Page 63 - Drumul_socialismului_1967_12

P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E , O N I Ţ I - V Â I
Misiunea de bunăvoinţă a tarilor

în curs de dezvoltare a părăsit Capitala

Sâmbătă dupâ-amiazâ, misiu­ liului de Miniştri, Dumitru Be- Carta de la Alger S-a proce­
nea de bunăvoinţă a ţărilor în jan, prim-adjunct al ministru­ dat. de asemenea, la un schimb
curs de dezvoltare, condusă de lui comerţului exterior şi Va- de vederi foarte util privind
Doudou Thiam, ministru de sile Gliga, adjunct al minis­ obiectivele avizate de ţările in
stat, însărcinat cu afacerile trului afacerilor externe. curs de dezvoltare pentru cea
externe, locţiitor al preşedinte­ Misiunea a informat guver­ de-a 2-a Conferinţă a Naţiuni­
lui Republicii Senegal, a pără­ nul român asupra rezultatelor lor Unite pentru comerţ şi dez­
sit ţara noaslr* tndreptindu-se Conferinţei ministeriale a ce­ voltare In cursul convorbiri­
spre Praga. lor 77 ţâri în curs de dezvol­ lor s-au constatat preocupările
Misiunea de bunăvoinţă a tare, care a avut loc la Alger comune ale României şi ţâri­
ţărilor in curs de dezvoltare a între 10 şi 24 octombrie 1967. lor în curs de dezvoltare în
vizitat România în zilele de 13 In cadrul discuţiilor care au a­ vederea asigurării succesului
şi 16 decembrie a.c. In cursul vut loc cu prilejul întîlnirilor viitoarei Conferinţe pentru co­
merţ şi dezvoltare.
şederii în România, misiunea a menţionate, au fost abordate
intr-un spirit de înţelegere
fost primită de Ilie Verdeţ. mutuală problemele înscrise in (Agerpres).
prim-vieepreşcdinte al Consi­
Rezultatul întrecerii pentru

înfrumuseţarea şi buna
A D O U A T I N E R E Ţ E

gospodărire a oraşelor şi satelor

însemna că la Deva exista mi­ cu brigada lui a realizat 7.6 ne-a spus inginerul Vaidoş, şe­ întrecerea pentru înfrumu­ Ca urmare a participării ce­
nereu**. Oamenii voiau să infir­ tone pe post în abataj, ceilalţi ful exploatării seţarea şi buna gospodărire a
me Ideca nerentabilitâţii ex­ intre 6 şi 7 tone. De la un front Se hotâiîserâ să infirme oraşelor şi satelor patriei, des­ tăţenilor la înfăptuirea lucră­
rilor de înfrumuseţare şi bună
ploatării minereului cuprifer au trecut sâ lucreze în pentru totdeauna ideea neren- făşurată de comitetele executi­ gospodărire a oraşelor şi sate­
de la Deva. două, „ca sâ nu stea maşi­ labililâţi) Şi au infirmat-o în­ ve ale sfaturilor populare, sub lor. valoarea obiectivelor exe­
t n faţa voinţei, energiei na’*. Acum se gîndesc să-şi lăr­ că în primele luni ale anului conducerea organelor locale de cutate în acest an cu muncă
* şi dăruirii lor. pâmîntul gească sfera în mai multe au anunţat că renunţă la cele partid, avînd sprijinul organi­ patriotică însumează peste 2.1
şi-a deschis tainiţele. Nicolae fronturi „ca sâ folosească din 2.800.000 lei dotaţie de la stat. zaţiilor sindicale, de tineret, al miliarde lei, din care numai Ia
Duma, Samoilă Derji, maistrul plin maşina**. Cînd ştii s-o stă­ Acum, in preajma aniversării comitetelor şi comisiilor de fe­ oraşe peste 1 miliard lei.
