Page 6 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 6

i

                                                                                                                                                                                                                       Sîmbăto  2  decem brie  1967
           2                                                                                                        DRUMUL SOCIALISMULUI





                                                                                                  1 A V lN T   S P R E








                                                                                                     BUNĂSTARE









                                                                                                     Monografii                                                 Azi, toată lumea învaţă



                                                                                                     în  ascensiune                                             derurgic  din  Hunedoara.   La   portului  minereului,  de  intro­  deosebită  învâţâmîntului,  Exis­
                                                                                                                                                                                                                             nedoara  se  acordă  o  atenţie
                                                                                                                                                                  Ne  aflăm  la  Combinatul  si­
                                                                                                                                                                                                                abatajelor
                                                                                                                                                                                              ducerea  susţinerii
                                                                                                                                                                furnale,  oţelârii  sau  laminoare,   prin  toreretare,  vom  întîlni  fel   tă  în  prezent  o  diversitate  de
                                                                                                       ...Hunedoara  înseamnă   foc   lăzi  noile  construcţii  ale  Hune­  aproape  lotul  este  mecanizat  şi   şi  fel  de  mecanisme  ce  vin  în   şcoli,  începînd  cu  grădiniţele
                                                                                                     continuu,  macarale  şi   schele   doarei   impresionează   prin   automat  zat.  O  apăsare  pe  bu­  sprijinul  muncii  omului.  Ace­  şi  pină  la  cele  mai  înalte  for­
                                                                                                     dar  şi  oraş  modern,  puternic   grandoarea  şi  noua  linie  arhi­  ton  şi  agregatul  dă  ascultare.   leaşi  aspecte  le  vom  vedea  şi   me.   Aproape  un  sfert   dtn
                                                                                                     ancorat  în  realitatea   zilelor   tectonică  în  care  se   îmbină   Unii  dintre  cei  aflaţi  în  fata   in  uzinele  metalurgice,  în  fa­  populaţia  regiunii  este  cuprin­
                                                                                                     noastre.  La  para  focului  ne­  modernul  cu  supleţea,  eleganţa                                                     să  în  învâţâmîntul  organizat
                                                                                                     stins  se  plămădeşte  otelul  pre­  cu  îndrăzneala.      meselor  de  comandă   ţintesc   bricile  industriei  uşoare,  peste   de  stat.  Vom  aminti  că  numai
                                                                                                     zentului  şi  viitorului,  pe  seme-   Noul  spital.  înzestrat  cu  a­  mai  departe.  Au  perfectă  drep­  lot.  In  centrul  acestor  minuni   in  şcolile  generale  învaţă  pes­
                                                                                                     Ua  nervilor  de  oţel  ai  schele­  paratură  modernă,  în  totalita­  tate.  Si Uem  în  era  simplifi­  ale  tehnicii  se  află  omul,  ce!   te  87.000  elevi,  de  instruirea
                                                                                                     lor se  încheagă  bucuria  confor­  te  automatizată,  constituie  o   cării  la  maximum  a  operaţii­  care  cu  priceperea  lui   con­  cărora  se  ocupă  aproape  4.000
                                                                                                     tului  şi  a  traiului  fericit   de   mîndrie  legitimă  a  fiecărui  hu-                                              de  cadre  didactice.  In   ţara
                                                                                                     casă  nouă.                   nedorean.                    lor  din  procesul  de  producţie.   tribuie  la  ridicarea  patriei  pe   noastră  a  fost  de  mult  legife­
                                                                                                       Privită  in  toată  măreţia  ei,   Strlns  între  chingi  de  beton   Hunedo  enii  au  în  faţă  exem­  cele  mai  înalte  culmi.   Dar,   rată  gratuitatea  învâţâmîntu-
                                                                                                     imaginea  de  astăzi  a   Hune­  şi  oţel,  firul  bătrinei  Cerne  a   ple  co icrele:  maşinile   de   pentru  a  rezolva  aşa  cum  se   lui.  In  plus,  elevii  primesc  ma­
                                                                                                     doarei  are  putere  de  simbol,   fost  zăgăzuit  înainte  de  intra­  calcul  electronice.  cuvine  multiplele  probleme  pe   nuale  gratuit.  Pentru  a  crea
                                                                                                     înălţimea  ameţitoare  a  plâmi-   rea  în  oraş,  apele  ei  formînd                                                   condiţiile  necesare  însuşirii  cu­
                                                                                                     nilor  prin  care  respiră  sacadat   lacul  de  la  Cinciş,  locul  de  în-   Dacă  vom  face  o  vizită  în   care  le  are  în  fală,  el  învatâ,   noştinţelor  predate,  a   fost
                                                                                                     cuptoarele  şi  furnalele,  se  în­  tîlnire  al  hunedorenilor   pe   sectoarele  extractive  ale  re­  se  pregăteşte  în  permanentă.  creată  o  puternică  bază  mate­
                                                                                                     trece  cu  robusteţea  de  zece  ca­  timp de  vară.  O  realizare  a  că­  giunii,  ie  vom  da  seama  de   Prin  grija  partidului  şi  sta­  rială.  Alte  zeci  de  mii  de  tineri
                                                                                                     turi  a  blocurilor  pline  de  lu­  rei  înfăptuire  hunedorenii  mai   mecanizarea încărcării  şi  trans­  tului  nostru,  în  regiunea  Hu-  învaţă  în  şcoli   profesionale,
                                                                                                     mină,  orînduite  în  şiraguri  din   virstnîci  nu  şl-o  puteau  ima­                                                 şcoli  de  maiştri,  şcoli  tehni­
                                                                                                     Dealul  Chizîdului  spre  partea   gina.                                                                                ce  etc.
