Page 59 - Drumul_socialismului_1967_12

Regională
Hun^dof\rr>-!V.v?, P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ 1 - V Â I
Vizita delegaţiei de partid

şi guvernamentale a ţării

noastre în U.R.S.S.

a luat sfîrşit

MOSCOVA 15 — Corespon­ A. N. Şelepin, N. K. Baibakov, Kosîghin au trecut în rov\s/ă
denţii noştri S. Podinâ şi N. V. N. Novikov. A. A. Gromîko, garda de onoare. Conducăto­ ANUL XIX. NR. 4029 SiMBATA 16 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 DE BANI
Cristoloveanu transmit: mareşalul A. A. Greciko, N. S rii de partid şi de stat rom&ni
Vineri seara, delegaţia de Patolicev, A. V. Basov şi alte şi sovietici au primit apoi de­
partid şi guvernamentală a persoane oficiale. filarea gărzii de onoare.
Republicii Socialiste România, Erau de faţă membrii Am­ înainte de plecare, mem
care. la invitaţia C.C. al basadei Republicii Socialiste brii delegaţiei de partid şi
ştat PE T R E P T E LE U N E I
P.C.U.S. şi a Consiliului de România în U R S S guvernamentale române şi-au
Miniştri al U.R.S.S., a făcut o In incinta gării se aflau, de luat rămas bun de la condu­
vizită oficială, de prietenie în asemenea, reprezentanţi ai oa­ cătorii de partid şi de
Uniunea Sovietică, a părăsit menilor muncii din Moscova sovietici şi de la celelalte per­ CULMI
Moscova, plecînd spre patrie. veniţi să salute pe membrii soane oficiale prezente.
La gara Kiev erau arborate delegaţiei. In călătoria pinâ la fronti­
drapelele de stat ale celor Comandantul gărzii de o­ era româno-sovietică, delega­
două ţări Pe peronul gării era noare a prezentat raportul Au ţia este însoţită de Teodor
aliniată o gardă de onoare fost intonate imnurile de Marinescu, membru al C.C. ai ÎN A L T E E F IC IE N T E
Delegaţia română a fost con­ stat ale celor două ţări. To­ PC.R., ambasadorul Români­
varăşii Nicolae Ceauşescu şi
dusă la plecare de tovarăşii
Ton Gheorghe Maurei, îm­ ei la Moscova, S.P. Kozîrev, DE
L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi. preună cu tovarăşii L. 1 Brej­ adjunct al ministrului aface­
M-am întors de la Conferin­
ADOLF DRUKER
A N. Kosîghin. M. A. Suslov, nev, N. V. Podgornîi şi A. N. rilor externe al U.RSS. ţa Naţională a partidului. la directorul Uzinei „Victoria" Nicolae Ceauşescu. ca şi din
cuvîntul celorlalţi vorbitori, se
care am avut marea cinste de-a Călan desprinde ca un fir roşu ideca
lua parte în calitate de delegat, valorificării maxime a resurse­
cu un noian de învăţăminte şi şi planificării economiei naţio­ lor naturale, a tuturor rezerve­
tru perfecţionarea conducerii
impresii de neuitat. M-a im­
lor şi posibilităţilor existente,
C O M U N IC A T presionat deosebit de puternic nale şi asigurarea unui cadru a valorosului potenţial uman OTEL
de care dispunem. In mod fi­
înaltul nivel la care s-au des­
adecvat prin îmbunătăţirea or­
resc mi-ain pus întrebarea, ca­
făşurat lucrările Conferinţei şi
riale a României
mai ales grija şi răspunderea ganizării administra tiv-terito­ re este eficienţa economică a
permanentă a conducerii parti­ Din fiecare paragraf al ra­ uzinei noastre şi cum poate fi
dului şi stalului nostru pen- portului prezentat de tovarăşul ea sporită ?