Ioan Adam. inginerii Aurel pâneşti, ea nu mai are taine. Republicii calculele minerilor mei şi al organizaţiilor pentru Localităţilor urbane care au
J-uIa. Gheorghe Toma, Costel Trebuie numai să vrei s-o pui de la Deva consemnează în lo­ educaţie fizică şi sport a înre­ obţinut în acest an rezultate
Ionescu, această „mină de oa­ la lucru. cul pierderilor beneficii : peste gistrat Şi în acest an rezultate deosebite în înfrumuseţarea şi
meni” au pătruns cu foreza, T oale au mers bine, dar 4.400.000 lei Şi economii : n- însemnate. Prin munca patrio­ buna lor gospodărire, Consiliul
cu rigla de calcul şi cu perfo­ x oamenii nu s-au împăcat proape 2 700.000 Iei. Este rezol­ tică, cetăţenii au contribuit la de Miniştri al Republicii So­
ratorul pînă acolo unde lentila cu un gind : „Cum adică. sâ utul acelei descătuşări de for­ amenajări de drumuri, străzi cialiste România le-a acordat
de minereu a confirmat pre­ lucrăm cu pierderi ? Nu ! In ţe ce ţi-o dă conştiinţa că eşti şi trotuare, realizarea unor o­ premii şi menţiuni în valoare
n rima tinereţe i s-a stins zumţiile geologice. Mina pără­ ‘67 devenim rentabili !**. stăpânul adevărat al muncii biective social-culturale, şcoli, de 3.450.000 lei.
1 înainte de a ajunge să sită, uitată, a renăscut şi a în­ — Angajament ? tale. cămine culturale, dispensare,- Au fost acordate premii ora­
înflorească. N-avea sorţi de ceput să-şi trăiască a doLia ti­ — Da. Cuvint de ordine — S POP baze sportive, solarii, Jocuri de
viaţă lungă. Proprietarii şi so­ nereţe, cea adevărată. An du­ joacă pentru copii, la extinde­ şelor regionale'Oradea — pre­
miu) I, Satu Mare — premiul
cietăţile particulare au încercat pă an producţia a crescut. Mecanicul de funicular rea zonelor verzi în cartierele II, Craiova — premiul III, iar
în repetate rînduri să stoarcă „Moara de 70 de tone pe zi. Vasite Isarie este apreciat oraşelor. menţiuni oraşelor Brăila şi
din adîncurile Devei bogăţii Îmbrăcată în scindurâ. unde Peste 15.500.000 lei la sectorul de exploatare O atenţie şi ma< mare a fost
fără să cheltuiască, fără să in­ se prepara minereul s-a dove­ Prin măsuri Baru Mare pentru pricepe­ dată înfrumuseţării traseelor Ploieşti.
vestească bani pentru dotarea dit neputincioasă. Pe malul rea şi hărnicia cu care lu­ turistice şi intrărilor în oraşe Printre oraşele raionale pre­
tehnică Au mizat doar pe bra­ Mureşului am înălţat o uzină pensii pentru crează. Evidenţiat pe pri­ şi în sate Importante*acţiuni miate se numără : Miercurea
ţele oamenilor, pe sudoarea modernă de preparare Am să­ mele zece luni ale anului, în acest sens au fost. iniţiate în
lor. Au făcut pe malul Mure­ pat galerii, am demolat barăci­ el este unul dintre candi­ legiunile Crişana, Oltenia. Ba­ Ciuc — premiu] I, Corabia —
şului o aşa-zisă uzină de pre­ le. construim blocuri Am înce­ ţăranii cooperatori daţii la insigna de „Fruntaş cău, Iaşi. Bucureşti. Maramu­ premiul II şi Tg Ocna — pre­
parare. Pînâ la urmă, au de­ put căutările. Cum sâ scoatem eficiente vom răs­ in întrecerea socialistă** pe reş. Galaţi, Ploieşti, Mureş- miul III.
clarat zăcământul cuprifer ne­ minereul ? Tot cu trocul ?” — De la începutul anului Autonomâ Maghiară. (Agerpres).
rentabil. Apa Mureşului a pus Îşi continuă şefuF serviciului şi pină în prezent numă­ anul 1968.
capăt acestei istorii fără glorie de investiţii de la IM Deva, rul pensionarilor din coo-
a minei, măturând de pe malu­ inginerul Aurel Jula, aminti­ perativclo agricole dc pro­ punde exigenţei
rile sale „uzina11 unde princi­ rile. ducţie a crescut mereu.
pala forţă motrice era mina Lunar, aceştia au primit
omului. Aşa s-a stins prima A nul 20. A fost găsit râs- pensii in valoare de pes­
tinereţe, fără strălucire, a „băii punsul ,,Cu trocul, nu!. te 1.100 000 Ici.
