Page 64 - Drumul_socialismului_1967_12

DRUMUL SOCIAIISMUIUI D um inică 17 decem brie 1967
2

CONCURSUL NOSTRU DE

«OCOLATR
DIVERSE JOCURI DISTRACTIVE

0 In Anglia 8-au pus In ORIZONTAL i 1) Omătuţâ
vînzare receptori de ra­ (pop.) ; 2) Cădere de zăpadă —
dio minusculi care vor pu­ înaripat săgetător al iubirii ; seeetMM
Ş i - n u s p u s p ă s u l si d i ­ tea fl folosiţi de campionii 3) Ca fulgu-n zbor — înghe­
n e l e , şi p i s i c a , şi g ă i n i l e , 4 2 3 4 o 6 7 S 9 <Q +*
de notaţie spre a se Infor­ ţat bocnă — Barbu Petrescu ;
şl f l o r i l e , b a c h i a r şi ş o r i ­ 4) Omul zăpezilor — Dezghe­
ma tn legătură cu poziţia
c e l u l . N u m a i d i n l u m e a ţat ; 5) Marcă de maşină —
d u l c i u r i l o r n u s - a î n c u m e ­ celor din spatele lor fără îngrijeşte casele (abr.) ; 6) Pe
t a t n i m e n i să s e a d r e s e z e să mai întoarcă capul. zăpadă fuge, zboară — Iarnă
o p i n i e i p u b l i c e , l a t ă d e ce , (fig.) ; 7) De zăpadă şi cu oa-
eu, c i o c o l a t a c u a l u n e , c e a 0 Tehnicienii japonez! lâ-n cap — La marginea ere
m a i c ă u t a t ă d i n t r e c ă u t a t e , au realizat ochelari speciali ionului ! — Timp fără ploa!e
v r e a u cu o r i c e p r e ţ s ă m ă sau zăpadă ; 8) Retrograd no­
j a c a u z i t ă , c h i a r d a c ă d u p ă prevăzuţi cu oglinzi, astfel toriu — Vremea zăpezilor (pi );
a c e e a v o i fi... m î n c a t ă . Incit posesorul lor să poa­ 9) Rumegător al ţinuturilor
D e f a p t , î n ţ e l e g să f iu tă vedea şl la spate. veşnic înzăpezite — Un grad.,
mlncat(5, p e n t r u că a c e s t a (abr.) — Zăpada în esenţă ;
m l - e d e s t i n u l . Î n ţ e l e g să 0 Specialiştii americani 10) Cu hlamida-i albă deschi­
fi u d u l c e , s ă f i u a r o m a t ă , au pus la punct plăpuml de o lume nouă (pl.) — Bul­
î m p ă n a t ă , f r u m o s î m p a c h e ­ găre de zăpadă (reg) ; 11)
pliante care acoperă auto­
t a tă . î n ţ e l e g m u l t e , f o a r t e Omăt pe margini ! — Molco­
m u l t e lu c r u r i . N u î n ţ e l e g mat pe cel care doarme, mă cădere ce-mbracă-n alb
însă cum am r e u ş i t să c a ­ dacă acesta se dezveleşte natura ; 12) Melodie, laitmo­
p ă t o a s e m e n e a p u t e r e i n ­ în timpul nopţii. Iar pen­ tiv pentru prezentul intermez­
c i t s ă f iu în s t a r e să d e s ­ zo rebusist — Subsemnatul.
tru cei cărora le este frică
c h i d m u l t e u şi , să p r o v o c VERTICAL: 1) Trage braz­
z î m b e t e , c h i a r şl p e f e ţ e l e dc întunericul nopţii, ei au dă pe zăpadă — Are ple­
v e ş n i c î n c r u n t a t e , s ă I m p u l ­ creat plăpumi fosforescente, te de omăt ; 2) Pline ochi Sinaia ! ; 6) Zăpadă de decor căria zgomotoasă a Iul Niau-
s i o n e z r e z o l v a r e a > m o r t r e ­ — Le lot ninge şi le — Frumuseţe între troiene ; şor (care o ţine după 6obâ. pl.)