In fiecare an sidei urgiştii
CU privire la vizita în Uniunea din Călan şi-au adus o reală /°cen c c se m i n t e a o d i n i - x e m . p l u , t o t a t i t d e e d i f i c a t o r i
contribuţie Ia creşterea veni­
r e ş t i — L o n d r a . S a u , u n alt e-
tului naţional prin sporirea co­
^ o a i a „ U z i n e l e d e
fier",
tei de beneficii date acumulă­ s e r e z u m a la c i t e v a a t e l i e r e in u n s i n g u r c u p t o r d i n n o u a c -
rilor socialiste de st.it. Nu în­ r e s p i r a ţ i a . I a tă şi p r o d u c ţ i a ţ e l ă r i e p r o d u c e a z i d e 10 o ri
c a r e f u m u l i n n c c ă c i o s îţi t ă i a
totdeauna însă valoarea be­
m a i m u l t o ţ e l d e c i l î n t r e a g a
Sovietică a delegaţiei de partid neficiilor a fost expresia fi­ H u n e d o a r e i a n u l u i tn î n c u n u ­ H u n e d o a r a a a n u l u i 1947.
ca~°-
delă a gradului dc înzestrare
R e p u b l i c i i , a n
l a u r i i
z i
f a b r i c ă m
204
m u r e i
tehnică a uzinei, a nivelului
de organizare şi a condiţiilor n a t f r u n t e a p a t r i e i î n c ă p l i n ă 1 d c o ţ e l şi 25 2 t i p o d i -
24.08u
d c r ă n i l e r ă z b o i u l u i :
l a m i n a t e — ne.
de muncă nou create. Ne-am t o n e f o n t ă , 27 161 t o n e o ţ e l , in m e n s i u u i d e s e r v i c i u l u i t e h ­
ş e f u l
s p u n e a
şi guvernamentale cu seamă după definitivarea v r e o 15 m ă r c i . D a r şi o b ţ i n e ­ o ţ e l in 27 ţ ă r i s u b f o r m a d e
convins de acest adevăr mai
E x p o r t ă m
n i c d i n
c o m b i n a t .
re a a c e s t o r c a n t i t ă ţ i — c e a z i
primelor rezultate în acţiunea
ni s e p a r i n f i m e — a n e c e ­
generală de organizare ştiinţi­
seama insă că c e i m a i m u l ţ i
fică a producţiei şi a muncii, sitai. e f o r t u r i d e o s e b i t e p e c a ­ ţ a g l e şi. b l u m u r i . D a c ă ţ i n e m
re s i d e r u t giştii, în d o r i n ţ a d e
cînd au fost depistate şi scoase a î n f ă p t u i ra r c i n i l e t r a s a t e d e b e n e f i c i a r i i n t e r n i , c u m a r ţi
a Republicii Socialiste România la iveală importante rezerve }>arlid, n u şi l e - a u p r e c u p e ţ i t . U z i n e l e „1 M a i M e x p o r t ă
P l o i e ş t i s a u
„ T r a c t o r u l "
B r a ş o v ,
interne
Multă vreme furnalul nr. 2
p r o d u s e l e l o r, /oblicate d i n o-
— La f u r n a l e l e v e c h i — n e
a funcţionat cu un profil ira­ s p u n e a u n f o s t l u c r ă t o r , a z i f c l h u n e d o r e a n , p u t e m a f i r m a
ţional, micşorînd spaţiul util p e n s i o n a r — a v e a m o s i n g u r ă că f a i m a n i s - a d u s p e t o a t e
de producţie, iar existenţa a l o c o m o t i v ă m i c ă . D i e s e l , p e m e r i d i a n e l e g l o b u l u i .
