Page 67 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 67
Întoarcerea de Ea Moscova a delegaţiei
P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ I - V A »
de partid şi guvernamentale române
Duminică dimineaţa s-a lui de Stat al Republicii So Executiv, al Prezidiului Per
înapoiat în Capitală, venind cialiste România, Ion Gheor- manent al C.C. al P.C.R., vi
de la Moscova, delegaţia de ghe Maurei*, membru al Co cepreşedinte al Consiliului de
partid şi guvernamentală a mitetului Executiv, a! Prezi Miniştri şi preşedintele Con
Republicii Socialiste România, diului Permanent al CC. a) siliului Naţional al Cercetării
care, la invitaţia C. C. al P.C.R. preşedintele Consiliu Ştiinţifice, Chivu Stoica,'mem
P.C.U.S. şi a Consiliului de lui de Miniştri, Gheorghe bru al Comitetului Executiv,
Miniştri al U.RS.S., a făcut Apostol, membru al Comite al Prezidiului Permanent, se
o Vizită oficială de prietenie tului Executiv, al Prezidiului cretar al CC. al P.C.R.
în Uniunea Sovietică. Permanent al C.C al P.C.R., La sosire, în gara Băneasa,
Din delegaţie au făcut pjirto preşedintele Consiliului Cen delegaţia a fost întimpinată de
tovarăşii Nicolae Ceauşesru. tral al Uniunii Generale a Sin tovarăşii : Alexandru Drăghici,
secretar general al C. C. al dicatelor, Alexandru Bîrlădea- Paul Niculescu-Mizil, Ilie Ver-
P.C.R., preşedintele Consîliu- nu. membru al Comitetului deţ. Maxim Berghianu, Fio-
rian Dănălache. Constantin
Telegrame de felicitare primite Drăgan, Janos Fazekaş, Leon-
te Răulu, Vaslle Vilcu, Ştefan
ANUL XIX. NR. 4031 MARŢI 19 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI 25 DE BANI Voitec, de membri supleanţi
de tovarăşii Nicolae Ceauşescu ai Comitetului Executiv şi se
cretari ai C.C. al P.CJL, vice
de
preşedinţi ai Consiliului
Stat şi ai Consiliului de Mi
OCROTIREA SĂNĂ şi Iun Gheorghe Maurer miniştri, conducătorii unor or
niştri. membri ai C.C. al P.C.R.,
ganizaţii obşleşti şi instituţii
Preşedinlele Consiliului de lisle România, Ion Gheorghe centrale.
Stat ai Republicii Socialiste Maurer, a primit de asemenea Au fost, de asemenea, de
România, Nicolae Ceauşescu, a ocazia realegerii sale în func faţă I. S Ilin, Însărcinat cu
o telegramă de felicitare, cu
afaceri ad-interim al U.R.S.S.
primit telegrame de felicitări,
TĂŢII OAMENILOR— E.M. Teliuc cu prilejul alegerii in funcţia ţia de preşedinte al Consiliu la Bucureşti, şi membri ai am
basadei sovietice.
lui de Miniştri, din partea pre
de preşcdinle al Consiliului de
Un grup de pionieri a ofe
şedintelui Statelor Unite ale
Stat, din partea preşedintelui
Ieri dimineaţă am primii
Pinâ la sfirşitul
anului
la redacţie un telefon prin vor fi date peste plan 43.000 Republicii Arabe Unite. Gamal Americii. rit flori membrilor delegaţiei.
