Page 68 - Drumul_socialismului_1967_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Marţi 19 decembrie 1967

A demonstra Importanţa elevilor, le deschide recepti­
participării elevului lq viaţa vitatea la elementele noi, le
literară e un lucru de prisos. dezvoltă spiritul de discernă*
Literatura fără cunoaşterea mint.
dinamicii ei actuale râmîne Pe de altă parte, elevul nu
pentru elev ceva lipsit de trebuie sâ ajungă în anii
Sfîrşîtul veacului III î.e n„ mul anevoios al unirii tutu­ sociale sînt sugeraţi şi de lip­ ne a impulsionat perfecţiona­ viaţă, un fenomen salvat de studenţiei spre a putea apre­
îi găseşte pe geţii din cîmpia ror dacilor. Unificarea pollti- sa aproape desâvîrşitâ din in­ rea organizaţiei militare a la dispariţie doar datorită cia valoarea unui articol
Dunării luînd parte la acţiuni co-militarâ era desigur insu­ ventarul de obiecte ieşite la geto-dacilor, grăbind evoluţia consemnării sale in manuale pentru care va pierde ore în­
militare, tot pe pâmînturile ficientă pentru a asigura iveală prin săpături a podoa­ spre formarea statului scla­ şl în tratatele de istoria lite­ tregi, câutîndu-1 în colecţii,
dobrogene de azi. sub condu­ statului, formă superioară de belor din aur. l vagist incipient cu centrul m m m raturii. Apropierea elevului atunci cînd ii va fi indicat ca
cerea lui Rhemaxos. Foarte organizare socială, o durabi­ Al II-lea veac de dinaintea politic, militar şi religios pe de viaţa literară, introduce­ bibliografie. Ideal ar fl ca
probabil, contemporană cu litate mai îndelungată. Se erei noastre a pus localnicii cuprinsul hunedorean de as­ rea Iul — deocamdată ca să-şj creeze — bineînţeles,
Rhemaxos. exista o altă u­ impunea o deosebită acuitate Daciei ce se aflau în plină tăzi, la Sarmizegetusa (Gră­ simplu spectator — in pro­ sub îndrumarea profesorului
niune de triburi care întru­ şi înfăptuirea unei unităţi e­ evoluţie spre societatea îm­ diştea Muncelului). blemele literare actuale este — obişnuinţa de a decupa tot
nea intr-o formaţie politico- conomice a tuturor dacilor părţită în clase sociale, în In faţa primejdiei romane, fără îndoială o sarcină caic ceea ce consideră mai impor­
militară pe dacii din cuprin­ care să asigure resursele ma­ faţa unei noi şi ameninţătoa­ dacii îşi găsesc un energic revine în primul rînd profe­ tant, de a-şi clasa materialele
sul Transilvaniei şi al Carpa- teriale viitorului atat. Intrea- re sltuaţlj — apariţia trupe­ conducător în persoana Iul sorului de literatură română pe perioade literare, pe scri­
ţilor orientali. In fruntea el Burebista, care făureşte pen­ O sarcină nu tocmai uşoară, itori. pe curente etc., pentru
se afla Oroles, ce dispunea în tru întiia dată la nordul Du­ care se cere soluţionată cu a le putea regăsi cu uşurinţă
calitatea sa de putere asupra nării de Jos, statul liber al mult tact, ntît de la catedră, în momentul în care va aven
celor pe care-i conducea. Se dacilor. Ascensiunea fulgeră­ cît şi prin discuţii în care nevoie de ele. într-un cuvint,
menţionează de izvorul infor­ UNREA—ASPIRAŢIE SEC! toare a puterii dacice a fost profesorul şt elevii fac un de a-şi pune bazele unei ar­
mativ că el şi-ar fi supus consemnată şi în scrierile schimb de opinii de pe ace- hive personale, anexă inelis-
luptătorii unei pbdepse mo­ vremii, transmiţîndu-se pes­
rale umilitoare, pentru că te secole marele eveniment.