b u r i d e s e r v i c i u , ba, p e Ici, 0 In Franţa s-a expe­ plouă ; 3) Fildeş sintetic — 7) E cald numai pentru bă­ — Nea I — Albe ca neaua
p e c o lo , s ă p r o v o c şl c î t e o rimentat recent prima con­ împodobit cu stele ; 4) E mi­ nuitori — Scud 1 ; 8) Privitor (fig.) ; 11) Un frig de crapă
î n c h i d e r e d e o c h i în fa ţa nunat. e-neîntător — Nea ; 5) la rinichi — La poalele şi-n pietrele (fig) — Pîrtle spre
ducere automată a unui au­ vîrful Şurianului!—Şerpi mari
I n s t r u c ţ i u n i l o r . C u m a j u n g cabană.
e u la g h i ş e u (la C.E.C., la tobuz. Conducătorul auto a Serbat cu un revelion — Sim­ neveninoşi ; 9) In plină iarnă! GAVRIL GLODEANU
bănci etc., etc., n u m a i la fost înlocuit de un robot e- bolul victoriei — Jumătate din — O oră... friguroasă ; 10) Ju­
l . G . O . n u m i - a u g ă s i t î n c ă lectronlc telecomandat.
lo c ! ) , t o t u l s e r e z o l v ă în
d o i t i m p i şl t r e i m i ş c ă r i . Z I C A L A Pedeapsă la... fotbal
E d r e p t că s-a g ă s i t u n u l
( l a s ă c ă - l p r i n d e u c e r i n - Rebus criptografic (S.4.4.4.4.4) (criptografie:
d u - m ă la v f n x ă t o a r e , ş l - o pentru noul aeroplan „VJal-
terzică Intrarea în I n s t i t u ­ A U R E L VLA cu II", Aurel Vlaicu a poposit, 1 0 ,2 ,2 ,2 )
să m ă t o p e s c t o a t ă în buzu­
narele Iul), c a r e s ă - m l In­
pentru două zile şi la Orăştie.
ţi e . A u z i ţ i şl d v . , a d a t d i s ­ Cu această ocazie, in sala ho­
telului „Central", la 8/21 ia­
p o z i ţ i e c a n ic i o s a l a r i a t ă
nuarie 1911, a avut loc o en­
să n u p r i m e a s c ă c i o c o l a t ă
tuziastă adunare, in timpul
d e la c l i e n ţ i ( s a u c l i e n t e , căreia, după cum relatează fiD
c ă n ic i a c e s t e a n u se las ă ş i c i n e m a t o g r a f u l
fratele aviatorului, Aurel V’al-
m a l p r e j o s c î n d a u i n t e ­
Aurel Vlaicu, eminentul In­ palete care acopereau tubul în cu a vorbit, în fala unei nu­
re se ). E l şt c e d a c ă a d a t activitatea ce se desfăşura in­
ventator şi aviator, unul din­ intervalul cînd se trecea de la meroase asistente, despre suc­
d i s p o z i ţ i e ? El a s p u s , c l i e n ­ tr-un atelier mecanic. Cu a­ cesele sale în lupta pentru cu­
ţ i i m - a u d u s , m - a u a ş e z a i tre pionierii aviaţiei româneşti, o Imagine la alta. ceste filme, pe care le pro­
născut pe meleagurile Orăş- In colecţia muzeului se mai cerirea văzduhului. Prelegerea
p e g h i ş e u , s a l a r i a t e l e m - a u iecta în timpul vacantelor,
tiei, a avut, alături de alte in­ păstrează 6 diapozitive color, a fost ilustrată cu proiectarea Z A
r e f u z a t , p o l i t i c o s , d a r cu Aurel Vlaicu a reuşit să stîr- UV1U COVACI
venţii strălucite, care l-au fă- precum şi o bucată de peli­ neascâ curiozitatea consăteni­ filmului adus de la Bucureşti,
s u b î n ţ e l e s , cel c e m - a u a ­ ce cuprindea aspecte din tim­ Deva
d u s , m - a u l ă s a t a c o l o şi u i t e 1 cut cunoscut In toată lumea, culă de film care, datorită fap­ lor săi, care luau parte în nu­
preocupări şi în domeniul ce­ tului că nu a fost bine păs­ pul unui zbor efectuat de Au­
aşa a m a j u n s to t l a d e s t i ­ măr mare la aceste proiecţii, rel Vlaicu cu aeroplanul „Vlal- In asociaţie (triv e rb : 8,2,7)
lei de a şaptea arte (cinema­ trată, nu mai are nici o urmă
n a ţ i e . O c h i i s - a u î n c h i s d i n curioşi să vadă „senzaţia se­