care şeful Exploatării mi tone de minereu, faţă de Abdel Nasser, a pi^eşedinlelui
Republicii Liban, Charles Hc-
niere Telîuc, inginerul O- 24.000 tone, cit se anga lou, şi a preşedintelui Stolelor
LA RANG DE LEGE vidiu Popa, anunţa că har jase colectivul la începutul Unite ale Americii, Lyndon 3. T E L E G R A M Ă
nicul colectiv al acestei ex
Johnson
ploatări şl-ă îndeplinit sar
Preşedintele Consiliului de
cinile de plan pe anul 1967. anului. Valoarea producţiei Miniştri al Republicii Sor.la- Tovarăşului ŢOI EN GHEN,
Planul productivităţii mun marfă ce se va livra în a preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme
cii a fost realizat în pro fara sarcinilor de plan, 9C a Republicii Populare Democrate Coreene
văzut în ocrotirea sănătăţii oa muncă enormă dusă împotriva porţie de 110 la sută. ridică la 2,8 milioane lei. • Consfătuirea miniş
menilor una din îndatoririle lor, in cei 20 de ani majorita Tovarăşului KIM IR SEN,
lor de căpetenie, căreia i-au tea au fost complet eradicate, trilor de externe preşedintele Cabinetului ds Miniştri
asigurat un ritim impetuos de altele sînt pe cale de dispari al Republicii Populare Democrate Coreene
extindere şi dezvoltare, au in ţie, in ultimii ani ne mai în Revizia de vagoane P H E N I A N
De-a lungul celor două de vestit-o cu putere de lege. registrând u-se nici un caz. Au ai unor ţări
cenii care s-au scurs din ziua Gratuitatea asistenţei medica fost organizate acţiuni de de Cu prilejul realegerii dumneavoasUă în înaltele funcţii
în care s-a hotărât ca pe noua le, în unele cazuri chiar obli pistare în masă, vaccinări, chi- din stafia C.F.R. Coşlariu socialiste europene de preşedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme şi
stemă a ţării să fie scris cu gativitatea controalelor şi tra mioprofilaxii etc., care au dus de preşedinte al Cabinetului de Miniştri ale Republicii
litere de aur cuvîntul REPU tamentelor periodice, au asigu la o considerabilă îmbunătăţi La 19 decembrie a.c., începe Populare Democrate Coreene, vă adresăm calde felicitări şi
BLICA, succesele de rezonanţă rat accesibilitatea populaţiei re a indicilor demografici, Pentru colectivul de mun producţie cu 20 de zile mai la Varşovia consfătuirea mi vă urâm noi succese în activitatea consacrată construcţiei
istorică dobindile de poporul pentru a-şi controla şi îngriji mortalitatea generală scâzînd citori de la revizia de va niştrilor afacerilor externe ai socialismului, reunîficării paşnice şi democratice a patriei.
nostru, sînt organic şi indiso sănătatea. de la 17 la mie în 1947, la ju goane din staţia C.F.R. Coş devreme. unor ţâri socialiste europene, Ne exprimăm convingerea că relaţiile frăţeşti dintre cele
lubil legale de spectaculosul mătate, mortalitatea infantilă La dobîndirea acestui cu privire la situaţia , din două*ţărî se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor
salt făcut pe linia îmbunătăţi — Regimul trecut şl-a lăsat de la 180 la mie, de ajiroape 5 lariu a devenit o tradiţia succ&s a contribuit întregul Orientul ‘' Apropiat. Participă noastre, al unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste
rii indicelui de sănătate a‘ oa o grea amprentă şi asupra să oii. să sărbătorească revelionul colectiv, din rândurile că miniştrii de externe ai> R1P. internaţionale ş i’întregrflui front antîîmpenalist,
menilor. Un indicator de pri nătăţii oamenilor — ne spunea Cîteva cifre sînt mal mult cu mult înainte de 1 ianua ruia s-au detaşat turele de Bulgaria, R. S .1 Cehoslovace, NICOLAE CEAUŞESCU