                                                                                                     de  răsărit  a  noului  oraş.   Pentru  întregirea  tabloului                                                             De  fapt,  toată  lumea  învaţă.
                                                                                                       In  vertiginoasa  ascensiune  a   Hunedoarei  socialiste,  in  care                                                   In  întreprinderi  şi  uzine  sînt
                                                                                                     monografiei  citadelei  de  otel,   viaţa  pulsează  cu   intensitate                                                   organizate  cursuri  de  califica­
                                                                                                     la  loc  de  cinste  stă  scris  nu­  cresoîndă,  trebuie  amintite  u-                                                 re  a  muncitorilor  ;  alţii  îşi  în­
                                                                                                     mărul  sutelor  de  blocuri  con­  nitâţile  comerciale  şi  de  de­                                                    suşesc  mai  multe  meserii  înru­
                                                                                                     struite  şi  al  zecilor  de  mii  de   servire,  casa  de  cultură,  clu­                                              dite,  in  raport  cu  contribuţia
                                                                                                     familii  mutate  în  apartamente­  burile,  bibliotecile,  cinemato­                                                    ce  trebuie să  şi-o aducă  in  pro­
                                                                                                     le oraşului  întinerit.  Copiii  noii   grafele,  cantinele,   parcurile.                                               cesul  de  producţie.  La  Fabrica
                                                                                                     Hunedoare  învaţă  tainele  ştiin­  Toate  dau  oraşului  tinereţe  şi
                    Veniturile  totale  ale  populaţiei  din  regiunea  Hunedoara au  crescut  în  anul  1967,  fată                                                                                                         chimică  din  Orâştîe,  de  pildă,
              de  anul  1960,  cu  65,1  la  sută,                                                   ţei  în  şcoli  şi  licee  de  o  seamă   vioiciune,  trasează  coordona­                                                mecanicii  de  întreţinere   în­
                                                                                                     cu  ei,  sub  grija  şi  îndrumarea   tele  vieţii  noi.
                                                                                                                                      Anii  din  urmă  au  făcut  din
                                                                                                     atentă  a  cadrelor  de  învăţă­  vechiul  oraş  provincial  un  pu­                                                     vaţă  şi  meseria  de  operator  pe
                                                                                                                                                                                                                              maşinile  de  injecţie  ale  sec­
                                                                                                     tori  şi  profesori.  Semnificativ
              Creşterea  nivelului  de  trai,                                                        este  faptul  câ  numărul  elevilor   ternic  centru  economic  şi  in­  R  eţeaua  comercială  din   oraşe  şi  sate  şi-au  construit   ţiei  de  mase  plastice.  Chiar  şi
                                                                                                                                                                         regiune  a  cunoscut  o
                                                                                                                                                                                               peste 31.000 case.