de aramă*’, cum i se spunea Lopata nu-i o soluţie,- ci un In cele II . luni care au cumpărătorilor
minei de la Deva. provizorat Viitorul este al ma­ trecut de la începutul a­
T) âmîntul nu s-a lăsat je- şinii. Minerul trebuie să înve­ nului valoarea totală a
ţe să fie mecanic
* fuit, prădat. El şi-a tăinu­ peasiilor pc care unităţi­
it comoara pînă ciad adevăraţii Şi a-nvăţat Şi Gheorghe An- le cooperatiste Ic-au acor­ Alături de celelalte ramuri, industria uşoară, din care fa­
ei stăpâni au prins puteri s-o tohe, şi Ioan Ivdochimov. şi dat membrilor săi bătrînl ce parte şi întreprinderea noastră, a cunoscut şi va cunoaşte'
scoată la lumină. In primul on Petru Jula, şi Rilian Doţa, şi sau inapţi de lucru se ci­ în viitor o dezvoltare însemnată. La întreprinderea „Sebeşul",
al Republicii au început pro­ Benenmin Botar. Altfel, nu se bunăoară, sarcinile de plan, ca urmare a extinderii şi moder­
bările zăcămînlului. După doi poale Şi e bine că nu se poate frează la peste 15.500 000. nizării producţiei vor creşte în 1068, faţă de anul curent, cu
ani concluzia : la Deva există altfel. Muncesc mai uşor, dar Ici. 10 milioane perechi de ciorapi. Pină în 1970 producţia de cio­
zăcăminte cuprifere. După alţi cu mai mult spor. Ivdochimov rapi aproape că se va dubla în acest scop ne-au fost alocate
doi ani. în august 1952, a fost însemnate fonduri de investiţii. Numai penlru anul viitor va­
pecetluit certificatul de naşte­ loarea investiţiilor destinate este de 23 milioane lei. Cu aceas­
re al Exploatării miniere Deva. tă sumă se vor construi şi pune în funcţiune noi spaţii de pro­
La începui modestă, şaizeci ducţie ; o secţie de format ciorapi, una de finisaj şi bobinaj.
— şaptezeci de.tone pe zi, pro­ Paralel vor fi extinse spaţiile de producţie existente.
ducţia exploatării confirma întregul coleqliv din întreprinderea „Sebeşul** .dip. Sebeş
descoperirea ct?mot*r> de .-pe este conştient de grija şi sprijinul acordat'de partid şi de stat.
Mureş „Eram de toţi o mină De aceea, el este hotărît ca pe viitor să se preocupe mai mult
de oameni, mineri, tehnicieni, de sporirea producţiei, îmbunătăţirea calităţii tuturor sorti­
ingineri, auxiliari, personal mentelor, fabricarea unor modele de ciorapi şi tricotaje care
administrativ. Cam 150 in să răspundă exigenţelor cumpărătorilor. De curînd, am pre­
zentat comerţului 20 modele noi de ciorapi. In viitor, preco­
toată mina — îşi aminteşte in­ nizăm sâ fabricăm un număr mai variat de modele/In actua­
ginerul Aurel -lula. In abataje lul cincinal ne-am gîndit. să producem ciorapi din fire supra-
lucrau cîle 15 oameni pe elastice şi ciorapi din relon fără dungă. Pentru cunoaşterea
procesului de fabricaţie a aceslor noi sortimente am trimis Flori in toiul iernii. Şi nu flori dc gheaţă, ci flori adevărate, cu mirosuri parfumate,
schimb, dar scolcau minereu.