mă valoare, care reflectă poa într-o convorbire recentă, tova decît edificatoare pentru a I- rie. Şi în acest an, consec serviciu conduse de Aurel R.D. Germane, R.S;F.’‘ Iugosla Preşedintele Consiliului de Stal
te cel mai profund şi mai fidel răşul Teodor Bădău, medicul venţi tradiţiei, muncitorii Sonea şi loan Todoran. via, R P.' POlOne, RepubIitiivSo-
felul nostru de viaţă, traiul şef al regiunii. Procentul unor GH. 1. NEGREA de aici, antrenaţi într-o în cialiste România — reprezen- al Republicii Socialiste România
nostru fericit. boli cu extindere în masă şi trecere entuziastă, şi-au în VASILE STREMŢAN lat printr-un adjunct al mi ION GHEORGHE MAURER
Robusteţea unui popor, izvo transmisibile cum sînt polio deplinit sarcinile anuale de corespondent nistrului afacerilor externe —, Preşedintele Conciliului de Miniştri
rul viu de energie şi cutezanţă, mielita, rabia, malaria, tifosul (Continuare în pag a 2-a) R P. Ungare şi U.tfS.S.' al Republicii Socialiste România
sînt asigurate de oameni sănă exantematic, diîteria, tubercu
toşi, plini de vigoare, gata de loza şi altele, era foarte ridî-
muncă, aşa cum istoria celor cat. făcea adevărate ravagii in Intr-un articol anterior pu măsuri intenţionează să
blicat la această rubrică, ing.
20 de ani a consemnat de atî- rândurile populaţiei, îndeosebi rului de oţelării din C.S. Hu Există toate condiţiile inţreprifîdă conducerea Drum larg
Sabin Faur, tehnologul secto
tea ori. De aceea, comuniştii au din mediul rural. Printr-o ministerului şi ce garan
ţii,daţi oţelarilor cj*.finul
nedoara, afirma că «Îmbună viilor, vor primi cărămizi
tăţirea calităţii materialelor refractare mai bune ?
rea staţionărilor din lipsă de ca durabilitatea refrac teriale refractare — din mi mecanizării
refractare şi creşterea durabi
— Direcţia, generală — ma
lităţii lor ar duce la înlătura
-a oale dc turnare, care numai în f&cyt totuşi un pas M faţă de
nister, este de părere că s-a
trimestrul III a.c. au condus la
nivelul anterior. Durabilitatea
pierderea a 1.500 tone oţel*. oalelor a crescut cu 1,1 turnări, lucrărilor
S-a luat în calcul perioada iu- tarelor să crească limită, mult Inferioară însă ce-
lie-septembrie, dar pierderile rihfelOr. Cele mai multe nea
eiştiqat renume se menţin relativ constante pe laţiile mari în calitate, fa'pt. ce agricole
junsuri sînt pricinuite de osci
întregul an: Pi in uririare nu
sînt deloc absurde pretenţiile
demonstrează că se pot realiza
produse de şamotă. După mai
fractare nu corespund cerinţe-
şi a conducerii fabricii să mo
oţelarilor cînd cer furnizorului tone de şamotâ şi 100.000 tone şi durabilitatea produselor re datoria comitetului de partid şi produse cu durabilitate . ri Mecanizarea este una din
Bîzîit de bondar, miros plăcut de" lemn prelucrat şi de să-şi respecte obligaţiunile bine de trei ani de la dai ea Tor justificate ale oţelarilor‘şi bilizeze întregul colectiv + dicata Cred că aici este punc pirghiile cele mai importante
lacuri. Aici se naşte vestita mobilă „Crişul“ ce a dus faima contractuale. Oportunitatea a în folosinţă a primei linii teh scopului pentru care a fost îmbunătăţirea calităţii produc tul nevralgic unde trebuie ac cu care se acţionează pentru
priceperii meşteşugarilor de la I.R.I.L. Brad în toate colţurile cestui imperativ devine cu a- nologice, fabrica nu lucrează construită fabrica. ţiei. ţionat. Pentru anul viitor s-a sporirea producţiei agricole.
