Page 60 - Drumul_socialismului_1967_12

2 D RUM UL SO C IA LISM U LU I Sîm bâtâ 16 decem brie 1967

a !a Dseet»f (I)

Daco-geţii, strămoşi ai po­ de ei .barbare", calificativ ce gre, pentru „ofensele trecu­ vorul narativ antic relatează gura doar o uniune de tri­
porului român, formau ramu­ se acorda celor ce nu făceau te". Trupele terestre trecute că şeful marii uniuni de tri­ buri, Această întîlnire cu
ra de nord din marele grup parte din lumea greacă sau în peninsula Balcanică, ur­ buri scite, Ateas. pe la 339 oastea getică, (care însă nu a
al neamurilor trace din pe­ romană. mau calea spre Dunăre înso­ ie.n., intcnţionmd să ocupe acceptat lupta), ar fi fost un
ninsula balcanică. Denumiri­ Referirile despre daci în ţite de floLa ce naviga pe cîmpiile de la Dunărea de dezastru pentru numărul mic
le de geţi şi daci, utilizate de scrierile antice remarcă tre­ coastele Traciei. Triburile jos. a fost ţinut în loc de oas­ al macedonenilor (1.500 călă­
scriitorii din antichitate, de­ cerea treptată dar sigură a trace se supun, impresionate tea unui „rcx Histrianoriim", reţi şi 4.000 pedestraşi). Poa­
fineau unul şi acelaşi popor autohtonilor de la modul dc de puterea oştirii perşilor rege al histrienilor. Geţii te aceeaşi uniune de triburi
după cum preciza şi geogra­ organizare genlilicî» la împăr­ Dar ajunşi la Dunăre, cuceri­ n-au putut fi înfrînţi iar sci­ getice şî-a dovedit tăria în a­
ful Strabon (G3 î.en. — 19 ţirea societăţii în clase soci­ torii constată cu uimire câ ţii s-au văzut siliţi să apeleze nul 32G î.en. înfrîngînd, un­
e.n ) că „dacii şi geţii vorbeau ale Astfel s-a înfăptuit dc geţii nu numai că nu se su­ la un ajutor militar din par­ deva prin sudul Moldovei,
aceeaşi limbă". Folosirea a timpuriu, in spaţiul carpato- pun dar le-au opus o „rezis- tea lui Filip al II-lea, regele oastea generalului Zopyrion
doj termeni pentru definirea numit de Alexandru cel Ma­
uniij singur neam se explică re guvernator al Traciei Tru­
prin faptul câ înainte ca ge- faşul cuceritor a primit o se­
to-dacii să fi reuşit să ocupe veră replică din partea local­
un loc însemnat în lumea S y nicilor, pierzînchi-şi viaţa în
bătălie iar oastea a suferit o
tracică, ei erau divizaţi în
mai multe triburi. Intre a­ înfrîngere totală.
Uniunea de triburi din i inv
ceştia. dacii şi geţii s-au re­ pia Dunării apare deosebit de
levat, fiind mai mari şi mai bine organizată în preajma a­
puternici, impunîndu-şi nu­ dunărean, un teren propriu tenţâ îndărătnică". Hotărîren Macedomei. Peste patru ani nului 300 î em Sub conduce­
mele şi celorlalţi. apariţiei statului. de a rezista în faţa oştilor ca­ de la luptele cu Ateas, geţii rea lui Dromicliailes geţii au
Creşterea puterii ge1o-daci- Unu] din cei dinţii paşi cu- re au înfricat pe tracii sud- apar din nou în scrierile isto­ învins în mai multe lupte. In-
lor în lumea tracilor a făcut Qnoscuţi pinâ acum pe calea dunăreni, trebuia să se înte­ rice ale timpului, angajaţi în îndu-l prizonier pe Lisiinah
ca ei să fie de timpuriu men­ unirii furţelor localnicilor, în meieze pe un apreciabil nu­ alte lupte pentru apărarea al Macedoniei. Puşi în situa­
ţionaţi în scrierile istorice vederea dezvoltării unor ac­ măr de luptători, adunaţi în meleagurilor de baştină. Do ţia de a se apăra în f-iţa a