In zilele de 14 şi 15 decembrie 1967, o dele­ Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. numai 7 guri de vînt a limitat li n i e î n g u s t ă . D a c ă a r fi l i p ­
gaţie de partid şi guvernamentală a Republi­ al PC.US., preşedintele Prezidiului Sovietu­ intensificarea procesului de sit. n - a v e a m cu c c t r a n s p o r t a A c e a s t ă f a i m ă i z v o r ă ş t e d i n
cii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul lui Suprem al U R S.S., A. N. Kosîghin, mem­ topire. Ijuînd în studiu această o a l e l e cu f o n t ă . I n t r - o z i era c o n ş t i i n ţ a o a m e n i l o r , d i n d o ­
Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C al bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., pre- problemă, colectivul de organi­ r i n ţ a lor d e a p r o d u c e a z i m a i
l'C R, preşedintele Consiliului de Stat al Re­ şedinţele Consiliului de Miniştri al U.RS.S., zare ştiinţifică a producţiei a s- o p i e r d e m , c ă c i f o n t a d i n - m u l t şi m a i b u n d e c i t ieri.
publicii Socialiste România, a tăcut o vizită M. A Suslov. membru al Biroului Politic al demonstrat inconsistenţa unor l r - o oa lă , d i n d p e s t e m a r g i n i, — D u p ă c a l c u l e l e p r e l i m i ­
oficială de prietenie la Moscova, la invitaţia C.C. al PC.US., secretar al C.C. al P.C.U.S, păreri potrivit cărora funcţio­ o b l o c a s e p e linie. O şi v e d e a m n a r i i — ne a f i r m ă i n g i n e r u l
Comitetului Central al Partidului Comunist a) A. N. Şclepin, membru al Biroului Politic al narea furnalului n-ar mai pu­ t o p i t ă D a r ca un f u l g e r , s-u C o r n e l M i u l e s c u d e la s e r v i ­
Uniunii Sovietice şi a guvernului U.R SS C C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului Cen­ tea fi îmbunătăţită. In baza u­ r e p e z i i s p r e eu u n l i n ă r cu c iu l p l a n i f i c a r e , a n u l a c e s t a
La convorbirile care au avut loc intre de­ tral al Sindicalelor, N. K. Baibakov, membru nor argumente ştiinţifice, s-a m i n a î n f ă ş u r u l ă in n iş te c t r p e s e v o r p r o d u c e in c o m b i n a t
legaţia de partid şi guvernamentală a Repu­ al CC al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliu­ făcut propunerea foruluţ tute­ si p r i n ş u v o i u l d c f o c a se ns c ir c a 2 628.000 t o n e o ţ e l , d i n
blici» Socialiste România şi conducătorii Parti­ lui de Miniştri, preşedintele Comitetului de lar de a se accepta moderni­ b o l ţ u l d e l e g ă t u r a . Locomotiva c a r e v r e o 2 9—30.000 t o n e pcsLe
dului Comunist şl ai guvernului Uniunii So­ Stat al Planificării al U.RS.S., V. N Novikov, zarea furnalului Ideea a fost a p u t u t p l e c a . p r e v e d e r i .
vietice au participat : membru al C C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al cotată ca bună şi cu prilejul e- R e p u b l i c a , n ă z u i n ţ ă d c C i f r e l e si ut e d i f i c a t o a r e : a -
Consiliului de Miniştri al U R.SS, A. A Gro- ■A v e a c u r i a r o m â n i l o r , a
Din partea română, tovarăşii : Nicolae fecUiâi ii reparaţiei capitale din p r o a p c d e 100 o r i m a i m u LI,
Ceauşescu. secrelar general al C.C al PC.R , miko. membru al C.C al PC.US., ministrul mai-iunie a c., cuptorului înalt d e s c h i s şi H u n e d o a r e i c a l e a o t e l ca in. a n u l 1917, a u a v â ­
preşedintele Consiliului de Slal al Republici» afacerilor externe al U R. S. S.. A. A de fabricare a fontei i-au"7ost s p r e c e e a c c e s l c a z i şi v a fi n d p r o d u c ţ i e s i d e r u r g i ş t i i. o
Socialiste România. Ion Gheorghe Maurei, Greciko. membru al C.C al P.C U.S, ministrul aduse importante modificări m î i n c . S-au. p a r c u r s tn d o u ă z e c i d a u , î n a c e s t a l d o i l e a s f îr ş it
membru a) Comitetului Executiv, al Prezidiu­ apărării al U R.S S.. mareşal al Uniunii So­ constructive, în urma cărora de. a n i e t a p e d c m u n c ă şi a c d e c e n i u , p e s t e p r e v e d e r i .