tografia). In anii cînd era stu­ de Imagine. Diapozitivele, d^ colului", adică cinematograful. cu I”. Despre acest film, unul F A I
n o u şl . t r e b u r i l e " s - a u r e ­ dintre primele filme româneşti
dent la Miinchen (1905—1906), formă dreptunghiulară, avînd
z o l v a t . Zborurile încununate de suc­ proiectate în Transilvania, zia­
a construit, după un plan pro­
E u t o t n - a m î n ţ e l e s d e dimensiunile de 14 cm X ^ ces ale lui Aurel Vlaicu, lo rul .Libertatea" scria urmă­
u n d e a m p u t e r e a a c e a s t a priu, un original aparat de cm., prezintă animale domes­ Bucureşti în 1910, pe aeropla­ toarele : „Productlunea «ine-
proiecţie pentru diapozitive tice şi sălbatice, jocuri de co­ nul „Vlaicu I", conceput şf
m i r a c u l o a s ă . B a , d e f a p t , matografulu! cu Vlaicu, dată
şl filme. pii, portrete de oameni.
ş t i u şl v - a ş s p u n e d a c ă î m i construit de el, au trezit un sîmbâta trecută, a fost privită OCTAVIAN BUCUR
p r o m i t e ţ t c ă p ă s t r a ţ i s e c r e ­ Aparatul de proiecţie se a- Aurel Vlaicu a adus de la sentiment legitim de mîndrîe cu mult Interes de publicul
flâ astăzi expus în Muzeul ■Munchen aceste diapozitive, naţională, în rîndurîle româ­
t u l : p e ici, p e colo , s e c o n ­ român din Orăştie, adunat în comuna Vcţel, raionul Ifia
memorial .Aurel Vlaicu". Cor­ precum şi mal multe filme
f u n d ă s o l i c i t u d i n e a cu l i p ­ nilor de pe meleagurile hune- număr mare. Zborurile dom­
pul aparatului este format din- comice şi documentare, după şirea cu maşina, gâtlrea de ple­ M IS
sa d e e x i g e n ţ ă . E s t e ? D a r dorene, unde văzuse lumina nului Vlaicu la Bucureşti i Ie­
sd nu s p u n e ţ i c u m v a , ed tr-o cutie de tablă în Interio­ cum relatează fratele îndrăz­ zilei aviatorul.
rul căreia se Introducea o lam­ neţului aviator — Ion. Unul In drum spre Paris, unde
a u d c o n d u c ă t o r i i i n s t i t u ţ i i ­ care, urcarea pe el, urcarea
pă de gaz, care asigura lumina dintre aceste filme prezenta
lo r v i z a t e şl s - a z i s c u m i ­ urma să-şi cumpere motorul maşinii în văzduh, plutirea el La începutul şutului
ne : n u m ă mol mănîncă necesară proiectării imagini­ elegantă, oînd mai aproape,
lor. Un burlan, dispus în par­
d e c î t c o p iii . Ş l c e m u l t î m i cînd mal departe, norocoasa
tea superioară, era folosit pen­
p l a c e să m ă a ş e z c o m o d în coborîre Iar pe pămînt, toate VIRGIL GHEORGHIU (triverb: 8,2,4)
p o ş e t e p a r f u m a t e I tru evacuarea gazelor rezul­ au fost bine prinse şl dacă noi Alba Iulla
tate prin ardere, precum şl a
aerului cald. In partea din n-am avut norocul de a vedea
fată a aparatului se află un acest zbor în natură, l-am pu­ Dezlegările jocurilor publicate
tut vedea destul de bine re­
Un nou bec vexe. Un şurub dispus pe tub produs de maşina cinemato­
tub cu două lentile bloon-
are menirea să fixeze clari­ grafică". Aurel Vlaicu, prezent în ziarul nostru nr. 4012
la această reprezentaţie oine-
electric sau micşorarea distantei din­ matograflcâ, spre mîndrîa 'şl
tatea Imaginii prin mărirea
tre cele două lentile. Iniţial bucuria spectatorilor, „a fost şi a rozetei din nr. 4006
Profesorul finlandez Olavl aparatul de proiecţie avea de multe ori aclamat şi feli­
Eriamelsea a construit un nou două role plasate, una deasu­ citat, ca şl cum ar fi zburat METEOROLOGICA (cuvin­ 8) TN — NI — I — Stup :
norocos şi peste noî".