din acele timpuri. însăşi IIc- ţiuni de interes general, ÎJ faţa primejdiei cel puţin din dala aceasta îi vedem înfrun- numeroşi invadatori, geţii din
rodot. considerat azi înteme­ constituie actul îndrăzneţ al ţinuturile geţilor ameninţaţi lind chiar pe viitorul cuceri­ rimpia munteanâ. inergind
ietorul ştiinţei istoriei, inclu­ geţilor ce trăiau în Dobrogea, direct de armata lui Darius tor a) lumii antice, Alexandru pe calea dezvoltării progresi­
de in „istoriile" sale episoa­ de a opune rezistenţă cu ar­ După episodul din preajma ce) Mare. Oastea getică, sur­ ve. au format uniuni tribale
de despre geţii nord-dună- mele marii oşti persane a re­ ultimului deceniu al secolului prinsă de macedoneni pe ma­ lot mai puternice, care sînt
reni ..Părintele istoriei" are gelui Darius, ajuns» în cuce­ VI î.e n., în şirul ştirilor des­ lul sting al Dunării, număra menţionate din ce în ce mai Clipe în universul mu­
cuvînt de admiraţie faţă He ririle sale pînâ la Dunăre, In pre dac-, se înscrie informa­ nu maj puţin de 4 000 de că­ des şi in diferite regiuni ale zică şi arte plastice din CULMI DE OTEL
zicii. La Şcoala de mu­
geţi, considerîndu-i „cei mai anul 514 î e.n., regele regi­ ţia transmisă prin opera lui lăreţi şi mai mult de 10.00U teritoriului dac.
viteji şi mai deştepţi dintre lor, după cum se inLituIa su­ I'ompeius Trogus despre e­ do pedestraşi. Asemenea a­ Hunedoara, eleva Llgia 3
traci". Acest elngiu este cu veranul persan, şi-a pornit xistenţa unui şef de uniune preciabilă concentrare de for­ LIVIU MARCHITAN Miţă pătrunde în tainele
atît mai important, cu rît uriaşa-i armată spre Europa tribală a geţilor nord-dunâreni ţe armate nu se putea reali­ Muzeul regional portativului, sub îndru­ (Urmare din pag. I) J se menea preocupări si nt
scriitorii din antichitate foar­ pe mare şi pe uscat sub pre­ sau eventual a celor din ve­ za fără a dispune de impor­ Hunedoara—Deva marea profesoarei Viorica 4 * astăzi cotidiene in toa­
te rar menţionau calităţi po­ textul de a se răzbuna pe cinătatea cetăţii Histria de pe tante resurse umane şi ma­ Rîmbaşiu. a fost şi mai este încă pentru te secţiile marelui combinat.
zitive neamurilor considerate sciţii din nordul Mării Ne- ţărmul eslic al Dobrogei. lz- teriale, pe care le putea asi­ (Va urma). Foto : I. TEREIC maistrul loan Cismaş, ingine­ Iniţiativa creatoare, dorinţa
rii Sabin Faur şi Marinescu de a contribui mai deplin ta
Ilie, problema de căpătîi a că­ înfăptuirea măsurilor adapta­
rei rezolvare înseamnă tot otel te dc partid se face tot mai
in plus. mult simţită. La aglomerato-
Pe trepteli Ite eficiente sigur îmbucurătoare, nu-i mul­ rul nr. 2, dc pildă, s-a trecut
Dar nici aceste rezultate, de­
la intensificarea procesului, dc
Consfătuire ţumesc pe oţelari. Studiind do­ sintetizare prin folosirea unei
cumentele Conferinţei Naţio­
noi metode de umectat e a şar­
nale a partidului, ei au înţe­ jei de aglomerat ; la furnale
(Urmare din pag I) * i 2 înainte pe calea creşterii efici­ Măsurie fixate sînt bune şi regională pe teme les că e de datoria lor să con­ se aţilică diverse procedee de
enţei economice a activităţii de îşi păstrează actualitatea. Ră- tribuie pe toate căile la re­ economisire a cocstitui. la oţa-