lui Permanent al C.C. al PC.R , preşedintele vietice. N. S. Patolicev. membru al C.C. al creuzetul s-a mărit cu 0,4 me­ l u p t ă , d n e f o r t u r i şi c h i a r s a ­ C u m s - a a j u n s la aceste, a­
Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­ P.C.U.S.. ministrul comerţului exterior aL tri si s-au montat in plus încă crificii. C u c e l e p e s t e 10 m i ­ d e v ă r a t e p e r f o r m a n ţ e ? . T a i ­
liste România, Gheorghe Aposlo), membru al U R.SS, precum şi A. V, Basov, membru al 3 guri de vînt. l i a r d e lei i n v e s t i t e d c s t a t , n a " n e - a d e z v ă l u i t - o i n g i n e ­
Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­ C.C. al P.C.U.S., ambasadorul U.RS.S. în Efectul economic s-a văzut c o n s t r u c t o r i , şi s i d e r u r g i ş t i an ş e f u l
nent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului R.S. România, K. V. Rusakov, membru al Co­ Hilda Herman este una din cele mai harnice muncitoa­ imediat în creşterea producţiei r i d i c a t şi p u s in f u n c ţ i u n e nu r u l C o r n e l D c h e l e a n u ,
Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din misiei cenlralc dc revizie a PC.US., prim- re a Fabricii „Căprioara" din Sebeş. Cusâtoreasă Ia secţia medii zilnice cu 21,5 la sută. î n t r e g ş i r a g d c p e r l e a l e s i d e ­ o ţ e t ă r i e i M a r t i n nr. I I :
România, Alexandru Bîrlădeanu. membru al adjunct de şef de secţie la C.C al PC.U S., marochin&rie, ea şî-a depăşit lună de lună sarcinile de plan r u r g i e i r o m â n e ş t i : 4 t u r u u ’e, — O ţ d o r i i s-ou s t r ă d u i t m e ­
Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­ I. F. Iliciov, adjunct al ministrului afacerilor fiind evidenţiată. (Continuare In pag. a 2-a) d i n c a r e d o u ă d c c it e 1000 r e u să fie iu f r u n t e . D i n s t r ă ­
nent al C.C. al P.C.R, vicepreşedinte al Con­ externe al U.RSS., S. T. Aslavin, directorul m c . . 2 f a b r ic i d e a g l o m e r a r e d a n i a lo r a u i z v o r î t m c i o . i s
siliului de Miniştri al Republicii Socialiste Direcţiei a 5-a europene din M.A.E. al U.R S.S a . minereurilor, u z i n a c o c s o - c a r e s c u r t e a z ă t i m p u l u n o r o-
România, preşedintele Consiliului Naţional al In cursul convorbirilor, care s-au desfăşurat rhiniie.ă, d i s t i l e r i a d e g u d r o n , p e r a fi i. La no i, f i e c a r e s e c u n ­
Cercetării Ştiinţifice, Cliivu Stoica, membru al inlr-o atmosferă sinceră, prietenească, a avut d ă î n s e a m n ă o ţe l. A s t f e l , p e
loc un schimb larg de păreri cu privire La o ţ c l â r i n n o n a . l a m i n o a r e h ' . .