regiunii. Şi nu numai ale regiunii tît mai stringentă cu cît în a decît cu 70 Ia sută din capaci Ne oprim aici cu autocritica Ne-am folosit de prezenţa, fixat un plan complex de mă Tocmai de aceea o bună parte
— Loturile din această categorie de mobilă — spune Ion nul viitor oţelării hunedoreni tate. Fără a ignora cu nimic directorului şi găsim util să la Refractara, a tovarăşului suri, a cărui înfăptuire va du din Investiţiile făcute în agrir
Socol, inginerul şef al întreprinderii — ne-au făcut un bun vor trebui să obţină, cu actua propriile deficienţe, consider precizăjn că asemenea «scuze" ing. Gheorghe Ghcorghiu, di ce in mod neîndoielnic la ob cultură a fost îndreptată spre
renume la Deva, Hunedoara, Petroşani. N-aş vrea să se crea lele capacităţi, un spor de cir că fabrica aceasta, care este au fost formulate şi la începu rector general în Direcţia ge ţinerea unor produse de cali dotarea staţiunilor de maşini
dă că sînt lips.t de modestie, dar am urmărit gusturile şi ca 300.000 tone oţel. prototip, trebuia să se bucure tul anului, dar calitatea cără nerală a materialelor refracta tate mai bună Unele din o şi tractoare cu utilaje din ce
de mai mult sprijin din partea
pretenţiile cumpărătorilor. Ne străduim să le satisfacem Pentru a cunoaşte care va ministerului. mizilor a «săltat- prea puţin re din Ministerul Industriei biective vor fi realizate pînâ la în ce mai moderne, care să
Cit de simplu pare totul ! Cuvintele ascund însă frămîrrtări, fi contribuţia furnizorului şi pentru a ne convinge că s-a Metalurgice, pentru a-i solicita sfirşitul acestui an. Recent au. permită ridicarea gradului de
ce garanţii dă e) siderurgici — In memoriul justi părerea în legătură cu calitatea sosit din import două prese de
zile şi nopţi de chibzuinţă, alte zile şi alte nopţi de muncă ficativ ce însoţeşte pro trecut cu toată seriozitatea şi produselor unităţii amintite. mecanizare a lucrărilor. Acest
încordată, migăloasă, de lîinplar şi artist. Tehnicianul Petru lor, ne-am deplasat la Fabrica iectul se spune că Fabri răspunderea la curmarea unui înaltă presiune ce vor fi mon lucru s-a înfăptuit în ritm sus
Roşea a proiectat noul tip de mobilă combinată „Crişul-ll“. de produse refractare din Alba ca de produse refractare rău ce persistă de atîta vreme — Cunoaşteţi desigur tate aici. Creşterea presiunii de ţinut şi în cadrul staţiunii
Despre proiect s-a discutat şi în adunarea de partid. Iulia. Unitate modernă, intrată din Alba Iulia, fiind una Ni se va reproşa probabil că calitatea slabă a produ la 200 la circa 800 leg pe cm.p. noastre.