producţie. A ne opri aici în­ mmo numai ca în cel mai scurt medicale ducerea pierderilor, la spori­ lăria electrică se folosesc pra­
Cheltuielile de producţie rănii- timp ele să fie transpuse în
nînd relativ constante, costul seamnă a privi lucrurile uni­ practică. Cea mai eficace sursă rea eficienţei economice. S-a furi tertnoizolatUc pentru n.'i-
de faricatie a fontei a scăzut lateral şi a ne forma o imagine de rentabilizare a semicoesu- In sala de cultură a Spi­ trecut la folosirea plăcilor ter- gurarea purităţii metalului ; ia
in mod apreciabil. Dacă in tot falsă a realităţii. Indiscutabil lui, generatoare de mari bene­ talului unificat din Deva moizolante in locul maselote- unele secţii din grupul dc la­
cursul anului trecut sectorul s-au obţinut realizări frumoa­ ficii, este recuperarea gazelor s-au deschis ieri lucrările lor pentru turnarea oţelului minoare de la Peşliş, toleran­
furnale a realizat numai se, dar ele nu justifică unele de la cocscrie, care în prezent Consfătuirii regionale pe te­ calmat. Pierderile prin şutară ţele negative sint atribute :n-
2.800.000 lei economii la preţul neajunsuri ce persistă de mul­ silit evacuate fii otmosferă. A- ma : „Aspecte actuale ale scad cu circa 100 kg pe fie­ dispensabile ale procesului de
de cost, în primele 11 luni din tă vreme în munca colectivului tiuai se pierd prin aceasta cir­ patologici pulmonare în me­ care tonă de oţel turnat; s-a laminare.
acest an valoarea economiilor nostru. Mă opresc asupra a ca 8.000.000 lei. Noi am făcut diul industrial". La consfă­ trecut la o mal bună folosvn
suplimentare la preţul de cost două aspecte. propuneri in acest sens, dar tuire participă medici spe­ a capacităţii halci de turnare; Ar puica fi enumerate mii
sînt mai mar-, de 4.500.000 lei. După cum se ştie, uzina nu cunoaştem motivul pentru cialişti din regiune şi dinafa­ se preconizează introducerea de asemenea exemple, i fieca­
continuă să fabrice un pro­ ră ei. In prima zi s-au pre- H re cu importanţa lui bine de­
Cu rezultate bune a fost re­ care nu sînt luate în conside­ lăncilor cu oxigen în alta 2 finită. Expresii vii de entu­
zolvată sarcina de a asimila şi dus nerentabil la care, în mod rare. zentat mai multe comunicări cuptoare de mare capacitate; ziasmalitiegaţic şi eroistn co­
produce anul acesta un sort sistematic, se înregistrează Beneficii însemnate se pot ştiinţifice care au suscitat un se caută, sc încearcă, sc expe­ tidian, dăruire pentru mai
nou de cocs pentru aluminiu. pierderi apreciabile. Este vor­ obţine şi prin îmbunătăţirea interes deosebit. Sint pre­ rimentează căi noi spre izvoa­
Faţă de 2.000 de tone, cît se ba despre semicocsul pe care calităţii pieselor turnate şi eli­ văzute a se prezenta 28 de rele incandescente de oţel. Şi mult, mal bine, spre culmii2
prevăzuse pe întregul an, s-a îl livrăm C.S. Hunedoara. La minarea pierderilor de metal a asemenea materiale. se găsesc. progresului şi civilizaţiei.
realizat mai mult de 5 500 tone începutul anului s-a întocmit căror valoare în anul acesta se
cocs, aducînd un beneficiu uzi­ un plan de măsuri pentru ren­ ridică la peste 1.000.000 lei.
nei în valoare de 3.700.000 lei. tabilizarea acestui produs. Pe l>acâ reducem cu numai 5 kg.