Comilelului Excculiv. al Prezidiului Perma­ dezvoltarea continuă a relaţiilor iomâno-sovie- Lucrurile unor comisii ale M.H.N. D i m e n s i u n i l e şi c a p a c i t a t e a •<­ s c a m a f o lo s ir ii u n e i n oi m e t o ­
nent. secretar al CC. al P.C.R, precum si tice şi asupta problemelor actuale ale situa­ n o r a d i n t r e a c e ş t i c o l o ş i vi i d e d c s u d a r e a v e t r e l o r , b r e ­
Teodoi Marinescu, membru al C C. al PC.IC, ţiei iniernationale contemporane şi ale miş­ p o t fi i l u s t r a t e ţ â r ă să la: i v e t a t ă cn i n v e n ţ i e , a i n g i n e ­
ambasadorul Republicii Socialiste România în cării comunislc şi muncitoreşti internaţionale. La Palatul Marii Adunări ghîanu şi Aurel Vijoli, minis­ Comerţ şi Dumitru Bejan, a p e l In c if re . La r i d i c a r e a ri lo r S a b i n L a u r . N i c o l a e S i n -
URSS., Andrei Pâcuraru, membru al C.C al Părţile s-au informat reciproc asupra mer­ Naţionale continuă lucrârileîn trul finanţelor, şi Petre Lupii, prim adjunct al ministrului m i n g u l u i d » 1000 mm, s-au. t i m b r e a n , o m a i ş t r i l o r Ş t e f a n
P.C.R,. şef de secţie la C.C. al P.C.R., general sului construcţiei socialismului şi comunismu­ comisiile permanente ale preşedintele Comitetului de comerţului exlerior. f o lo s it 2.400 v a g o a n e d e c o n ­ V r ip şa , E r o u al M u n c i i S o c i a ­
colonel Ion Gheorghe, membru al C.C. al lui în ţările lor, asupra celor mai importante MA.N. In discuţia comisiilor sta/t pentru probleme de orga­ In şedinţa din 15 decembrie, s t r u c ţ i i m e t a l i c e , - r c i d c m i i li st e . A u r e l Sln nciu . ş i a l t o r a ,
P.C.R.. prim-adjunct a) ministrului foiţelor măsuri care se înfăptuiesc în Republica Socia­ se află proiectele de legi în­ nizare şi salarizare. ^ comisii'le au luat in stud u In să o b ţ i n e m nu s p o r a n u a l d e o ţ e l
armate ale Republicii Socialisto România, Va- listă România sî în U R.SS. pentru dezvolta­ scrise pe ordinea de zi a se­ In dupâ-amiaza aceleiaşi. zi­ proiectul Planului de Stat al t o n e b e t o n şi c ă r ă m i d ă . iu v a l o a r e d e e i r c a 800.000 lei.
sile Vlad. membru supleant al C C. al P.C.R., rea economiei naţionale, ştiinţei, culturii şi ri­ siunii. le, Comisia econoinico-finan- economiei naţionale pe unul şi p r o d u c ţ i a e p e m ă s u r a h a ­ L a n c e a , o c c a s t n c h e i e d e b o l t ă
şef de secţie la C.C al P.C.R., Vasile Şandru. dicarea bunăstării malcriale a oamenilor La şedinţa comună din 14 ciarâ, împreună cu Comisia ju­ 1968, care a fost expus de fo l e l o r şi a g r e g a t e l o r . D a c ă b l u ­ n s p o r u l u i p r o d u c ţ i e i d e o ţ e l
adjunct al ministrului afacerilor externe al muncii decembrie a Comisiei econo- ridică, prezidate de tovarăşul varâşul Maxim Berghianu. m u r i l e d c se ci iu ne m e d ie, la ­
Republicii Socialiste România mico-financiare şi a Comisiei prof. dr. Traian lonaşcu, pre­ preşedintele Comitetului (le m i n a t e a i c i in m a i p u l i n i c E. HERGHIAN
Din partea sovietică, tovarăşii : L. I Brej­ (Continuare în pag. a 4-a) juridice, întrunite sub preşe­ şedintele Comisiei juridice, au Stat al Planificării. u n a n , a r fi. a ş e z a t e c a p la c a p .