                                                                                                                                                     renume  a
                                                                                                                                    dustrial  al  cărui
                                                                                                     Hunedoarei  de  astăzi  întrece
                                                                                                     de  citeva  ori  pe  ce!  al  popu­  străbătut  ţâri  şi  mări,  ducînd   dezvoltare  considerabilă.  Da­                inginerii  şi  tehnicienii  nu  se
                                                                                                     laţiei  oraşului  de  dinainte  de   vestea  mărcilor  de  oţel  fabri­  torită  construcţiilor  de  noi   T  ransportul   călătorilor   mulţumesc  cu  ce  au  învăţat
                                                                                                                                                                   spaţii,  înzestrării  acestora  cu
                                                                                                     război.                        cate  aici  şi  a  iscusiţilor  lui   agregate  şi  mobilier,  califică­  este  asigurat  în  prezent   pe  băncile  şcolilor  sau  în  acti­
              importantă  realizare                                                                  noscut doar prin  Caslelul  „Cor-   făurari.           are    rii  de  noi  cadre  şi  aprovizio­  de  349  autobuze  Aparţinind  forme  ei  îşi  însuşesc  tot  ce  e
                                                                                                       Dacă  oraşul  vechi  era  cu­
                                                                                                                                                                                                                              vitatea  practică.  Prin  diferite
                                                                                                                                      Astăzi  Hunedoara  îşi
                                                                                                                                                                                                         pe  o
                                                                                                                                                                                               D.R.T.A.,
                                                                                                                                                                                                                      dc
                                                                                                                                                                                                                reţea
                                                                                                                                                                   nării  cu  un  bogat  sortiment
                                                                                                     vinu)*',  monumentală  operă  a
                                                                                                                                    definită  şi  conturată  în  fiinţa
                                                                                                     trecutului  nostru  istoric,  as-  personalitatea  ei  foarte  bine   de  produse  alimentare  şi  ne-   1605  km  Numai  în  anul  1967   nou  in  ştiinţa  şi  tehnica  mon­
                                                                                                                                    vie  a  ţârii.  Asemănarea  ei  cu   alimenlare,  volumul  desface­  au  fost  transportaţi  aproape   dială  şi  se  preocupă  să  aplice
                                                                                                                                    o  pompă  uriaşă  care  împinge   rilor  va  depăşi  în  anul  19G7   24 000.000  de  călători  în  practică  cele  acumulate.
              a  societăfii  noastre                                                                                                cu  o  forţă  nebânuită  miile  de   cifra  de  trei   miliarde  lei.   G  rija   pentru  apărarea   Astăzi  nu  pot  fi  întîlniţi  oa­
                                                                                                                                    tone  de  metal  pe  toate  arte­
                                                                                                         COMORI                     rele  şantierelor şi  uzinelor con­  Creşterea  se  poate  calcula   muncii  sănătăţii   oamenilor   meni  care  să  nu  înţeleagă  în
                                                                                                                                                                                                        se  manifestă
                                                                                                                                                                                                                     prin
                                                                                                                                                                   amintind  că  în  anul  1955 s-au
                                                                                                                                                                                                                              mod  conştient  necesitatea  He
                                                                                                                                    structoare  de  maşini  este  cit
                        (Urmare  din  pag.  1)            gic  Hunedoara,  centrul  minier  Brad,  în  oraşul                       se  poate  de  fericită.  Aproape   desfăcut  mărfuri  către  popu­  acordarea,  an  de  an.  a  unor   a  învăţa.  In  regiunea  noastră
                                                          Deva  şi  altele).                                                        este  şi  clipa  cînd  de  sub  caja   laţie in valoare de 1 221.056.000   fonduri  sporite.  De  sănătatea   funcţionează  universităţi  popu­
                                                            Statul  nostru  manifestă  o  grijă  permanentă                         celui  mai  mare  laminor  din   lei
                Extinderea  reţelei  comerciale  a  avut  loc  mai   şi  faţă  dc  îmbunătăţirea  condiţiilor  dc  odihnă   STRĂBUNE  ţară  —  blumingul  1.300  —  vor                        cetăţenilor  se  ocupă  836  me­  lare,  şcoli  de  muzică  şi  arte
              ales  pe  seama  creării  de  spaţii  comerciale   şi  tratament  ale  oamenilor  muncii  In  acest                   ieşi  primele  cantităţi  de  lami­                        dici  şi  2397  cadre   sanitare   plastice,  se  organizează  cicluri
              corespunzătoare  Ia  parterul  noiior  blocuri  de   scop  statul  şi  organizaţiile  obşteşti  prevăd  a-   Născut  pe  plaiul  Miori­  nate.           Î mbunătăţirea   perma­  medii  şi  Auxiliare.         de conferinţe,  şedinţe  de  comu­
                                                                                                                                                                         nentă  a  condiţiilor  de
              locuinţe,  precum  şi  prin  construirea  de  spaţii   nua!  în  bugetul  lor  importante  sume  pentru   ţei,  românul  a  ştiut  să  cu­  ...Monografii  în  ascensiune.
              separato  —  eomplexo  comerciale,  care  permit   trimiterea  oamenilor  muncii  la  odihnă  şi  tra­  leagă   în  priviri   şi  în   De  o parte cea a  uriaşului  com­  trai  ale  oamenilor  muncii  —   P  reocuparea  pentru  elec­  nicări  ştiinţifice şi  multe  altele.