bec electric, care a fost pre­ pra, Iar alta dedesubtul tubu­ te încrucişate). ORIZONTAL: 9) Cat — Cnut — SE: 10) Ba-
miat la Expoziţia de la Bru­ lui pe care se înfăşură filmul Interesul lui Aurel Vlaicu 1) Sinoptice — SR ; 2) Clima- covia — Rion ; 11) R — Tăun
xelles. Sticlo noului bea lasă ce urma să fie proiectat. Intre faţă de cea de a şaptea artă, tologie; 3) Han — G — Dilala; — Fauna ; 12) Irosită — IL —
să treacă numai razele roşii, tubul cu lentile şl corpul apa­ cinematografia, care atunci, la 4) U — Star — M — Bal; 5) Băi R ; 13) Zare — Eseu in ; 141
albastre, verzi şi violete, reu­ ratului de proiecţie se află înoeputul secolului nostru, fă­ — Nepăsare; 6) Er — Vinâ- Aşi — Oca — Acra. VERTI­
nind, în schimb, pe cele gal­ montată o casetă în care se cea primii paş! pe scara con­ CAL : l) Schubcrt — Briză ;
bene. Cu o asemenea ilumina­ introduc diapozitivele sau prin sacrării în rîndul celorlalte tor — S ; 7) Ruginite — Im ; 2) lin — Aruncă — Ras ; 3| C _
re, toate obiectele se văd foar­ care trece filmul ce se pro- arte, adaugă un nou aspect Ninşi — G — Actori : 4) Om
te clar Becurile de 60 şi 100 ieoteazâ. Cu ajutorul unei activităţii multilaterale des­ — T — Vîntoasc; 5) l'agunini
waţi sînt deja utilizate cu suc­ mici manivele, acţionată ma­ făşurate de pionierul aviaţiei Construirea rozetei — Vui — O ; 6) TT — Reni
ces în diferite locuinţe, maga­ nual, filmul introdus în aparat româneşti. — Cîntcc : 7) Iod — Patină —
zine şi restaurante din Hel­ era pus în mişcare. Manivela Prof. ANDRIŢOIU IOAN Aşa ; 8) Climate — u — F — MIC IOSIF
sinki. era pusă în legătură cu două E ; 9) : Eol — So — Străină :
Muzeul regional Deva
10) Gabarit — Iulie: 11) Sitar Petroşani
— Muson — NR; 12) Reahis
— Penar — A.
C O PER TA
liter a ra
IN TIMPUL SOMNULUI nişte verigi liniare lungi cu nopţii prelucrînd noua ipo­ (4,9:7,2,9) Banu Itădulcscu, Din­
teză"...