nev, secrelar general al C.C. al PC.U S., N. V. dinţia tovarăşului prof. univ. început examinarea Proiectu­ Lucrările comisiilor conti­ s - o r p u t e a o b ţ i n e o c a l e d e
Manea Mânescu, preşedintele lui de lege cu privire la măr­ nuă. o ţ e l c e a c o p e r ă d i s t a n ţ a B u c u - (Continuare în pac a 2-a)
Comisiei economico-financiare, cile de fabrică, de comerţ si (Agerpres)
a fost examinat Proiectul de de serviciu, care a fost prezen­
aplicarea unor
Constantin
Dejun oferit la Kremlin măsuri de perfecţionare a con­ Direcţiei Generale pentru
lege privind
tat de tovarăşul
Tuzu, directorul general ai
ducerii şi planificării econo­
miei naţionale, prezentat de Metrologie. Standarde şi In­
tovarăşul Maxim Berghianu, venţii.
MOSCOVA 15 Corespon­ Stat a) Republicii Socialiste In timpul dejunului, tovaiâ- preşedintele Comitetului de La întrebările puse de de­
denţii noştri, S. Podinâ şi N. România. şii L. !. Brejnev şi Nicolae Stat al Planificării. Explica­ putaţi au răspuns tovarăşi»
Cristoloveanu, transmit: Co Din partea sovietică au par­ Ceauşescu au rostit toasturi ţiile cerute de deputaţi au fost; Constantin Tuzu, Victor To-
miletul Central al P.CU.S. şi prieteneşti. date de tovarăşii Maxim Ber- nescu, preşedintele Camerei de
guvernul sovietic au oferit ia ticipat tovarăşii L. I. Brejnev.
15 decembrie in marele Palat A. P. Kirilenko, A. N. Kosî­
a! Kremlinului un dejun în ghin, K. T. Mazurov, A. I.
cinstea delegaţiei de partid şi Pelşe, N. V. Podgornîi, M. A.
guvernamentale a Republic.-! -Suslov, A. N Şelepîn, G. I.
Soc alisle România, în frunte Voronov, I.V. Kapiionov, B.N. UN CINTEC NEMĂSURAT
cu N-colae Ceauşescu, secre­ Ponomariov, M. S. Solomenl.ev
tar general a) C.C. al l'.CH., şi alţi conducători de partid
preşedintele Consiliului de şi de stat
Corul din Haţeg împlineşte nei singure ore — atît lc fu­ română de cînlâri" a primit-o
80 de ani. Dincolo de cifră sese îngăduit pentru organi­ din partea „Aslrei". De altfel,
râmîne cînlecul murmurai zarea unor manifestări artis­ in organul de presă al aces­
ori spus cu toată tăria. Cîn- tice în limba română — cînd, tei asociaţii — revista „Tran­
tec măsurat în ani, nemăsu­ îmbrăcaţi în straie româneşti silvania" — se menţiona în
Conferirea de ordine rat în frumuseţe, mai cu sea­ peste care slrâlucea pangli­ I9ll nu numai data înfiinţă­
mă dacă ne gîndim la vilto- ca tricnloiâ. din piepturile rii „Reuniunii", ci şi faptul
rile ce le-a traversat, la oa­ lor se înălţa cutezător, in sus. că „la toate şezâtorile n-au
imnul .,Deşteaptâ-te româ­
de
lipsit nici producţiunile
şi medalii corului din Haţeg menii ce şi-au adus puterea, ne !" : Priviţi măreţe umbre. cîntări vocale". Iar o dovadă
măsura şi iscusinţa la zborul
lui — adevărată flacără vie. în plus o constituie primirea
Cu prilejul împlinirii a din Haţeg, precum şi ordi­ simbol al nădejdilor plenare cordială pe care membrii „Re­
uniunii" i-o fac
istoricului
80 dc ani dc la înfiinţare, nul şi medalia „Meritul — ţişnit din hotarele ţinutu­ Silviu Dragomir, pe alunei