in producţie în anul 19G4, fa nu ţinem seama do influenţa selor refractare livrate S. TKUŢA Dacă în 1949 se executau lu
Lucrători pricepuţi, cu experienţă, ca Sabino Ştefani, Ana brica este dotată cu un înalt din cele mai moderne factorilor externi. I-am cîntă- la C.S. Hunedoara. Vă‘
Stana, Ştefan Nicolae, Rozalia Benea şi alţii, au şi trecut să grad de mecanizare şi automa de acest gen din sud- rit şi pe aceştia. Era însă de rugăm să ne spuneţi ce (Continuare Io pag. o 2-a) crări agricole ou un număr de
muncească de zor la fabricarea lui „Crişul-II". Nu e singurul tizare a procesului tehnologic. estul Europei va realiza 46 tractoare, în cea mai mare
model nou introdus în procesul de producţie. Se insistă cu Aici îşi au locul de muncă 53 produse la un preţ de parte de slabă putere şi repre-
răbdare şi deosebită atenţie la fabricarea renumitei mobile de ingineri, economişti şi chî- cost ma| scăzut cu 10 zentînd tipuri învechite. în a
ştii, care a stîrnit achniraţ>ia şi s-a impus publicului la recen mişti cu pregătire superioară. pînâ la 30 la sută faţă de cest an numărul lor a crescut
la peste 230. Pînâ în 1963 din
tele expoziţii din Deva şi Bucureşti. Mai mult de 60 laboranţi, o costul celorlalte materi totalul tractoarelor 70 la sută
De fapt. cea mai bună dovadă, o reprezintă comenzile pen peratori chimiştî şi controlori ale refractare din pro
tru 1968 — mai mari cu 50 la sulă faţă de anul acesta — prin de calitate se ocupă în exclu ducţia internă. Cum se erau formate din tipul Univer
care organizaţiile comerciale solicită cele două noi tipuri de sivitate de calitatea produse expiică că lucraţi cu sal 26 şl 27. dar în ultimii ani
mobilă. Ele au impus extinderea halelor de fabricaţie cu lor. pierderi ? a croşeut simţitor parcul de
1.000 mp., instalarea unor noi agregate şi utilaje, construirea Privită sub aspectul econo- — Teoretic, nu există nici tractoare U-650 şi U-651 de
mare productivitate, cu putere
unei staţii termice care va asigura căldura necesară uscării mico-financiar, activitatea de o eroare de calcul. Practic în sporită la cîrlig, capabile să
rapide a peliculei de lac şi aburul tehnologic pentru maşini. producţie a fabricii se des!: să se întlmplâ cu totul altfel. execute luorârj complexe în
Atmosfera de muncă entuziastă din secţia de mobilă e do şoară însă la un nivel necores Deşi a trecut suficient timp condiţiunî diferite de sol şi re
minantă în aceste zile şi în alte secţii ale I.R.I.L,. Brad. Cerin punzător. In loc să aducă be pentru a însuşi şi aplica co lief.
ţele beneficiarilor au impus peste tot asimilarea de produse neficii statului, fabrica înre rect tehnologia de fabricaţie a Recent au intrat în dotarea
noi. In secţia betoane de la Crişcior se trece la producerea u gistrează in mod sistematic produselor refractare, noi nu unităţii noastre şi tractoare pe
nor panouri prefabricate pentru garduri şi a unor slîlpi rezis pierderi, eonsumînd din renta am reuşit în suficientă măsură şenile de 65 C.P. cu care se
tenţi pentru susţineri în abataje cu presiune ; de la carierele bilitatea altor întreprinderi. acest lucru. Sînt operaţii şi fa pot realiza lucrări pe curbele