              desfacerea  unui  volum  sporit  dc  mărfuri  în   tament.  In  anul  1966  au  fost  trimişi  la  odihnă   suflet  toată   frumuseţea   binat  a  cărui  inimă  de   foc   rod  al  politicii  partidului  —   trificarea  satelor  a  fost   Deschiderea   gustului  de  a
              condiţii  corespunzătoare.                  şi  tratament  in  diferite  staţiuni  din  ţară  un   locurilor  şi-a  anotimpurilor.   arde cu  intensitate sporită,  din­  sc  reflectă  şi  prin  aceea  că   intimpinată  cu  multă  bucurie   cuceri  noi  taine  ale .ştiinţei  şi
                O  atenţie  deosebită  s-a  acordat  şi  creării   număr  dc  peste  24  mii  persoane.  In  aceeaşi   A  luat  frunza  şi  a  imitat   colo  cea  a  oraşului  nou,  a  vie­  cetăţenii  din  regiunea  noas­  de locuitorii  din  mediul  rural.   culturii,  crearea  celor  mai  bu­
              unei  reţele  comerciale  corespunzătoare  in  lo­  perioadă  şi^au  petrecut  concediul  de  odihnă   cu  ea  ciripitul  rîndunicii,   ţii  in  toată  plinătatea  şi  înflo­  tră  îşi  construiesc   locuinţe   Ca  urmare,  astăzi  numărul   ne  condiţii  de  Instruire,  este
              calităţile  rurale  ale  regiunii.  In  prezent,  coo­  la  staţiunile  din  regiunea  noastră,  un  număr   cu  fluierul  şi-a  ingînat  ja­  rirea  ei.  Se  completează  şi  se   proprietate personală.  O  cifră   gospodăriilor  electrificate  din   una  din  marile  realizări   ale
              peraţia  de  consum  din  regiune  îşi  desfăşoară   dc  4.259  persoane,  iar  in  anul  19G7  un  număr   lea  şi  durerea,  în   scoarţa   întrepătrund  reciproc,   dind   este  semnificativă:  In  perioa­
              activitatea  comercială  în  peste  900  unităţi.  de  peste  5.800  persoane.           ulmului  a  încrustat  basmele   vieţii  valenţe  şi  sensuri  noi.  da  1951-19G6  cetăţenii  de  Ia  rogiune,   întrece  cifra   de  regimului  democrat-popular.
                Un  factor  important  ce  stă  la  baza  ridicării   In  taberele  şi  coloniile  din  regiune  şi-au   copilăriei,  pietrei  i-a   dat   GH.  I.  NEGREA                      66.000                                         V  ALBU
              nivelului  dc  viaţă  al  populaţiei  satelor,  îl  con­  petrecut  vacanţa  în  anul  1967  peste  12  mii   glas,  fâcîndu-i  chip   după
              stituie  şi  extinderea  olectrificărit  rurale.  In   şcolari.                           chipul  lui.
              anii  regimului  nostru,  acţiunea  dc  electrifi-   O  dată  cu  dezvoltarea  oraşelor,  au  fost  ne­  Coborîti  parcă  din  legen­
              raro  s-a  desfăşurat  intr-un  ritm  fără  prece­  cesare  măsuri  pentru  îmbunătăţirea  transpor­  dă,  rapsozii  noştri  populari
              dent  în  istoria  ţârii,  smutgînd  din  bezna  întu­  tului  în  comun,  in  care  scop  a  fost  mărit  par­  au  transmis  din  tatâ-n  fiu
              nericului  un  număr  tot  mai  insemnnt  de  sate.  cul  dc  autobuze  al  unităţilor  dc  gospodărie   toate  aceste  frumuseţi.  Da­
                Pînă  la  sfîrşitul  acestui  an,  in  regiunea  Hu­  orăşenească,  dc  Ia  numai  3  in  anul  1950,  la   tinile  şi  obiceiurile,  cinte-
              nedoara  vor  fi  electrificate  peste  500  sate,   210  în  anul  19G7.                 cele  şi  jocurile  le-au  adus
              adică  60  la  sută  din  numărul  total  Al  sulelor   O  preocupare  importantă  a  conducerii  de   peste  veacuri,  pâstrîndu-le
                                                                                                        nealteratâ  frumuseţea.