Folosirea intensivă a spaţiului parcurs, neexistînd preocupa­ consumul specific de cocs pe
şi capacităţilor de producţie a re şi interes in aplicarea lui, tona de fontă, vom obţine cir­
făcut posibilă creşterea pro­ multe din obiective nu rămas ca 050.000 lei economii.
ducţiei de lingotiere cu 7.300 simple prevederi înscrise pe Documentele Conferinţei Na­ e l e g e n v u i i e a z ă
de tone, sporind beneficiile u­ lurtie. Consecinţele sînt evi­ ţionale a P.C.R. sînt pentru
zinei cu peste 2.000.000 lei. dente, Iu tot cursul anului tre­ colectivul nostru un izvor ne­
Pe şantierul centralei termoelectrice de la Mintia, a fost Se pot da şi alte exemple de buie să recuperăm din pierderi secat de energie şi putere în
lerniinată fundaţia primului turbogenerator, avind o capa­ felul celor de mai sus. care 1.133,000 lei, dar pinfl acuni nu muncă, ele stimulează iniţiati­ fe rtil...
citate de 210 MW. So instalează o macara dc mare capaci­ vin în sprijinul afunaţie; câ a­ s-au recuperat decit 211,510 va şi spiritul creator al fiecă­
tate pentru montarea cazonelor. i nul acesta s-a făcut un pas lei. rui om din uzina noastră, lu­
cru ce se va reflecta în creşte­ balanţa ncrealizut ilor Dar con­
rea eficienţei întregii noastre întotdeauna spre sfîrşit de de o seric de factori specifici. structorul cu ce sc face vino­
De pildă, platforma şi staţia de
activităţi. an privirile sînt aruncate mai ‘sortare, care constituie un com­ vat pentru tâinînenle în ur­
insistent în scadenţarul sarci­
Chimizarea — pîrghie importantă înzecesc, dozarea eforturilor se plex de lucruri, s-au planificat vinovăţia, trei sferturi i-am a-
nilor economice, calculele se
mă 1
Dacă ar fi să proporţionării
cam aşa : platforma cu termen
face parcă mai altfel. Este oa­
trimestrul IV 19G0. In ce constă
recum, dar în cu totul alt plan. în 30 septembrie, iar staţia în tnbui-o tui. In propria „ogra­
fenomenul care se intîmplă cu răul ? Execuţia staţiei condi­ dă" deficienţele au găsit încă
In rentabilizarea producţiei agricole bei. Se caută acel surplus de ţionează realizarea platformei, teren pica fertil de manifesta­
un atlet aflat spre finişul pro­
re, dc „afirmare" dacă vreţi,
fiindcă numai prin efectuarea
în ciuda faptului că noua con­
efort, de tărie, menit să con­
mint strict necesar conturării
fere puterea necesară termi­ o; va rezulta volumul de pă- ducere a adus in bună parte a­
nării cursei. şi finalizării primului obiectiv. mendamente situaţiei moşte­
Folosirea îngrăşămintelor suprafaţa ocupată cu cereale. Reiese deci câ la ferma Vjn- ductivităţii muncii, extinderea nite.
chimice la întreprinderea a­ Importanţa combaterii chi­ ţişoara, unde s-a lucrat numai mecanizării şi chimizării lu­ O privire indiscretă in sca­ Pentru turnul de răcire ampla­ Pe parcursul anului s-a ma­
samentul a fost dat tîrziu etc.
gricolă de stat din Petreşli a mice a buruienilor la cultura cu ierbicide, sporul de recol­ crărilor agricole. Iată de ce denţarul lucrărilor şantierului nifestat o mare fluctuaţie de
adus importante sporuri de porumbului este pusă în evi­ tă depăşeşte 1000 kg la hectar. ne-am propus ca pentru viifer T.C.M M. Teliuc este în măsură Pentru întreprinderea mi­ cadre muncitoreşti şi tehnice.