legături atomice. Verigile
se
mişcau, se apropiau adeseori -4- colo dc aşteptare; COMER­
una dc alta, se răsuceau ca Compo2itorul italian Tartinî
O scrie de descoperiri epo­ fură întrerupere trei zile şi trei Ulterior s-a dovedit că în- nişte şerpi. Iată cum descrie îşi auzea în vis lucrările pf- CIALA: Crîplogrnfie (8,2,5,2,4; Posta
cale au fost făcute în timp ct nopţi, a adormit şi a început tr-un singur loc a trebuil să chimistul continuarea acestui care avea să le compună apoi Vînzarca cu ptnta în rate ; DE j
autorii lor dormeau. să viseze. Ială ceea ce a po­ fac o modificare”. vis: „Deodată unul din şerpi fiind treaz. FIECARE ZI : Rcbo cliplîc
D. I. Mendeleev nu a reuşii vestit el apoi verbal : „Vedeam -4- şi-a apucat propria sa coadă -f­ (3-f (6) = 8. Cotidian; IN FIZT- redacţiei
tabelul pe care elementele e- Chimistul german F. Ke- şi această figură caraghioasă A. S. Puşkin avea totdeauna
mullâ vreme să aranjeze ele­ r;ui aşezate aşa cum trebuia. CA : Bivcrb (4,8) Plan înclinat;
mentele chimice după natura M-am trezit şi le-nm notat kule a descoperit, în timp ce a început să se învîrteascâ in pe noptieră hîrtie şi o călima­ TORERO : Triverb (5,2,G) Are­ Enaclic Constantin — Sebeş,
visa, o formulă structurală a
ră. Adeseori se trezea şi nota
fata ochilor mei. Trezit ca de
lor. O dată, după ce muncise imediat pe o bucată de hîrtie. benzenului. EI a văzut în vis trăznet, mi-am petrecut restul repede pe hîrtie versuri visate. na dc coride. Nu am publicat nimic din
lucrările dv., deoarece printre
ele am găsit unele care ne-au
raţie monu­ mânli conduşi de Ştefan cel tau ou înfrigurare începutul a­ rajoşi. Fură aduse catapulte ca pe un fiu, î-a dat un salv- ce" din Florenţa, Franeesco fost trimise şi de alţi colabo­
mentele care Mare şi Vlad Ţepeş. tacului, îmbârbătîndu-se, pre- aruncătoare de bolovani, zvir- conduct, cu care a ajuns în Fileifo, istoric şi filozof, sau ratori, ceea ce denotă că aţi
conservă epo­ Se scria pe atunci, anul 1438, gătindu-şi armele. lind cu zgomot încărcătura lor Italia, unde şi-a continuat stu­ cu Flavio Biondo din Forli, avut aceeaşi sursă de inspi­
cile şi aspira­ ...Sultanul Murad al Il-le* a In momentele cele mal în­ grea. Dar zidurile bastionului diile. care a imprimat istoriografiei
ţiile înaintaşi­ pătruns in ţară prin Banat, rezistau. Ceasurile treceau şi Ţara umanismului în ascen­ o nouă orientare, desigur că raţie — neoriginalâ.
lor. forţînd Valea Mureşului, în cordate a intervenit lo sultan nici o breşă n-a putut fi des­ siune plămădea pe atunci, ca anonimul de la Sebeş s-a stră­
Plîmbîndu-te fruntea temutei armate tur­ Vlad Dracul. Domnul Ţâ­ chisă de cotropitori. r valori ale veacului, concepţia duit să depăşească în „trata­ Ionel Amăruie! — Câlan şl
lungul ceşti, care întreprindea pri­ rii Româneşti, ca adevărat A fost distrus doar acope­ istorică datorată unui Leo- tul" său maniera cronicăreascâ. loan Popa Slănilcşti — Orâş-
o­ ma mare expediţie împotriva prieten şi protector, a cerut rişul. Pe la apusul soarelui nardo Bruni, erudiţia şl gn.ia Scrierea sa, de factură Is­ tie. Apreciem careurile dum­
raşului, durute Transilvaniei. Satele şi oraşele turcii au recurs la o soluţie pentru cultivarea limbii latine, torică. în formă literară, a fost neavoastră şî de aceea aştep­
începînd cu n- erau prădate şi arse, cetăţile cruţarea oraşului, cu care avea neobişnuită pentru o armară promovate de Laurenfiu Val- tipărită în anul 1401 la Urac.h
nul 1307 din lovite. strînse legături. Astfel, ase­ ca cea otomană : au clădit la, principiile educative noi, şi retipărită, ajungînd pînă tăm şi altele, cu teme majoie,
piatră de Iu Marea mişcătoare a turba­ diul a fost ridicat pînă a doua turnul jur împrejur cu rupturi dezvăluite de Vittorîno da Fel- în anul 1600 la a 25-a ediţie, educative.
