul silvic Sebeş, Sfatul popular licită. cine se va ocupa de re­ seamă câ are peste 10 ani ve­
apreciată şi răsplătită cum se acestea din cauza unor biro­ comunal Petreşti. Consiliul a­ zolvarea problemei, pînâ cînd? chime în muncă. Problema
cuvine. Puţine unităţi similare craţi care nu înţeleg să-şi facă gi icol raional, U.R.C.A.P, Tri­ — nu se specifica nimic. Aşa s-ar fi putut rezolva foarte
din ţară se pot mîndri cu alî- datoria aşa cum trebuie. bunal şi numai după ce a tri­ câ nu se ştia niciodată ce pro­ simplu de către comitelui sin­
tea însemne de răsplată. Dc de cartofi depind mis un memoriu Comitetului bleme au fost ridicate şi cum dicatului de secţie, şeful sec­
două ori consecutiv, depoului Cînd este vorba de soluţio­ Central a! partidului, i-a fost s-a acţionat pentru rezolvarea ţiei, fără a fi nevoie nici pe
i-a fost acordat Steagul roşu narea unor probleme atît de soluţionată cererea lor. departe de a te adresa unui
de unitate fruntaşă pe ţară. în diţiuni. O parte din cartofi nu arzătoare, formele birocratice Intr-una din zilele lui oc­ In registrul general al între­ organ central. .
declarat şi de păstrare
ramura tracţiune, o dală colec­ fost aduşi din toamnă de la n-au ce căuta în munca celor tombrie ac., Ioan Bala din prinderii de gospodărie orăşe­ In unele întreprinderi, cei
tivul a fost evidenţiat pe ţară Agrosem Braşov şi pe drum puşi sâ deservească Ninge în Bâcia a venit la Deva, la Con­ nească Sebeş, in care se trec desemnaţi să ţină audienţe nu
şi de 5 ori a fost i-a prins îngheţul, fapt pentru cămin şi I R E H. Deva parla­ siliul regional al U.G.S R , cu tot felul de corespondenţe, au sînt cei mai competenţi. <‘qz
fruniaş pe Direcţia regională care 4 In sută din tuberculi mentează. Ajunge eu discuţiile. nişte probleme personale, so- fost găsite anul trecut 535 de în care modul de rezolvare nu
Pe piepturile mullor salariaţi s-au deshidratat şi prezintă Mutaţi mai bine stîlpul ! licitînd o audienţă. Aici i s-a rubrici albe — dovadă elocven­ e cel mai indicat, mai potrivit,
strălucesc ordine şi medalii a­ In prezent sfera de activitate gi ijeşte de soarta acestora Cu- pustiile de mucegai, alţii au T OVIDIU răspuns câ în această zi nu se tă a lipsei de răspundere şi termenul de soluţionare luînd
le R. S. România şi insigna a lucrătorilor din agricultură ca G0 de tone din recoltă a fost încolţit. Deci după ce câ pro­ atenţie cu care se rezolvă ce­ adevărate proporţii, cetăţenii
„Pentru meritul ceferist". s-a restrins în mod considera­ însilozatâ, restul este depozita­ rerile şi sesizările. Pe o even­ venind mereu pe capul condu­
bil Totuşi există unele proble­ tă în pivniţa de sub magazia curarea (or a costat mulţi
Munca a adus multe satis­ me cărora trebuie să li se a­ de cereale. Starea unor tuber­ bani nici nu sînt îngrijiţi co­ tuală listă a celor rămaşi co­ cerii In alte întreprinderi, en
facţii celor care întreţin, re­ corde o atenţie deosebită. U­ culi este de pe acum necores- respunzător. Intrucît cartofii rigenţi la acest capitol ar pu­ de exemplu C.S Hunedoara,
pară şi conduc zi şi noapte ne­ na dintre acestea este păstra­ punzâtoore. Ei au fost aduşi sînt râspîndiţi in patru beciuri tea fi trecuţi pe lingă cei de prin procedeele practicate, o
numărate locomotive şi tre­ rea seminţelor, operaţiune de din cîmp nesortaţi. umezi şi pe pnn sat. magazinerul Nicolae sus şi : Sfatul popular orăşe­ serie de probleme importante
nuri Dorinţa şi holârîrea lor care depinde în mare măsură lingă toate acestea aşezaţi in­ Cigmăian, inginerul Nicolae nesc Sebeş, I.M.T.F. Sebeş, pi ivind producţia nu ajung la
unanimă este să alăture suc(e- soarta producţiilor din anul tr-un strat gros de 1,G0 metri. Trifon cit şi preşedinta Marin D R.T.A. Hunedoara. O C.L. conducerea combinatului. Din-
selor de pînâ acum altele şi viitor Nu s-a creat nici o posibilitate Caraşea se interesează cam rar produse industriale Deva, Trus­ Ir-un registru aflat la serviciul
mai frumoase. de soarta lor. S-a constalat câ tul de panificaţie Hunedoara, sesizări şi reclamaţii, audienţe­
Din controalele făcute am de ventilaţie şi respectiv de re­ I G.O. Hunedoara, I.G.O. Deva le ţinute de directorul general
constatat însă câ preocupările glare a temperaturii. De ace­ recolta proprie din acest an şi alţii. sau de alte cadre de conduce­
în această direcţie diferă de la ea, o bună parte din tuberculi nici nu a fost sortată. Şi aici Din cercetările făcute în în­ re se refet-â mai mult Ia trans­
o unitate la alta Bunăoară, la au încolţit, alţij sînt putreziţi se aduc aceleaşi argumente : treprinderi şi instituţii privind ferări şi ridicări de sancţiuni.