              regiunii.  Numărul  gospodăriilor  olectrificate   partid  şi dc stat  — care  îşi găseşte  o  vie  oglin­  Azi,  cînd  cîntecul  şi  jo­
              este  de  peste  66.000.  adică  72,5  la  sută  din  nu­  dire  şi  în  realizările  obţinute  în  regiunea  Hu­
              mărul  total  ol  gospodăriilor  din  satele  elec­  nedoara  —  a  conslituit-o  ridicarea  nivelului   cul  e  la  el  acasă,  cînd  doi­
                                                                                                        na  nu  mai  izvorăşte  din  la­
              trificate.                                  cultural  a]  populaţiei  de  la  oraşe  şi  sate.  As­  crimi,  iar  tulnicul  duce  ves­
                O  dată  cu  electrificarea  satelor  au  pătruns   tăzi,  chiar  şi  în  cele  mai  îndepărtate  locali­  tea  bucuriei  din   munte-n
              în  mediul  rural  radioul,  televizorul,  cinema­  tăţi  ale  regiunii  există  biblioteci,  cămine  cul­  munte,  arta  a  irumpt  năval­
              tograful,  maşina  dc  spălat  rufe  şi  alte  mij­  turale,  cinematografe,  sînt  asigurate  condiţiile   nic,  dezvăluind  talente  ne-
              loace  care  contribuie  la  ridicarea  nivelului  dc   necesare  desfăşurării  procesului  dc  învăţă-   bânuite.  In  cîte  cămine  cul­
              viaţă  al  populaţiei  satelor  noastre.     mînt  pentru  toţi  copiii  de  virslă  şcolară.  turale,  în  cîte  cluburi  şi  ca­
                                                            In  prezent  işi  desfăşoară  activitatea  în  re­
                In  anii  regimului  dcmocral-popular  s-au   giunea  noastră  259  grădiniţe,  aproape  700  de   se  de  cultură  nu  intîlneştl
              produs  importante  schimbări  in  raportul  din­  şcoli  generale,  23  dc  licee,  7  licee  de  specia­  astăzi  diplome  cu  menţiu­
              tre  populaţia  urbană  şi  cea  rurală.  Punerea   litate  ctc                           nea :  Premiat  Ia  faza  pe
              în  funcţiune  a  unui  număr  însemnat  dc  obiec­                                       raion  sau  regiune,  laureat
              tive  industriale  a  dus  la  deplasarea   popu­  Paralel  cu  şcolile  de  cultură  generală,  s-a   la  faza  pe  tară.  Se  încheie,
              laţiei  în  mediul  urban  şi  în  special  in  cen­  extins  .şi  reţeaua  unităţilor  pentru  învăţămîn-   in  curînd.  al  VlII-lea  con­
                                                           tul  profesional  şi  tehnic,  unde  îşi  desfăşoară
              trele  muncitoreşti  Dezvoltarea  industriei  şi   activitatea  în  acest  an  şcolar  18  unităţi  şco­  curs  artistic  republican,  ca­
              aşezărilor  urbane  a  necesitat  construirea  unui                                       re  a  antrenat  aproape  20.000
              mare  număr  de  locuinţe.  Ca  urmare  a  inves­  lare,  cuprinzînd  8.420  elevi  şi  G47  cadre  di­  de  artişti  amatori  din  regiu­
              tiţiilor  alocate,  în  perioada  1951—19G6.  s-au   dactice.                             ne.  uniţi  în  peste  1.100  de
               construit  din  fondurile  statului  in  oraşe  şi   Pentru  pregătirea  cadrelor  cu  studii  supe­  formaţii.  N-a  fost  concurs
               centre  muncitoreşti  din  regiune  peste  un  mi­  rioare,  necesare  industriei,  în  cadrul  celor   din  cele  opt  de  Ia  care  ar­
               lion  dc  m p.  supralaţă  locuibilă,   respectiv   două  facultăţi  ale  Institutului  de  mine  din  Pe­  tiştii  amatori  hunedoreni  să
               35.606  apartamente.                        troşani,  învaţă  în  prezent  1.122  studenţi,  vii­  nu  aducă  o  diplomă.   un
                In  aceeaşi  perioadă,  prin  grija  statului  s-au   tori  ingineri  mineri  şi  elcctrotchnicieni.  premiu,  un  titlu.  S-au  în­
               pus  la  dispoziţia  oamenilor  muncii  impor­  Noul  avint  a]  industriei,  agriculturii,  trans­  cheiat  patru  bienale  de  artă
               tante  cantităţi  dc  materiale  de  construcţii  din   porturilor,  creşterea  productivităţii  muncii,   populară  şi  n-a  fost  una  de
               care  populAţia  de  la  sale  şi  oraşe  a  construit   dotarea  cu  mijloace  tehnice  moderne  vor  duce   Ia  care  rapsozii  noştri  să
                                                           la  sporirea  venitului  naţional,  a  producţiei  si
               peste  31.000  de  casc  cu  o  suprafaţă  locuibilă                                     nu  aducă  o  diplomă,   un
               de  1.107.348  m.p.                         consumului  pe  cap  de  locuitor  la  principalele   premiu,  un  titlu.