Gusu, prin for­ ceea ce constituie o perfor­
ţa şi sudoarea manţă pentru perioada de în­ N. Sovereşanu — Cugir. Am
ţăranilor români ceput a existenţei tiparului, încercat să vă îndeplinim do­
din împreju­ bucurîndu->se de o căutare deo­
rimi, dai peste sebită. rinţa de a publica criptografia
turnuri de colţ Diplomaţi şi călători, negus­ „La Mîrela îi place pepsicola
cu tradiţie ro­ „TURNUL STUDENTULUI" tori şi militari, oameni de aul- rece", dar, din punct de ve­
manică de o turâ şi politicieni, dobindeau dere ligamentar, şi mai nIes
frumuseţe a­ prin ea interesante informaţii lexical, este incorect con­
parte. Vechi privind Imperiu! Otoman, pu­
de peste cinci terea politică şl militară te­ struită.
sute de ani, mută a timpului, puţin cunos­
Sebeşul a fost cută şi tratată. Un exemplar Nîcu Sbuchea — Haţeg. Lu­
primul o ra ş nelor multicolore ajunse în zi dimineaţa, răstimp în care de lemn şi bîrne, aprinzîn- tre. Renaşterea îşi aplica am­ din 1530 a ajuns şi în posesiu­ crările trimise de dumnea­
fata Sebeşului pe o zi de vară, mulţi locuitori au plecat în du-le. Blocurile de piatră ale zi­ prenta înnoitoare în variatele
din Transilva­ urmînd steagul cu semilună. Ţara Românească şi Turcia, durilor s-au încins cumplit, domenii ale vieţii. Această at­ nea lui Martin Luthcr. voastră sînt Interesante, dar
Lucrarea se înscrie la înce­
nia care a pri­ Zornăitul armelor şî necheza­ pînă la încheierea păcii. făcînd imposibilă continuarea mosferă a avut înrîuriri şi a­ puturile istoriografiei din Ţă­ sînt prezentate inestetic. Ţi­
mit dreptul de tul cailor se învălmăşeau cu u­ O ceată de locuitori s-a îm­ rezistenţei. Asediatorii au dnl supra fostului elev de la Seheş, rile Române, fiind prima lu­ neţi, vă rugăm, cont de indi­
a se întări cu ruitul carelor grele şi zbiere­ potrivit insă turcilor, închizîn- la o parte jăratecul, pătrun- care a scris la Roma între anii crare literară tipărită a unul caţiile noastre, ca fiecare pro­
tele cămilelor. Strigătul cîte du-se în „Turnul croitorilor", zînd, în cele din urmă, în H75 si 1400, în limba latină,
ziduri şi şon- unui baş aga spinteca văzdu­ avind arme, alimente şi mai turn. Tabloul care li s-a înfă­ un „Tratat despre datinele, transilvănean, cum precizează blemă să fie aerisâ pe hîrtie
Istoricul O. Floca, apărînd cu
ţurl, turnurile hul ca o bardă. Strălucita sui­ ales hotărîrea de a lupta Spu­ ţişat va fi fost, desigur, de moravurile, modul de viaţă şi un veao înainte de „SbornUul separată, cu soluţia Indicată
fiind păzite de tă a sultanului, formată din neau că „preferă să moară de zolant. Cîţi din apărători vor răutatea turcilor" („Tractatus Slavonesc" al lui CoresI, tipă­ şl eu adresa celui care o tri­
Inconjurînd cu pasul centrul orăşenii breslaşj, purtînd de­ viziri şi paşale, ordonă încer­ o sută de ori deoît să se pre­ fi rămas în viaţă ? dc ritu, moribus, condicioni- rit tot Ia Sebeş, în 1500. mite. Nu reluaţi teme mal
istoric al oraşului Sebeş, întîl- numirile breslelor. cuirea oraşului. dea" — consemnează mărturii­ Un tînâr de vreo 16 ani a bus et nequitia turcorum"). Originea autorului este oa­ vechi.