producţie la ţoale culturile. La denţă atît prin sporul de pro­ Analîzind datele de mai sus, să mărim simţitor suprafaţa să releve cîteva aspecte de nieră Hunedoara numărul res­ La loturi, caruselul şefilor a
gnu, de exemplu, în condiţii ducţie, cit şi prin rezolvarea referitoare la cheltuielile fă­ tratată cu ierbicide şi fertili­ natură diferită. Din cele 38 de tanţelor este de asemenea ri- dat naştere la succesiune re­
normale de cultură s-au ob­ unor probleme acute în cadrul cute la unitatea de suprafaţă zată cu îngrăşăminte chimice obiective planificate s-au pre­ petată în funcţii. Şl toate a-
ţinut sporuri de peste 400 kg fermelor noastre, oum ar fi apare o anomalie în ceea ce folosind pentru aceasta dozele dat 25. Restul... cesiea pentru că în asemenea
la hectar, realizindu-se un economisirea unui număr în­ priveşte valoarea lor mare în cele mai optime, în aşa fel ca Ne vom referi la acest rest, funcţii au fost numiţi cu mul­
beneficiu de 700.000 lei. Şi semnat de braţe de muncă. cazul parcelelor tratate chi­ să obţinem maximum de ran­ transform^ subit intr-un „ba­ tă uşurinţă oameni necores-
la cultura porumbului sporul Pe lingă avantajele amin­ mic. Este adevărat că ierbicî- dament. Pe parcelele ce le vom last" al activităţii economice a Le T.CJ.M. Teliuc punzâtori, neverificaţi din
de producţie s-a ridicat la tite, se realizează şi o econo­ Hele sînt încă foarte scumpe cultiva cu porumb mai mulţi unităţii respective. In explica­ punct de vedere profesional şi
500—1100 kg la hectar, în cea mie de fonduri băneşti prin (000 Iei la hectar), dar ele au ani, vom administra ierbicide ţiile primite, aproape invaria­ etic. Cîteva exemple credem cu
mai mare parte fiind realizat substituirea muncii manuale, avantajul că persistă mai mult pe toată suprafaţa, întrucît Ia bil, beneficiarii erau angajaţi voi fi edificatoare : maistrul
pe seama folosirii unei doze avînd în vedere remanenta e­ timp, deci valoarea lor trebuie aplicarea lor numai pe rînd, în reproşuri. Despre clubul din dicat. Depozitul de oxigen de Ţâiînâ, cel mai recent şef de
de 300 kg superfosfat şi 200 fectului de ierbicidare pe o să fie repartizată pe cel puţin sporurile nu depăşesc 300—400 Glielar ni s-a spus că a fost la Teliuc central, terminat din lot de Ia Brad, a fost reţinui de
replanificat (n.a. — O veche
kg azotat de amoniu la ha. perioadă de 2—3 ani. 2 ani, deoarece pe suprafeţele kg la hectar. Or, prin comba­ boală. Cînd se vor lecui unii punct de vedere al construc­ organele de miliţie pentru tot
Un oîmp tot mai larg de Pentru a oglindi cît maî bi­ respective şi în anul vutor terea buruienilor cu ierbicide de ea ?) pentru semestrul I ţiei, aşteaptă un racord elcc- felul dc afaceri făcute cu ma­
terialele şantierului Fostul şef
aplicare fin unitatea noastră ne eficacitatea folosirii ierbî- vom cultiva tot porumb. pe toată suprafaţa, pe lîngă 19G8 din cauza deschiderii tîr- lric şi montarea instalaţiei de al lotului de la Ghelat*. pe nu­
îl are şi combaterea chimica cidelor în combaterea buru­ Departamentul I.A.S. nu a faptul că sporeşte simţitor pro­ zii a finanţării. Alimentarea cu încălzire. Aceasta pentru că me Ştefan Balaş, despre care
a buruienilor. Folosită pentru ienilor pe cale chimică faţă elaborat insă instrucţiuni pri­ ducţia. se realizează şi o cul­ apă din Teliuc nu s-a terminat multă vreme instalatorii au se spune râ arc antecedente