                                                           produse,  asigurînd  satisfacerea  intr-o  măsură
                                                                                                          Cîntecul,  jocul,  frumuse­
                Dc  asemenea,  pină  la  finele  anului  1967  sc   tot  mai  mare  a  cerinţelor  materiale  şi  cultu­  ţea  spirituală  păstrată  din
               vor  da  in  folosinţă  din  fondurile  statului  un   rale  ale  oamenilor  muncii.     strămoşi  se   îmbogăţeşte,     Ca  urmare  a  investiţiilor
               număr  dc  peste  3000  apartamente,  cu  o  supra­  Sarcinile  trasate  de  Plenara  C.C.  al  P.C.R.   primind  rzî  străluciri  oare   alocate,  în  perioada  1951—
                                                                                                                                      1967  s-au  construit  din  fon­
               faţă  locuibilă  dc  112.042  m.p           din  5—G  octombrie  19G7,  deschid  noi  perspec­  vor  duce  mereu  fala  como­  durile  stalului  în  oraşele  şi   COORDONATE  RURALE
                 Cea  mai  mare  parte  a  locuinţelor  construite   tive  pentru  intensificarea  ritmului  de  dezvol­  rilor  folclorice  ale  acestor   centrele  muncitoreşti   ale
               din  fondurile  dc  stat  au  fost  amplasate  în   tare  a  economiei  naţionale,  In  scopul  ridi­  meleaguri.      regiunii  Hunedoara   peste
               oraşele  şi  centrele  industriale  din  regiune  (ba­  cării  continue  a  nivelului  de  trai  material   L.  LAKA   38.600  apartamente.
               zinul  carbonifer  Valea  Jiului,  centrul  siderur­  şi  cultural  al  oamenilor  muncii.
                                                                                                                                                                     Străbaţi  azi  satele  hunedo-   cere,  pentru  câ  au  ce  să  vă   EI  îşi  va  adăuga  noi  şi  noi  va­
                                                                                                                                                                   rene  şi  râmii  impresionat  de   arate.  Vi  se  vor  miji  ochii   lenţe  materiale  şi  spirituale,
                                                                                                                                                                   ceea ce  vezi.  Pe  locuri  altădată   uitîndu-vâ  în  odăile  Jor  în­  va  cunoaşte  adînci  transfor­
                 Examenul bărbătesc al con­  ce-şi  anunţa  intrarea  pe  hor-   peste  14.000  de  apartamente   dat  Pelroşaniului  mlndrla  de   zîmbeşte  în  seninele  chipuri   virane  se  răsfaţă  case  noi,  cu   cărcate  de  podoabe,  garnituri   mări  sociale,  spre  bucuria  şi
               strucţiei  noii  ctitorii  de  la  o-   ta  Văii  Jiului.  Eva  a  crescut.   spaţioase,  confortabile.  centru  universitar.  Brazii  au   ale  miilor  de  muncitori  ce-şi   grădini,  magazine  alimentare,   de  mobilă, televizoare,  aparate   mindria  harnicilor  săi  locui­
               bîrşia Jiului  a  strîns  între  co-   Tatăl  ci,  constructorul  Feche­  Tinereţea  ride  în  cromati­  crescut.  Cei  ce  l-au  sădit,   schimbă  bancul  de  lucru  cu   dispensare,  farmacii,  şcoli,  că­  de  radio,  frigidere, aspiratoare,   tori,  întregului  nostru  popor.
               perţile  uriaşei  cronici  a  me­  te,  i-a  dăruit  fetiţei  la  un  an   ca  veselă  a  cartierelor  cc-şi   slut  azi  absolvenţi   porniţi   pupitrul  şi  stiloul.  Asistenţa   mine  culturale,  creşe,  trotuare,   covoare,   maşini  de  spălat  şi   Noua  sistematizare  a  satelor
               leagurilor  româneşti   pagini   un  dispensar,  la  trei  ani  o   primesc botezul cu  fiecare an:   din  amfiteatrele  Institutului   medicală  le  e  asigurată  de   drumuri  şi  şosele  drepte  pe   alte  obiecte  de  uz  casnic  cu   va  duce  la  întărirea  econom i-
                                                                                                                                                                                                 folosinţă  îndelungată.  O  să  vă
                                                                                                                                                                   care circulă autobuze şi maşini.