„Nu avem oameni". Nu este
cooperativa agricolă din Apol- sau deshidrataţi oferind con­ însă păcat ca după ce ai inves­ munca, activitatea conducerii Cine oare e mai în măsură sâ
dul de Sus paratei cu recolta­ diţii optime de apariţie şi pro­ rezolve problemele vitale pen­
U nităţi rea cartofilor, tuberculii au pagare a mucegaiului tit sume importante de bani acestora pe linia rezolvării tru întreprindere şi angajaţii
oamenilor muncii,
cererilor
cu procurarea seminţei de car­
fost sortaţi şi depozitaţi în bu­ Deşi cunoaşte această situa­ tofi sâ o laşi în voia soai tei, să reiese că o serie de scrisori săi dacă nu conducătorul său
ne condiţiuni. Intrucît nu exis­ ţie, tovarăşul Mircea Onea, m- unic — directorul 7
com erciale tau condiţii pentru aşezarea în­ ginerul cooperativei motivează fie expusă deprecierii ? , sînt adresate organelor centra­
Aspectele privind modul de
Situaţii în care nu se acordă
tregii cantităţi de 87 de tone câ nu are oameni cu care să atenţie păstrării cartofilor am le de partid şi de stat tocmai rezolvare a cererilor, sesizări­
pentru faptul că ele nu-şi gă­
renovate de cartofi in pivniţe, consiliul facă sortarea şi respectiv sâ mai întîlnit la Şpring, Cut, Lă- sesc răspunsul dorit şi la timp, lor cetăţenilor, semnalate aici,
de conducere al cooperativei a
a
urmărească buna păstrare
stabilit sâ fie amenajate silo­ cartofilor Dar, dacă acum nu puşme şi in alte unităţi Iată acolo unde trebuie, în între­ nu epuizează toate lipsurile,
zuri de suprafaţă avînd fieca­ se poate rezolva această pro­ de ce pentru a avea o sămînţă prinderea sau Instituţia unde neregulile şi deficienţele care
re o capacitate de 8-10 tone. blemă, poate fi depreciată o în­ bună, şi în scopul înlăturării lucrează cetăţeanul solicitant. îşi mai fac loc în acest dome­
Sporirea gradului de de­ pierderilor se impune contro­ Pe lingă faptul câ unele or­ niu. Se impune luarea unor
servire a consumatorilor şi Ele au fost construite in baza semnată cantitate de cartofi. lul zilnic al silozurilor Şi piv­ gane depăşesc mult termenele măsuri care să ducă la vinde­
cumpărătorilor, suscită un normativelor tehnice şi prevă­ Şi ar fi bine ca tovarăşul Onea niţelor şi mai ales al cantită­ de rezolvare a sesizărilor şi ce­ carea acestor neajunsuri şi ca­
zute cu grătare orizontale, cu
şi consiliul de conducere al co­
interes deosebit din partea coşurj de ventilaţie verticale, operativei să nu uite câ cele ţilor de cartofi transportate in rerilor. răspunsul dat acestora re sâ asigure o rezolvare mai
organizaţiilor comerciale din 3 în 3 metri, iar în jurul 100 tone de cartofi reprezintă zilele cu îngheţ de la unităţile e foarte general, nu spune operativă n cererilor şi sesiză­
ale oraşului Brad. De cu- silozurilor s-au făcut rigole de 0 valoare de circa 100.000 lei Agrosem Temperatura sâ precis ce are de făcut cetăţea­ rilor, o mai bună organizare a
rînd, ne scrie coresponden­ scurgere a apei. de care răspund în faţa mem­ fie menţinută constantă la 3-5 nul în cauză, nu-1 lămureşte pe audienţelor unei întreprinderi,
tul nostru Traian Budugan, brilor cooperatori. Pentru evi­ grade Celsius prin închiderea deplin. Aşa, spre exemplu, în instituţii, la organele de partid