prima dată in anul 1903 pe o de praşila manuală, redăm vind repartizarea acestor chel­ tură îngrijită, curată, unde lu­ întrucît nici la ora actuală nu fost comasaţi în număr mare penale, a „dezertat" subit. Du­
suprafaţă de numai cîteva mai jos un tabel comparativ tuieli pe mai mulţi ani şi de crările mecanizate se pot exe­ există documentaţii complete. la alte lucrări. La depozitul de pă cîteva luni a găsit de cu­
hectare, această metodă a fost cu rezultatele obţinute în q- aceea, sumele consumate pe cuta în cele mai bune condi­ întreprinderea minieră Te- lemn de mină de )a Teliue-est viinţă să expedieze o scrisoa­
extinsă mereu, ajungînd în cest an la cultura porumbu­ hectar apar aşa mari. Cu toi- ţii. Vom rezolva astfel una bea aşteaptă să intre în pose­ încă nu s-au rezolvat proble­ re de pocăinţă şefului dc şan­
mele privind refacerea docu­
prezent la peste 70 la sută din lui boabe : te acestea, veniturile obţinute din cele mai acute probleme, sia a 4 obiective : platforma şi mentaţiei şi includerea volu­ tier. plină de linguşiri, scuze şi
din valorificarea sporului de aceea a reducerii muncii ma­ staţia de sortare a cărbunelui, mului de umpluturi necesar e­ angajamente, la care, după
recoltă realizat primează chel­ nuale şi a folosiţii ta întreaga întreprinderea raională reţelele de distribuţie a apei xecuţiei. Amenajarea incintei cum menţionează în post scrip-
5 -2 cd tuielile suplimentare efectua­ capacitate a utilajelor existen­ de industrie locală Alba şi canalizare, turnul de răcire Ghclar-est „suferă" încă de o tum, aşteaptă răspuns. Proba­
« ţ3 * rQJ ; te în dotare, ceea ce va per­ Iulia. Colectivul secţiei lă- şi platforma instalaţiei de în- slabă organizare şi urmărire a bil favorabil ! Asta le-ar în­
Nr. praşilelor ... ni ’-SjS te cu cel puţin 700—800 lei haldare a sterilului. Judecind trece pe toate. Cazuri ar mai
Ferma U fi a u ■ la heotar. mite creşterea gradului de cătuşeric II se menţine me­ după starea de fapLe, unele execuţiei. Din luna mai exca­ fi, dar nu le mai cităm. Ne
reu evidenţiat în întrecerea
vatorul aflat aici n-a reuşit în­
(a «S manuale mecanice 'îi nl o £ In lumina sarcinilor Con­ rentabilitate al unităţii noas­ socialistă. Dintre muncitorii dintre acestea vor intra în po­ că sa sape 9.000 m c. pămînt l vom referi la efectele lor : cu
Vi
l 3 ° \ 2 O gresului al JX-lea al P.C.R. ne tre. de aici se remarcă şi lăcă­ sesia beneficiarului, niţele nu. O parte din spusele anteri­ astfel de oameni producţia n-a
Vinţişoarai 52 52 — 2 2,874 3.402 revin sarcini tot mai mari fug. AVRAM VINTILA tuşul Eugen Lăpăduş, sur­ Aceasta pentru că unele eşalo­ oare aparţin beneficiarilor de putut fi coordonată în mod or­
ganizat. muncitorii au fost lă­
Cîlnic 24 — 2 3 1.015 1.707 privind creşterea într-un ritm direclorul întreprinderii prins in obiectivul fotore­ nări intermediare s-au făcut lucrări. Desigur că aceste de­ saţi în voîa soartei, trataţi ne­
Vingard 105 — 2 3 2.420 2.460 porterului nostru. formal, fără să se ţină seama ficienţe au avut greutate în
susţinut a producţiei şl pro­ agricole de stat Petreşli corespunzător, nu li s-au asi­
gurat condiţii omeneşti de ca­
zare şi lucru. Ca atare, mulţi
dintre ei şi-au luat bocceluţa
şi au plecat la alte unităţi
Utils^e agricole eu unde au găsit cu siguranţă în­
ţelegerea necesară.
Intr-o astfel de conjunctură
pregătite pentru nici disciplina nu este fermă.