din Valea Arsului şi Gura Morii, pe lîngâ pavele au începi>t — Cum vă explicaţi ze pe care nu le stăpînim cum de nivel ale pantelor de 18-20
să fie livrate primele cantităţi de piatră sortată, necesară as existenţa unui astfel dc trebuie. Trecerea (le Ia simpla grade. Incepînd cu anul 1968
faltării şoselelor etc. fenomen, inadmisibil în constatare şi cercetare la lua gradul de diversificare a tipu
★ tr-o fabrică nouă pen rea de măsuri concrete se face rilor de tractoare in staţiunea
Râspunzînd cerinţelor exigente ale beneficiarilor, muncind tru care statul a investit anevoios şi greoi în pofida noastră va fi mai pronunţat a-
hotărît pentru satisfacerea lor. lucratorii de la I.R.I.L. Brad zeci de milioane de lei ? faptului că avem suficiente ca sigurind mecanizarea lucrări
au reuşit să-şi îndeplinească planul şi angajamentul anual cu Ing. Victor Bertalam, direc dre cu pregătire tehnică supe lor in viticultură, pomicultură,
o lună mai devreme. Apropierea celei de a XX-a aniversări a torul unităţii : Fabrica este o rioară. Dacă la toate acestea lcgumioultură, baza furajeră
proclamării Republicii, a dat un nou imbold muncii acestui pera IPROMET-ului. A fost mai adăugăm că în mod frec etc. Se va înfăptui astfel una
harnic colectiv El a raportat recent că peste prevederile anu proiectată şi construilâ cu sco vent au loc abateri de Ia dis din sarcinile principale stabi
ale ale planului ş» angajamentelor s-au realizat la producţia pul de-a asigura necesarul de ciplina tehnologică, nu se res lite dc Congresul al IX-lea al
globală 1 344 000 lei. Iar la producţia marfă vîndutâ şi încasa produse refractare de calitate pectă reţeta de dozare şi se P.C.R. privind creşterea gradu
tă 774.000 lei. superioară. Iniţial s-a prevăzut încalcă disciplina muncii, e lui de mecanizare şi diversifi
E. BERGIIIAN
ca anual să se realizeze 150.000 lesne de înţeles de ce calitatea Vedere a bateriilor de cocs dc la C.S.H. care a lucrărilor agricole exe
cutate de S.M.T.
e h In ce pl iveşte parcul de ma
Sesiune de referate şini agricole, pînâ în perioada
1959-1960 dispuneam de o ga
f l o a r e a
C r i ş şi d e p e J i u , d a r
c u l t a o p e r a . E r a u n o m a g i u a
SĂRBĂTORIREA CORULUI DIN HAŢEG d u s d e c o r u l s ă r b ă t o r i t a c e l u i a c e a m a i a l e a s ă a u p r i n s - o C u şi comunicări mă restrânsă de utilaje care
In
asigurau în principal lucrările
c u n u n ă f o r m a ţ i i l e c o r a le .
c a r e , d e - o v i a ţ ă , d ă r u i e ş t e c u
solului şi mai puţin întreţine
Filialele Deva şi Orăştie
g e n e r o z i t a t e f o r m a ţ i i l o r h ti n e -
d o r e n e c r e a ţ i i l e s a l e î n c ă r c a t e v i n t e l e d e a p r e c i e r e r ă m i n ale Societăţii ştiinţifice de rea şi recoltarea culturilor. A-
t r i b u t a r e In f a ţ a m ă i e s t r i e i i n
d e f i o r u l s e n s i b i l i t ă ţ i i a r t i s t i c e . t e r p r e t a t i v e , a ţ i n u t e i a r t i s t i c e naturalc-gcografic au orga runi, prin dotarea cu semănă