s-au lăsat biruiţi în luptele „BurebÎ6ta, bărbat get, scrio
cu bastarnii. pe care i-a în­ ga dezvoltare economică a so­ lor romane de-a lungul între­ Strabon — ajungînd sâ dom­
vins într-o altă luptă cu aju­ cietăţii dace vădea o deplină gului mal sudic al Dunării. nească peste neamul său... (II
torul oştii redisciplinate. U­ înclinaţie spre formarea unei In opoziţie cu primejdia po­ ridică pe daci n.n.) prin mun­
niunea de triburi dace con­ pieţe de desfacere întinse pe litică pentru daci de a fi cu­ că, cumpătare şi ascultare de
dusă de către Oroles se pare regiuni tot mai apropiate de ceriţi, prezenţa romanilor pe porunci, Incit în cîţiva ani
că s-a perpetuat şi consolidat, întreaga suprafaţă a pâmîn- marele fluviu a avut conse­ întemeie o mare stâpînîre şl
ajungînd la o putere consi­ turilor dace. cinţe pozitive pentru evoluţia pe cei mai mulţi dintre ve­
derabilă. Sub unul dintre Dovada avîntutui econo­ culturii geto-dace. Factorul cini îi supuse geţilor".
succesorii lui Oroles, presti­ miei dace o constituie adop­ roman a contribuit, prin sti­ Statul dac, înfiinţat prin
giul acestei uniuni a urcat o tarea sistemului monetar in mularea relaţiilor de schimb, deceniul al Vl-lea al sec. I.
nouă treaptă. Se vorbeşte în relaţiile de schimb. Dacii au la creşterea întregii producţii î.e.n., deţine vreme de aproa- .
lucrările antice despre .creş­ creat încă de pe la mijlocul interne a dacilor, la accele­ pe două secole stindardul
terea puterii dacilor sub re­ secolului III i e n. moneda rarea progreselor lor sociale luptei antiromane în partea
gele Rubobostes", eveniment proprie, emisă de triburi sau şi la dispariţia diferenţelor de sud-est a continentului eu­
ce a marcat o însemnată e- de uniuni de triburi Se cu­ regionale de pe cuprinsul Da­ ropean.
tapâ pe calea către închega­ nosc pînâ in prezent variate ciei. Transilvania rămasă
rea statului. tipuri regionale de monede vreme îndelungată în urmă LIVIU MARGHITAN
Alături de uniunile de tri­ dacice, dintre care cele mai faţă de Muntenia şi Moldova Muzeul regional
buri, dintre care unele durau importante sînt: tipul Hune­ va deţine un loc de frunte leaşi poziţii de cititori, de re­ pensâbjlâ a bibliotecii perso­
numai pînâ la înlăturarea doara în Transilvania, tipul fiind situată din plin în cu­ Hunedoara-Deva înainte de a fi livrate la bcnclîcinri, produsclo do maro- ceptori ai creaţiei literare ac­ nale.
primejdiei de moment, în si­ Vîrteju în Muntenia, tipul A- rentul principal al influenţe­ chinftrle fabricate Ia I.I.S. .Căprioara" din Sebeş, sînt expu­ tuale. Referirea permanentă, Deosebit de util ar fi ca
ninoasa în Oltenia şi tipul N.R. — Tn partea I a arti­ se unui exigent examen — al calităţii.