               încărcate  de  vigoare şi  lirism,   grădiniţă,  la  7  ani  o  şcoală,   „Braia  /",  „Braia  11",  „Braia   de  mine  spre  subteranele  de   aproape  200  de  medici,  de  a­  Vezi  pe  ogoarele  întinse  unde   spună,  sfătos  şi  blînd,  cum   co-organizatorieâ  a  cooperati­
               de  forţă  şi  generozitate.  Ve­  la  14  ani  un  liceu,  şi  în  jurul  111“,  „Carpoţi",  „Aeroport",  cărbune  şl  aur  ale  ţării.  Unul  proape  600  de  cadre  medii.   se  leagănă  holdele,  pe  lucrâ-   trăiesc,  despre  viaţa  lor  nouă   velor  de  producţie,  a  celorlalte
               chea  vatră  industrială  şi-a  re­                                                                                 Tinereţea  sc  revarsă  în  că­  lorii   pâniîntului  conducînd   şi  luminoasă.  O să  vedeţi  copii   unităţi  de  producţie,  la  creşte­
               compus  istoria  la  dimensiuni                                                                                      mine,  in  spaţiile  comerciale   maşini,  strunind  herghelii  de   rumeni  in  obraji  aplecaţi  dea­  rea  continuă  a  nivelului   He
               incomparabile  şl  în   miezul                                                                                       cu  ţinută  contemporană,  in   cai  putere,  spre  a  smulge  gliei   supra  cărţilor  —  elevi  ai  sule­  trai   material  şi  cultural  al
               fiecărui  episod  se  află  oa­                                                                                      casele  de  cultură,  cinemato­  mirificile  sale  roade.  Acolo                           sătenilor,  la  înfrumuseţarea  şi
               menii  acestor  locuri,  cu  ela­                                                                                    grafe  şi  cluburi  din  fiecare   unde  nu  vei  vedea  prezenţa  lor   lor  de  şcoli  ce-şi  ridică  faţa­  gospodărirea  localităţilor  rura­
               nul  şi  bărbăţia  lor,  cu  idea­  VALEA  JIULUI -  DIMENSI                                                         oraş,  in  schiţele  ce  prezintă   fizică,  simţi  în  schimb  braţul   dele  albe  pe  vetrele  satelor.  le,  in  scopul  ridicării  nivelului
               lurile  şi  demnitatea  lor.                                                                                         tabloul  urbanistic  al  viitoru­  lor  în  siluetele  stilpilor  purtă­  Poate  o  sâ  mergeţi   într-o   lor  edilitar  şi  gospodăresc.
                 Valea  Jiului,  valea  oraşelor                                                                                    lui  apropiat.  In  cetăţile  de   tori  de  lumină,  în  edificiile   seară  la  căminul  cultural  şi   Parcă  vedem  satul  de  mîine,
               născute  pe  pămintul  stropit                                                                                       beton  de  după   dantelăria   ridicate  spre  a  adăposti  ştiinţa   sigur  c-o  sâ  vă desfătaţi sufle­  al  cărui  peisaj  va  împrumuta
               de  sîngcle   revoluţionarilor,   UNI INCOMPARABILE                                                                  schelelor,  în  camioanele  ce                                                             din  geometria  arhitectonică  a
               şi-a  prins  la  cingătoare  cu­                                                                                     se  descarcă  In  faţa  magazi­  de  carte  şi  cultură,  grija  pen­  tele  vâzînd  pe  cel  în  mina   oraşelor,  cu   pastelurile  sale,
                nuna  frumuseţilor  cotidiene,                                                                                      nelor,  in  cărţile  din  raftul   tru  sănătatea  oamenilor.  căruia  se  apleacă  bobul  de aur
               dăruite  de  braţele,  mintea  şl                                                                                    librăriilor,  în  floarea  sădită   Stâpînil   ogoarelor  cuprinşi   al  griului,  cum  cintâ  din  fluier   adunat.  înzestrat  cu  toate  ser­
                idealurile  fiilor  acestor  văi                                                                                    In  scuarul  tinăr,  găsim  îm­  de  febra  înnoirilor  caută  să-şi   şi  vioară,  cum  dâ  glas  cînte-   viciile  şi  edificiile  de  Interes