Cineva din şantier ne spunea
că şedinţele operative săptâ-
lucru in ai aţă mînale se transformă în adevă­
rate „corride'* verbale, încărca­
te de certuri, reproşuri etc.,
Centrul de greutate al pentru nerealizarea sarcinilor
activităţii mecanizatorilor Seară friguroasă: Pe întrebarea conştient că răs­ supunea soţul El, Ion Luţ, trasate anterior.
s-a mutat în ateliere unde poarta căminului de co­ punsul imi va provoca strin- a părăsit casa de peste două In actuala formă şi cu ac­
se fac revizii şi reparaţii la pii din Haţeg ies ţinindu-sc geri dc inimă. săptămini. pe motiv că mer­ tualele competenţe nu ni se
pare deloc oportună numai
tractoare, semănători, cul­ de mină un băieţel şi o fe­ — Ne culcăm aşa, nemîn- ge să-şi caute soţio. Acasă au
prezenta, aproape permanen­
tivatoare, grape cu discuri tiţă. Băiatul e micuţ, dar fe­ c a ţ i ! rămas Dorina şi Adrian. Pă­ tă, a unui inginer şef din
şî la alte maşini cc se vor tiţa e ceva mai răsărită şi — Şi fără foc ? rinţii trăiesc, dar copiii sini trust. Limitat în atribuţii, fă­
folosi in campaniile agri­ pe mînecă poartă însemnele — D a , f u r ă foc. orfani! ră mandat şi dec; posibilităţi
cole ale anului viitor. şcolii din localitate. Confirmările aparţin feti­ Ana şi Ion Luţ sînt undeva imediate de a lua hotârîri sau
Pînâ acum, în cadrul ce­ Cei doi sînt fraţi, li chea­ ţei, care este in clasa 1 şi in regiunea noastră. Ii cu­ măsuri, el se transformă în-
lor 5 S.M.T.-uri din regiune mă Doyina şi Adrian Luţ. care a primit la lucrul ma­ noaşteţi cumva ? Amintiţi-le tr-un simplu observator nepu­
au fost puse în stare de Cea dinţii are 7 ani, iar fra­ nual tiota 4 fiindcă n-a amu alunei că Adrian şi Dorina tincios, într-un înregistrator al
funcţionare 102 tractoare, tele său merge la cămin. II Iunie roşie pentru ceva mo­ ii aşteaptă mereu. Spuneţi-le perpetuării unor acte de indis­
132 semănători, 44 cultiva­ îngrijeşte ea, că-l mai mare. dele. Hirtie n-a avut pentru că la cămin întîlnirile din­ ciplină de ordin economic, fi­
toare, 216 grape cu discuri Dimineaţa cind pleacă ia că n-avea bani să cumpere tre frate şi sora, care vine nanciar etc. Desigur că aspec­
etc. In privinţa reparării şcoală, îl duce la cămin, iar şi nici cine să-i dea. Acasă să-l ia, încep cu acelaşi dia­ tele amintite au dnt naştere u­
tractoarelor se evidenţiază seara merge să-l ia acasă. n-avea părinţi, la şcoală n-u log : nui climat viciat de numea, li­
colectivele de mecanizatori Acasă-i un fel de a spune, găsit înţelegere. — N-a venit înămica ? nei conjuncturi nefavorabile
de la S.M.T, Miercurea şi pentru că Dorina şi Adrian Dar părinţii ? Întrebare fi­ — Nu ! realizării ritmice a sarcinilor
Alba, iar la maşini agrico­ stau pe la rude, vecini, cu­ rească. Mama, Ana Luţ, o — nici tăticii ? de plan valorice şi fizice. Toa­
le rezultate mai bune s-au noscuţi, pe la oricine Ic des­ părăsit casa dc aproape două — Nici e l! te aceste aspecte, care nu sînt
noi pentru conducerea T CM IVI
obţinut la unităţile din Do- chide uşa. luni şt a plecat undeva in Sfătulţi-l să se întoarcă a-
Dotarea Exploatării do calcar de la Crăciuneşt! cu utilaje moderne de înaltă pro­ — Cind, totuşi, vecinii mo casă. Bucureşti, continuă să se re­
ductivitate a sporit interesul muncitorilor în folosirea intensivă a excavatoarelor şi au­ bra şi Orăştic. uită de voi, ce faceţi ? Pun raionul Sebeş din cauza bă­ pete fără a se lua măsuri de
tobasculantelor. Aceasta se reflectă in depăşirea ritmică a planului şi creşterea cîştigu- tăilor şi torturilor la care o PETRE FARCAŞIU curmare a lor. Oaie cînd se va
lui realizat de fiecare lucră tor. pune degetul pe rană ?
A. O A KG A