ingineri şi maiştri în schimb dc experienţă la diferite între­ care se dezvoltă in condiţii optime în serele I.G:O; Hunedoara, anticipaţie'la ghioceii pri­
prinderi similare din Sibiu, Timişoara şi Bucureşti. măverii. '
Paralel cu acestea ne vom preocupa de extinderea njeca-
nizării lucrărilor. Pentru producţia viitoare întreprinderea a
fost înzestrată cu 100 maşini circulare cu doi cilindri, 9 ma­ Noi venifuri
şini de bobinat fire şi 3 maşini de format. Parte din ele au
„Tara fost puse în funcţiune înainte de termen şi lucrează la capa­ din sectorul Terminarea asfaltării şoselei
citate. In anii ce urmează vom contracta noi maşini moderne
care să asigure sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii
produselor. zootehnic
Din documentele Conferinţei Naţionale a P.C.R. reiese naţionale Brad— Hălmagiu
printre altele necesitatea preocupării pentru ridicarea măies­
Mioriţei" triei profesionale a fiecărui lucrător. Bazîndu-ne pe experien­ tinere* bovin de la C.A.P,
Un nou lot de 25 capeto
ţa acumulată, conducerea întreprinderii noastre se va preocu­
Teiuş a fost livrat zilele a-
DEVA. — In ciuda timpului
pa în viitor mai mult dc ridicarea calificării profesionale a ccstca către stat. Prin valo­ nefavorabil, zilele acestea s-a oferă posibilitatea de a se a­
tuturor lucrătorilor. In anul 1968 şi în continuare vom organi­ rificarea către stat la cate­ junge în condiţii optime in sta­
„Ţara Mioriţei". Ţara de za cursuri de calificare pentru toţi noii angajaţi, iar pentru gorii superioare a unui nu­ l^i-minat înainte de data pre­ ţiunea balneo-climatericâ Va­
pe „un picior dc plai şi-o cei care sînt calificaţi vom deschide cursuri pentru îmbogăţi­ măr sporit de animale, văzută asfaltarea şoselei naţio­ ta de Jos, Ja secularul gorun
gură de rai" îşi aniversea­ rea cunoştinţelor profesionale. precum şi a unor însemna­ nale Brad-Hălmagiu, în lungi- al lui Horia şi la mormînt'jl,
ză. în curînd, împlinirile Măsurile ce le vom lua in lumina documentelor Conferin­ te cantităti de lapte, ouă me»de 25 km, care face legă- lui Avram Fancu din salul
vîrstei ce i-au aureolat fru­ ţei Naţionale a P.C.R vor asigura sporirea producţiei, îmbu­ şi lină, cooperatorii de aici L-.a intre regiunile Hunedoa­ Ţebea. Constructorii au mo­
museţea seculară, ce î-au nătăţirea continuă a calităţii produselor şi creşterea eficien­ au realizat pînă acum ve­ ra şi Crişana Traversând Mun­ dernizat, de asemenea, aproa­
pus pe frunte cununa iz- ţei economice a întreprinderii. nituri de peste 1.100.000 lei. ţii • Apuseni prin locuri pito­ pe 5 km din şoseaua ce duce
bînzilor cucerite pentru po­ SIMION GROZA ADRIAN OŢOIU
porul ei Ţara îşi aniver­ director, întreprinderea „Sebeşul*4 Sebeş corespondent reşti, drumul constituie şi un de la Orăştie Ia cabana Cos-
sează tinereţea, iar fiii ei, important traseu turîstîo. El teşti şi spre ruinele cetăţilor
mari şi mici. îi înaltă cînt dacice de la Grădiştea de
de bucurie : unii prin mun­ Munte. In curînd va înaepe
ca plină de abnegaţie din In fiecare zi din această A
adîncuri, de pe şantiere, lună, muncitorii secţiei cir­ Patinoar la Brad şi asfaltarea şoselei Ilia-Lu-
din ateliere, alţii, îmbră­ culare de la întreprinderea Centru de instruire In atenţia cititorilor goj, care urmează a fi termi­
caţi în costumul naţional „Sebeşul" din Sebeş şi-au nată anul viitor.
încins Ia brîu cu eşarfa tri­ depăşit sarcinile de plan. Din iniţiativa organiza­
coloră, cîntînd pe scene. In ultimele două zile, au ţiilor U.T.C., in parcul (Agei pre6)
Cei care mîine vor fi das­ dat peste prevederi circa a cadrelor din agricultură „Filimon Sirbu" din Brad ziarului „Drumul sodalismului“
căli. cărora Ii se va încre­ 7.000 perechi ciorapi. La a­ va fi amenajat prin mun­
dinţa nobila misiune de a cest succes şi-a adus con­ că voluntar-patriotică un
educa, elevii Liceului peda­ tribuţia Şi muncitoarea K- Pentru ridicarea nivelu­ de o săptămână cu 50 bri­ patinoar natural. Acţiunea In vederea satisfacerii In mai mare măsură a soli­
gogic clin Deva, au pregă­ lena Angliei, care a respec­ lui de pregătire a cadre­ gadieri de cîmp din coope­ este condusă dc comitetul citărilor cititorilor, ziarul „Drumul socialismului” Deva
tit programul închinat pa­ tat procesul tehnologic şi a lor de conducere din coo­ rativele agricole din regiu­ raional U.T.C. in colabo­ va apare, in anul 1968, intr-un tiraj sporit. Pentru a vă
triei cu dragostea, entuzias­ utilizat raţional maşina la perativele agricole, Uniu­ ne. Participanţilor li s-au rare cu consiliul raional asigura primirea cu regularitate a ziarului preferat, IN CURÎND
mul şi pasiunea fiilor do care lucrează nea Naţională a C.A.P. a prezentat expuneri cu pri­ pentru educaţie fizică şl adresaţi-vă din timp factorilor poştali şi unităţilor de
In fotografie : controloa-
azi. Şi-au intitulat progra­ rea de calitate Elisabeta organizat în satul Galtiu vire Ia organizarea pro­ sport şi sfatul popular o­ difuzare a presei. Puteţi face abonamente lunare, tri­
mul : „Tara Mioriţei". Pădureanu urmăreşte mo­ din raionul .Alba, un cen­ ducţiei şi a muncii, eviden­ răşenesc. mestriale, anuale. Făcînd abonamente pe termen lung,
„Cel mai drag pâniînt sub dul cum lucrează Elena tru interregional de in­ ţa in brigadă, valori licărea
stele. Angliei la maşina circulară. struire Aici s-au înche­ produselor şi pe tema con­ ION HAŞA economisiţi timp şi aveţi garanţia că veţi primi zilnic VA APARE
Cel mai plin de primăveri, iat cursurile ţinute timp strucţiei cooperatiste. corespondent ziarul, pe tot parcursul unui an.