H a ţ e g u l a t r ă i t c l i p e d e m a 80 d e a n i d e la î n f i i n ţ a r e a c o n o ş t r i î n c o l o a n e l e z i a r u l u i d e ală o c t o g e n a r ă . Z i u a u r m ă t o a C u n u n a d e j o c u r i şi c î n t e c e , c o r u l c o m b i n a t u l u i nizat duminică, in sala fes tori, cultivatoare, maşini de
r e s ă r b ă t o a r e . T i m p d e d o u ă r u l u i local. d u m i n i c ă — s - a încheiat in re, r e z e r v a t ă j o c u l u i şi c i n t e c u - î m p l e t i t ă p e s c e n a h o ţ e g a n ă d e a d u s e d e tivă a Liceului „Dcccbal" împrăştiat îngrăşăminte chimi
z i l e a i c i a u a v u t lo c f e s t i v i t ă Sărbătoarea p r i m e i z i l e — c i n t e c u l e n t u z i a s t a l f o r m a ţ i e i lu i c u l e s d i n z o n e l e f o l c l o r i c e m a n d a t a r i i f r u m u s e ţ i l o r p ă s h u n e d o r e a n , ia r p a t r i o t i s m u l din Deva, sesiunea dc lu ce şi de aplicare a substanţe
ţ i l e p r i l e j u i t e d e a n i v e r s a r e a a f ă c u t ă c u n o s c u t ă c i t i t o r i l o r c e - ş i î n c u n u n a v e n e r a b i l a v i r a l e p l a i u l u i l i u n e d o r e a n , a fo st d e g a j a i d i n r e p e r t o r i u l f o r m a lor filofarmaceutice. combine
o r e v ă r s a r e d e f r u m u s e ţ e , n ă s t r a t e p e p ă m i n t u l s t r ă j u i t d e crări şi referate. Cu acest de cereale Cl şi C3, prese de
A p u s e n i şi P a r i n g , d e R e t e z a i ţ i e i C a s e i r a i o n a l e d e c u l t u r ă prilej, in cele două secţii
c u t ă d i n p o p o r , p ă s t r a t ă ş i î m balotat paie şi altele, gradul de
şi P o i a n a R u s c a , a d a t o l u d i n O r ă ş t i e , e n t u z i a s m u l lu i a au fost susţinute aproape
b o g ă ţ i t ă d e el, r i d i c a t ă la v a mecanizare a lucrărilor la cul
m i n ă a p a r t e s ă r b ă t o r i i . J o c u l 20 dc comunicări pe teme
l o a r e a p e c a r e s a l t u l v r e m i i d e făcut: c a s ă r b ă t o a r e a d e la H a tura grâului în cooperativele a
s ă t e n i l o r d i n P â u c i n e ş t i — d e legate de specificul regiu
a z i i - o d ă . ţ e g să s e î n c h e i e i n t r - u n î n s u gricole (le producţie din raio
la c o p i l p i u ă la b u n i c — a a d u s nii. nul Alba a ajuns la 95 la suta.
V i c t o r i n B ă l r i n c e a a r i d i c a t c u e l ş i c u l o a r e a p o r t u l u i local, f l e ţ i t i m n :
Aceeaşi situaţie se remarcă şi
b a g h e t a . U n c i n t e c p a t r i o t i c se l u c r a t cu m ă i a s t r ă f a n t e z i e d e la cultura porumbului unde,
m i n a i s c u s i t e i ţ ă r ă n c i , i a r f e A
î n a l ţ ă d i n p i e p t u r i p e c a r e datorită diversificării parcului
c i o r e a s c a“ d i n B o ş o r o d , „ H a i - „lancule mare,
s t r ă l u c e s c o r d i n e şl m e d a l i i , In atenţia cititorilor de maşini, s-a ajuns la mecani
d ă u l" d i n S t r e i n ţ , „ S u i t a " f o r Bravule (are, zarea lucrărilor în proporţie de
d i s t i n c ţ i i d e c i n s t i r e a unei m a ţ i e i d i n L u p e n i a u d ă r u i t Cu noi să fii. 80 la sută.