neştl locuri în care se împle­ Şi, totuşi, unul dintre ele Ieniceri voinici, ou chiula- le. Turnul a fost impresural fost scos în nesimţire din cup­ Lucrarea, semnată .Prizonie­ recum controversată. Se sus­
teşte amintirea faptelor cu le­ şi-a schimbat numele iniţiat furi albe pe cap, spahii pe cai de asediatori. torul de piatră, încătuşat pe rul transilvan" („Captivus sep- ţine că ar proveni fie din
genda, chiar dacă veacurile ou de „Turn al croitorilor", în arabi, galopînd sălbatic, azapi In liniştea dimineţii, cînte- loc şi vîndut unui negustor de temcastrensîs"), evocă anii pe­ Sebeş, fie din comuna Romos, Dumitru Baclu — Hunedoa­
acoperit cu iederă şi patină „Turnul studentului". în veşminte stacojii, roiau a- cul păsărilor râzbătea de din­ sclavi. Fusese elev („student" trecuţi de autor în Turcia, da: dată fiind descoperirea pe una ra. Una din lucrările dum­
de romantism zidurile şi tur­ Locuitorii şi călătorii îi spun ineninţâtor, execulînd învălui­ colo de şanţuri, gîtuit brusc — cum se spunea pe atunci), şi campania din 1438 a su’- din ediţii a menţiunii „de Ro­ neavoastră nu este „mono-
nurile medievale pe care odi­ „Turnul studentului" de pe rea. de ropotul tobelor turceşti care la gimnaziul din Sebeş. Dus tanului Murad al II-lea în mos", scrisâ de o „mînă tîr- verb cu Incastru", ci este „me-
nioară se strigau strâjîle. vremea unei memorabile în­ In avangardă înaintau achîn- vesteau asaltul. O voce ascuţi­ la Adrianopol (azi Edirne), ca­ Transilvania, elogiind atîtud*- zie" din secolul al XVII-lea. tagramâ ilustrată", deoarece
Şi aici, ca pe întreg cuprin­ fruntări cu turcii, din veacul gii, cu căutătură cruntă, por­ tă, cu rezonantă străină, dăd-j pitala dc atunci a Imperiului nea demnă şî ocrotitoare a Iată cum se reflectă lupta
sul patriei noastre, frămînta- al XV-lea, cînd şi-au început niţi pe jaf. Aţmtindu-şi privi semnalul luptei : „Allah I<e Otoman, nu şi-a uitat melen domnului Ţârii Române.şt', şi aspiraţiile poporVilui nostru faceţi înlocuirea literei a 6-a
tă de istorie, mitul îmbrăţi­ eroicele acţiuni antiolomane iile asupra zidurilor groase rim !" gurile, deşi captiv douăzeci de Vlad Dracui. fată de oraşul pentru libertate sau istoria al­ din desenul „conductă", deci,
şează realitatea altor vremi, voievodul Transilvaniei. Inncu înalte de două sul iţi. asupra Săgeţile şî suliţele şuierau ani. încercind, cum arată unii Sebeş, ameninţat în acea pe­ tor ţâri, chiar şi în legenda *C" cu litera „I", rezultînd
trecute, dar nu uitate, erois­ de Hunedoara şi domnitorul tumulilor de poartă zăvorite. înfricoşător, fără să poală pro­ istorici locali, să evadeze de rioadă de turci. despre un... turn medieval. „Conduită". Coperta şi mono-
mul popular verldia trăind în Ţării Româneşti, Vlad Dracul, Sus. dintre metereze, disper­ voca stricăciuni turnului. A şapte ori. Fiind contemporan cu uma­
memoria oamenilor, învăluind lupta fiind ridicată mai tî.v'.in saţi pe drumul de strajă al părătorii, împărţiţi la cele trei De-nbia in 1450, ultimul slă- nişti ca Marsilio Ficino, con­ Prof TABORSKY ROLAND verbul le reţinem. Mai trimi­
cu un nimb de taină şl vene­ pe culmile gloriei de către jo- fortificaţiilor, apărătorii aştep­ nivele de tragere, ripostau cu­ pîn al „studentului", lubindu-1 ducătorul „Academiei platoni­ Sebeş teţi.
*