E pămintul ţârii mele... Foto : I. TEREK
spuneau cu mândrie elevii
clasei a IV-a B. cei care an ALMANAHUL
realizat montajul muzical-
literar închinat ţârii şi că­
ruia î-au dat numele des­ Consiliului Aşezămintelor Cul­ formaţiei corale sărbătorite. A­
prins din balada născută SĂRBĂTORIREA CORULUI DIN HAŢEG turale din Comitetul de Stat vem minunate tradiţii de fol­
din popor şi păstrată cu pentru Cultură şi Artă — Du­ clor — a spus vorbitorul — pe
sfinţenie peste veacuri. mitru Boriga care oamenii cu sentimente pa­
triotice, înaintate, le-au păstrat
„Tricolorul", cin tecul stea­ Moment emoţionant. Corului cu sfinţenie ţini-nd sus steagul
gului oi „culori de-un vechi Haţegul îşi sărbătoreşte cîn- lan, preşedintele Comitetului Aristicâ Spătarii, directorul la concertele pe care corul le Casei de cultură al raionului culturii naţionale. Această tra­
ordinul
renume/ amintind de-un tecul, potpuriul ce a înfruntat executiv al Sfatului popular Casei de cultură din Haţeg. susţinea in săli sau în aer li­ Haţeg î se conferă clasa a diţie trebuie sâ se dezvolte in
„Meritul
Cultural
brav popor", a pornit en­ decenii, purtînd prin viitoarea regional. Gheorghe Vuşdea, se­ Folosit şi ca instrument de ber, din piepturile cîntâreţilor Ill-a" şi Diploma de Onoare a condiţiile de azi mult mai
tuziast din zeci de piepturi anilor aspiraţiile românilor de cretar al Comitetului regional afirmare a fiinţei naţionale din au răsunat cîntece cu un pu­ CC. al U.T.C. Ordinul şi me­ bune. sâ se materializeze in lM:CONC»Wt cmoţw
de copii, ce-şi manifestau pe vatra ce stă martoră înliiu- Hunedoara al P.C.R . Cornel această parte a ţârii — spunea ternic caracter patriotic şi mo­ dalia „Meritul Cultural" şi Di­ largul cîmp de afirmare al _P,KTA NtWNOSOrtf/
astfel dragostea pentru ţan lui leagăn al neamului nostru. Stoica, vicepreşedinte al Comi­ vorbitorul — corul din Haţeg a bilizator : „Tricolorul*4, „De.ş- ploma de Onoare a C.C. al culturii şi artei hunedorene.