m u n c i î n c ă r c a t e d e n o b l e ţ e a u n t a b l o u al v i g u r o z i t ă ţ i i , al Tu însoţeşte ziarului Ca urmare a gradului ridicat
p a s i u n i i , d e p r e ţ u i r e a a c e l o r a t a l e n t u l u i , al d ă r u i r i i . C ă l u ş a Şi însufleţeşte „Drumul socialismului" de mecanizare la principalele
c a r e a u p u r t a t p e s t e d e c e n i i rii d i n V i n e r e a şi R o m o s a u f ă Pe ăi tăi fii 1'* lucrări agricole, staţiunea • de
f l a c ă r a c î n t e c u l u i r o m â n e s c . c u t u n o r i g i n a l p o p a s f o l c l o r i c In vederea satisfacerii în maşini şi tractoare din Alba
mai mare măsură a solici Iulia a realizat acum pe hec
R e p e r t o r i u l f o r m a ţ i e i h a ţ e g a n e p e s c e n a h a ţ e g a n ă , î n a i n t e d e tărilor cititorilor, ziarul tarul fizic mecanizabil un vo
— c a r e a d e s c h i s z i u a a d o u a a a p o r n i s p r e C a p i t a l a ţ ă r ii , a - F e li c i t ă r i , o a m e n i ai a r t e i d e „Drumul socialismului" De lum de 6 hontri, faţă de nu
p e c u p r i n s u l r e g i u n i i H u n e d o a mai 3,2 în 1962. Dezvoltarea
f e s t i v i t ă ţ i l o r — a d ă r u i t p u b l i c o l o u n d e , in a c e s t e z il e , s c î n va va apare, în anul 1068,
ra c a r e , la s ă r b ă t o a r e a f r a ţ i l o r parcului de tractoare a făcut
c u l u i u n Ş ira g d i n p e r l e l e f o l c h e a g ă m a r e l e s p e c t a c o l a l f o r intr-un tiraj sporit. Pentru posibilă scăderea simţitoare a
v o ş t r i h a ţ e g a n i , a ţ i d ă r u i t f r u a vă asigura primirea cu
c l o r i c e a l e l o c u r i l o r n o a s t r e a- m a ţ i i l o r e v i d e n ţ i a t e In f i n a l a regularitate a ziarului pre suprafeţei de teren ce revine
ti t d e b o g a t e i n f r u m u s e ţ i.* c e l u i d e - a l V I H - l e a C o n c u r s p e m u s e ţ i d i n f r u m u s e ţ e a v o a s ferat, adresaţi-vă din timp pe un tractor fizic, de Ia 100,2
t r ă ! F e li c i t ă r i , g a z d e c a r e aţ i hectare în anul 1963. la 84,2.
C i n d „ S u i t a h u n e d o r e a n ă u a ţ a r ă a l a r t i ş t i l o r a m a t o r i . factorilor poştali şi unită
m u n c i t n e o b o s i t , cu d ă r u i r e şi Totuşi încărcătura de lucrări
p r i n s s ă c o l i n d e m e l e a g u r i l e , I n c u n u n a j o c u r i l o r şi c i n l e - ţilor de difuzare a presei. pe tractor a rămas practic e-
d e la r i t m u l d u b a ş i l o r d i n A l - c e l o r f ă u r i t e p e s c e n a g a z d ă a ţ i ş t i u t s ă f a c e ţ i d i n s ă r b ă t o a Puteţi face abonamente lu galâ. aceasta ca rezultat al
r e a u n e i f o r m a ţ i i o c u n u n ă nare, trimestriale, anuale.
m a ş şi p l n ă la i n v î r t i t a h a ţ e - s ă r b ă t o r i i , f l o r i n e a s e m u i t e au Făcînd abonamente pe ter creşterii gradului de mecani
g a n ă , p r i v i r i l e s p e c t a t o r i l o r p r i n s i n ea z e c i d e s o l i ş t i v o a c o m o r i l o r s p i r i t u a l e d e p e a men lung. economisiţi timp zare.
c e a s t ă v a t r ă r o m â n e a s c ă I MARCEL NEDELCU
s - a u o p r i t c u a d m i r a ţ i e şi r e s c a li şi I n s t r u m e n t i ş t i , g r u p u r i l e şi aveţi garanţia că veţi
Formaţia sărbătorită . dirijată de Victorin Bătrincea, a prezentat un repertoriu ales, la p e c t s p r e l o c u l d e u n d e c o m p o v o c a l e d i n H a ţ e g şi S i m e r i a primi zilnic ziarul, pe lot inginer şef la S.M.T. Alba
ţinuta artistică demnă de vîrsta pe care o aniversa. FOTO; V. ONOIU z i t o r i l o a n M u n t e a n u işi a s V e c h e , t a r a f u r i l e c o b o r i t e d e p e LUCIA LICIU parcursul unui an. (Continuare in pag. a 2-a;