                sau  ale  celor  veniţi  de aiurea                                                                                  plinirea  fiecărui  ban   din   facă  viaţa  tot  mai  frumoasă,                           ^bştesc  ca :  şcoală  de  învăţâ-
                să-şi  caute  aici  brăţara  nes­  lor,  spaţii  verzi,  flori,  alei,   „8  Martie",  „Paring",  „Mi-   e  Gheorghe  Feler,  şeful  Ex­  cele  peste  127  milioane  lei  —      celor,  veseliei  şi  bucuriei  pe   mînt  general,  cămin  cultural,
                temată  a  muncii.           magazine  de  tot  felul.  Certi­  croraionul  fî-iC",   „Oltuz",   ploatării  miniere  Lonea,  al­  darul  ţării  din  acest  an  pen­  traiul  cit  mai  bogat.  Şi  reuşesc   care  o  trăieşte.  Dueeţi-vâ  în
                  De  la  obîrşie  şi  pină  la  îm­  ficatele  de  naştere  ale  cole­  in  străzile  largi  cu  panglici   tul  e  inginerul  Ciriperu,  şe­  tru  frumuseţea  materială  şi   cu  fiecare  zi,  cu  fiecare  clipe.   biblioteci,  cinematografe,  case   cinematograf,  bibliotecă,  dis­
                brăţişarea  de  la  Surduc,  cele   gelor  ci  poartă  azi  nr.   100   de  beton  cu  denumiri   de   ful  minei  Lupeni,  altul  e  In­  spirituală  a  Văii.  Duceţi-vă  la ceasul  cînd  coboa­  de  cultură  şi  vă  veţi  da  seama   pensar,  casă  de  naştere,  baie
                două  Jiuri  işi  poartă  apele   sau  poate  1000...  Locul  naş­  flori, In  edificiile  culturale  ri­  ginerul  şef  al  Combinatului   Făurarii  frumuseţilor  ce   ră  noaptea  şl  cînd  ogoarele,   de imensa  lor  sete de a cunoaş­  comunală,  magazin  de  vînzare
                prin  locuri  cu  biografii  uoi.   terii:  Oraşul  Uricani.  dicate  în  flecare  cartier,  In   carbonifer  Valea  Jiului,  al­  recompun  istoria  Văii  la  di­  văile  şi  cîmpule  se  îmbracă  in        a  mărfurilor,  unităţi  de  âlir
                F.va  Fechete  e  la  virsta  ma­  Oraşul  nou  Uricani,  oraşul   zecile de şcoli.  Un  liceu  la Pe­  tul  e  inginerul  loan  Lăzăres-   mensiuni  incomparabile   se          te,  de  a  pătrunde  în  tainele   mentaţie  publică,  brutării,  ate­
                joratului.  Certificatul  ei  dc   nou  Lupeni,  oraşul  nou  Vul­  trila,  altul  la  Vulcan,  unul   cu  din  Ministerul  Minelor...   află  prinşi  intr-un  elan  de   haina  tăcerii  şi  veţi  vedea cînd   vieţii,  artei  şi  culturii.  Vă  veţi
                naştere  are  adinei  semnifi­  can  oraşul  nou   Petroşani,   la  Lupeni,  altul  la  Uricani,   Sute,  mii.      îmbogăţire  spirituală, de  ne­  se  aprind   în  întuneric,  mii,   forma  o  imagine  a  ceea  ce este   liere  de  reparat  şi  deservit  şi
                caţii.  Poartă  numărul  de  în­  oraşul  nou  Petrila,   oraşul   două  la   Petroşani..  Dealul   Tinereţea  zburdă  in  larma   stăvilită  forţă  creatoare,  fă-   sute de  mii de ferestre.  Dincolo   satul  contemporan  cu  oamenii   cîte  altele,  care  voi'  ridira  şi
                registrare  1.  Locul  naşterii:   nou  Lonca...  In  toată  Valea   Maleel,  pe  care  elevii   au   veselă  a  zecilor  de  mii  de   cind  dovada  bărbăţiei,  idea­  de  ele  o  mînă  tînârâ  sau  aspră   sâi  inimoşi  şi  talentaţi.  mal  mult  satele  noastre  pe
                cătunul  Uricani.  E  primul   JiuliLi  aii  răsărit  din  cărămi­  plantat  odinioară  puieţi  de   copii  ce  părăsesc  zilnic  sălile   lurilor  şi  demnităţii  lor.  a  întors  comutatorul.  Nu  ezi­     treptele  bunâsfâr:i  şi  civiliza­
                copil  născut  pe   şantierul  dă  şi  oţel,  din  beton  şi  sticlă  brad,  e  azi  cetatea  cărţii  ce-a  spaţioase  ale  noilor   şcoli,  LUCIA  LICIU                          Aflat  pe  drumul   mereu    ţiei.
                                                                                                                                                                    taţi  la  chemarea  lor  şi  intraţi   ascendent  al  progresului,  satul
                                                                                                                                                                    înăuntru.  Vă  poftesc  cu  plă­  românesc  păşeşte  mai  departe.
                                                                                                                                                                                                                                              g h .  .furca
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11