au fost terminate lucrările Depozitarea cartofilor s-a fă­ tarea pagubelor, se recomandă sau deschiderea gurilor de ven­ registrul de audienţă al Sfa­ şi de stat locale. Este necesar
de renovare la 3 unităţi co­ cut pe soiuri în ordinea recol­ sortarea grabnică a tuberculi­ tilaţie Acolo unde este nevoie, tului popular al oraşului Sebeş. — se arată în Hotărirea Ple­
merciale. E vorba de res­ tării lor. De atunci, zilnic ma­ lor. presărarea de praf de var să fie făcută sortarea tubercu­ Ia modul de rezolvare sînt tre­ narei C C. al P C R. din. J2-13
taurantul „Crişul", la care gazinerul şi inginerul coopera­ şi mangal între straturile dc lilor şi distrugerea focarelor de cute : „In evidenţă", „In limi­ aprilie 19GG — ca toţi condu­
tivei verifică starea tuberculi­
s-au făcut unele modifi­ lor din silozuri şi reglează cartofi şi amenajarea sistemu­ mucegai, pentru evitarea pier­ ta posibilităţilor". Se impune cătorii organelor de partid şi
cări Ja sălile pentru consu­ temperatura prin intermediul lui de ventilaţie. Este strict ne­ derilor Luind aceste măsuri, din partea celor puşi să rezol­ de stat, economice şi obşteşti
matori, bar şi bucătărie, şi coşurilor de ventilaţie. Datori­ cesară apoi procurarea unui păstrarea cartofilor se va face ve astfel de probleme o anali­ sâ stabilească zile şi ore de
de magazinele de confec­ tă preocupărilor manifestate, termometru cu care sâ fie con­ în condiţiuni corespunzătoare, ză mai temeinică, mai profun­ primire în audienţă a cetăţe­
ţii şi textile din oraşul săminţa de cartofi se păstrează trolată temperatura şi reglata osigurind în primăvară o să- dă a cererilor şi sesizărilor oa­ nilor. Organele şl organizaţiile
vechi. Pe lingă faplul că a- în bune condiţiuni. La fel pro­ in caz de nevoie. mînţă care sâ permită sporirea menilor. Să i se spună cetăţea­ de partid au sarcina de a con­
nului atunci cînd are dreptate,
cestca au devenit mai spa­ cedează şi cooperatorii din O situaţie necorespunzâtoare producţiei la unitatea de su­ cînd cele sesizate sînt juste, trola şi îndruma sistematic ac­
ţioase, ceea ce duce la creş­ Draşov, Vinţul de Jos. Miercu­ am în ti In it şi la cooperativa a­ prafaţă. reale, iar în caz invers de ce tivitatea ce se desfăşoară în
terea operativităţii în de­ rea. Bâcia, Lanerâm, Alba şi gricolă din Turdaş. Deşi uni­ VIRGINI A ŞOLHA nu are, că ceea ce solicită nu legătură cu cererile, sesizările
Şi scrisorile oamenilor muncii.
servire. unităţile mai sus a­ din alte unităţi. tatea are asigurate doar J3.8 EUGEN lOHOM poate fi rezolvat din motive Cetăţeanul sâ primească în­
lone dc cartofi din cele 53 ne­
mintite au primit şi un as­ La C A P. Sîntandrei unde cesare. nici acestei cantităţi nu ingineri aprobatori la care să fie întemeiate, astfel ca tr-un timp cît mai scurt un
pect mai plăcut, mai atră­ există 1G0 tone de cartofi, con­ 1 se acordă atenţia cuvenită Laboratorul regional de Aspect din interiorul sfrungario dc cilindri dc Ia C.S. cel care se adresează sâ fie răspuns concret, precis, o Re­
bine lămurit.
gător. ducerea cooperativei nu se în- pentru păstrarea in bune con­ controlul seminţelor Deva Hunedoara. Foto : 1. TEREK Credem câ e necesar să sub­ zolvare la cererile, doleanţele
şi propunerile sale.