pentru activitate îndelunga­ cultural" unor membri ai lui Şi ce traiectorie a trebu­ Corul din Haţeg conferenţiar al „Astrei". Du­
it să străbată cîntecul să a-
tă şî merite deosebite in acestei formaţii artistice. jungâ pe înaltele reliefuri de pă 1918 formaţia corală spo­
dezvoltarea mişcării artisti­ Inmînarea ordinelor şi azi l Avînd iniţial un carac­ reşte numeric, la aceasta a-
ce de amatori, prin decret medaliilor va avea Ioc as­ ter religios, o dată cu trece­ la 80 de ani dâugîndu-se şi o mai mare
al Consiliului de Stat. a tăzi, în cadrul festivităţi­ rea anilor formaţia corală — varietate în selecţionarea, în
fost conferit ordinul „Me­ modestă numeric — se va o­ alegerea repertoriului. Tot
ritul cultural”, clasa a lll-a, lor prilejuite dc sărbători­ rienta către un făgaş laic după Unire, la Haţeg ia fiin­
corului Casei de cultură rea corului. pronunţat, aşa incit docu­ Mihai, Ştefan, Corvine/Ro- ţă „Reuniunea comercianţi­
mâna naţiune — aî
voştri
mentele vremii atestă că la strănepoţî/Cu braţcle-narma- lor, industriaşilor şi meseria­
începutul veacului nostru tc, cu focul vostru-n vi- şilor români", care va lua
„Reuo'unea română de cîn- ne'Vîată şi libertate, ori formaţia corală sub patrona­
târi" prezenta bucăţi cora­ moarte cer cu toţi". jul său. graţie influenţei şi
le la 24 ianuarie, la „Ziua e­ Sau cum va fi răsunat în puterii sale economice. Acti­
A A P A R U T roilor", ori în zilele în care piaţa oraşului, prin ani, în zi­ vitatea „Reuniunii*' capătă o
formă organizată. Repetiţiile
asociaţiile meşteşugăreşti — lele de 24 ianuarie, „Hora U-
una cunoscută cu numele de nirii“ — transpunere emoţio­ nu se vor mai ţine sub cerul
„ţâul olarilor", cealaltă cu nantă în plan real a aspira­ liber, iar bagheta dirijorală
va
preluată
fi
de-a
litmuri tări. La aceste manifestări, o de dincoace de munţi, aspira­ cu o aleasă pregătire
numele de „ţâul tâlparilor"
ţiilor şi visurilor românilor
lungul
anilor
de oameni
— organizau diferite manifes­
ţii şi visuri înfăptuite doar
muzicală, capabili de multă
dată cu producţiunile corale
în I918 ? De bună seamă că
dăruire Sâ-i amintim, să le
se prezentau şi jocuri popu­
manifestările ce aveau loc la
rostim numele cu sfială şi cu
lare româneşti. în execuţia e-
Haţeg n-au rămas cunoscute
Popo-
recunoştinţă ; Cornel
cbipelor de dansuri ale „ţâu-
arilor'*. Oare ce sentimente doap într-o zonă limitată. E­ vici şi Aurel Med rea. Cornel
roul lor s-a râspînilit şi o do­
ce arderi interioare şi nă­ vadă grăitoare in sensul aces­ NICOLAE DRAGAN
dejdi fără egal i-au cercat pe ta o constituie, preţioasa în­ In peisajul urbanistic al oraşului Petroşani, clădirea P T.T.R. — in imagine — ridicată
Supliment social-cultural t ' ziarului „Drumul socla- acei oameni, în răstimpul u- drumare pe care „Reuniunea (Continuare in pag. a 3-a) In anii din uripă, aduce o notă de modern şi elegant, incadrîndu-se in contextul noilor
lismului't. V_____________________________________ construcţii. 1 * ^