lor bogatâ-n frumuseţi. Murmurul cinleeului răzbate tetului executiv al Sfatului fost mult. timp ţinta atacurilor teaplă-te române44, „Hora Uni- U.T.C, sint înminate apoi di­ Am fost impresionat de dra­
Timp de oîteva ore, pio­ din acest ţinut străbun prin popular regional, Emil Pleşa, administraţiei aust ro-ungare, rii“, „Treceţi batalioane româ­ rijorilor şi unor entuziaşti sus­ gostea. de devotamentul cu ca­
nierii liceului pedagogic, fereastra a opt decenii. înmâ- prim-secretar al Comitetului care se temea că acesta se va ne Carpaţii*4... ţinători ai veteranei formaţii re s-a muncii şi se munceşte
ce purtau în priviri bucu­ nunchind astăzi frumuseţile raional Haţeg al PCR transforma intr-o tribună de Formaţia sărbătorită a fost corale. aici Un mănunchi de oameni
ria succesului la învăţătu­ .câştigate cu fiecare an. încunu­ E prezent la sărbătoarea ani­ propagandă politică a unităţii felicitată dc către tovarăşul Cu glasul vibrînd de emo­ inimoşi au reuşit cu 80 de ani
ră din primul trimestru nate cu laurii dăruiţi de ţara versării Dumitru Boriga, pre­ naţionale. Mai trăiesc şi acum Vichente Bălan, care, evocind ţie, invitaţii la festivitate aduc in urmă sâ înjghebeze o „Reu­
şcolar, au mulţumit prin unui popor liber şedintele Consiliului Aşezămin­ în oraşul nostru Olimpiu Şela­ momentele importante din isto­ un cald omagiu formaţiei haţe­ niune de cîntâri*. s-o menţină
cînt şi vers pentru frumu­ In sălile ce găzduiesc măre­ telor Culturale din Comitetul rii, Gheorghe Buni. iulîu Je- ria corului, a evidenţiat prin­ gane. oamenilor ei capabili de şi s-o dezvolte Astăzi ea este
seţea anilor copilăriei, adu- ţul eveniment, fotografii şi de Stat pentru Cultură şi Artă. ledinţan, Tiberiu Orâ.şan şi alţi cipalele succese obţinute în de­ multă dăruire, care au ştiut să un cor puternic, de prestigiu.
oînd laudă partidului pă­ facsimile, documente ce atestă compozitorul Mircea Ncagu, re­ corişti ai acelor vremi, care-şi cursul ultimelor decenii. Vor­ păstreze frumuseţea cîntecului Tradiţia bogată a acestei for­
rinte. şi patriei dragi, că­ vîrsta şi activitatea formaţiei prezentanţi ai organelor loca­ mai amintesc de restricţiile la bitorul a arătat că în peisajul născut modest înlr-o reuniune, maţii trebuie făcută cunoscută
reia. acum la sărbătoarea artistice haţegane, intimpină le de partid şi de stat, oameni care erau obligaţi pe timpuri amplei mişcări artistice de a­ la sfîrşitul veacului trecut, a­ generaţiei tinere de azi, conti­
închinată ei. mărturiseau : spectatorul, ofenndu-i o in­ de cultură şi artă, numeroşi să se supună Numai profundul matori din regiunea noastră, juns azi un uriaş potpuriu al nuată şi îmbogăţită.
„Sintcm schimbul tău de cursiune în cei 80 de ani de invitaţi. patriotism şi omogenitatea, corul Casei raionale de cultură formaţiei ce poartă cu mândrie De aici, din sala ce trăieşte
miine. existenţă a corului. Adunarea festivă e deschisă care închega intr-un tot unit din Haţeg şi-a adus o presti­ înalte distincţii conferite de clipe unice, porneşte un gind
Ţinem mîndrî fruntea sus. La festivităţile prilejuite de de Leontin Draia, preşedintele acest vlăstar al ariei şi culturii gioasă contribuţie. statul socialist. unanim spre capitala ţării,
Noi copiii, Iară dragă aniversare sînt prezenţi tova­ Comitetului executiv al Sfatu­ româneşti, au fost in măsură Omagiul şl urarea Comitetu­ Luînd cuvintnl, tovarăşul intr-o telegramă adresată Co-
Te iubim nespus, nespus". răşii Gheorghe Călin, membru lui popular raional Haţeg Des­ să asigure obţinerea unor con­ lui de Stat pentru Cultură şi Gheorghe Călin a adresat, în
al C C. al P C R , prim-secrelar pre prodigioasa activitate a cesii. In ciuda opreliştilor vre­ Artă adresate veteranei for­ numele biroului Comitetului LUCIA LICIU
L LARA
al Comitetului regional Hune­ formaţiei corale, în decursul mii. înfruntînd deopotrivă ris­ maţii nu fost transmise prin regional de partid, calde feli­
doara al P.C.R., Vichente Bă­ celor 80 de ani, vorbeşte cul sancţiunilor autorităţilor cuvîntul cald al preşedintelui citări activiştilor culturali şi (Continuare în pag. a 3-a)