nul societăţii daco-gete nord- Rpureni în Moldova. * lor civilizaţiei sclavagiste ro­ colului, citatul din Herodot In fotografie : muncitorii Fărcaş Paraschiva şi Hartmut în cadrul lecţiei de literatură profesorul de literatură să-şi
română, la lucrările nou apâ-
dunftrene au apărut şl alte e­ Paşii repezi spre împărţi­ mane. Creşterea permanentă se va citi : „cei mai viteji şi Schustcr controlează calitatea unui nou lot de produse. ji rute, folosirea lor ca mate- iniţieze elevii pasionali de
literatură in tehnica
docu­
lemente care au netezit dru­ rea societăţii dace în clase a ameninţării politice roma­ mai drepţi dintre traci". | rial didactic, referirea la ar­ mentării Şi a cercetării ştiin­
ticole, cronici, recenzii, apă­ ţifice, sâ le arate cum tre­
rute periodic, semnalarea buie alcătuit un adevărat
contribuţiilor noi la elucida­ conspect care să poală fi uti­
rea unor probleme, a puncte^ lizat înli-o eventuală lucrare
lor noi de vedere în interpre­ ştiinţifică. Totodată însă,
tarea creaţiei unui scriitor ştiut fiind câ elevii,'cu prile­
sau a unui curent literar, an­ jul diferitelor referale pe cu­
trenarea elevilor din cadrul ie trebuie sâ' Ic prezinte,
cercului literar în colocvii q- compilează cu candoare, ar
sppra poeziei şi a prozei ac­ trebui sâ li se lămurească şi
tuale, asupra prezentelor di­ unele noţiuni de etică a cer­
recţii ale criticii literare — cetării cum ar fi probitatea
reprezintă doar citeva moda­ ştiinţifică sau obligativitatea
lităţi de introducere a elevu­ menţionării surselor ş a m.d.
lui în problematica literaturii Un sprijin preţios în pro­
actuale. blema pe care o aducem în
Profesorul — şi nu numai discuţie it dă Minister1 d în­
cel de literatură, deoarece văţământului prin instrucţiu­
orice profesor este un om de nile cu privire la editarea re­
cultură — poate sâ vegheze vistelor şcolare. Intr-adevăr
Alături de măsurile agroteh­ Bozeşan. De pe fiecare hectar tofi drept retribuţie suplimen­ ca drumul cotidian al elevu­ revistele şcolare, care au tra­
nice, cointeresarea materială a cultivat cu sfeclă el au recoltat tai â. lui sâ treacă prin librărie diţie la noi, vor fi un factor
cooperatorilor prezintă un rol cite 40,1 tone sfeclă, faţă de Aceste succese pe linia sti­ spre a cunoaşte astfel, prin de maximă importanţă pen­
deosebit în sporirea producţiei 20 cit se planificase iniţial. mulării materiale a cooperato­ contact direct şi nu numai tru apropierea elevilor de
agricole. De acest lucru s^au Brigada a obţinut astfel o de­ rilor şi respectiv a sporirii re­ din auzite, ceea ce a apărut viaţa literară. Elevii vor fi
convins pe deplin toţi membrii păşire a producţiei, care in to­ coltelor au înlăturat orice rezer­ nou, ceea ce trebuie sâ-şi puşi astfel in situaţia de a
unităţii noastre. Intrucit pro­ tal a reprezentat 27.420 lei. De vă pe care oamenii o aveau procure pentru biblioteca elabora ei înşişi cronici, re­
blema cea mai importantă era aici cooperatorilor lerau reve­ faţă de eficienţa acestei forme personală (Din păcate, mai cenzii, note, ceea cc presupu­
repartizarea terenului pe^ fa­ nit circa 10000 lei. Sume mai de organizare a muncii. Pentru des întîlnim elevi în baruri ne urmărirea regulată a nou­
milii, după ce s-a făcut însă- mari au primit Vasile Arde- anul viilor toţi cooperatorii şi cafenele decît în librării!) tăţilor editoriale şi a meto­
minţarea acestuia, sarcinile de leanu, Elena Budai, Nicolae sînt hotărîţi sâ lucreze in con­ Citirea regulată a principale­ delor oferite în presa litera­
producţie au fost defalcate în Romcea şi alţii. diţii şi mai bune suprafeţele lor reviste literare (subliniem ră. Cadrele didactice vor a­
mod diferenţiat pe baza poten­ Şi la restul brigăzilor pro­ de teren ocupate cu plante pră­ «citirea", pentru a o opune vea. de asemenea, posibilita­
ţialului productiv al solului. în ducţia de sfeclă a fost destul sitoare. O vie activitate s-a net „frunzâririi"), trebuie sâ tea să-i îndrume pe elevi şt
funcţie de ingrâşâmintele a- de bună. Ca urmare, de pe desfăşurat în toamnă în toate devină pentru elev, cel puţin pe această cale. colaborîtvl
Secţia împletit ftrraft de la I.R.I.L. Alba Iulia şi-a îndeplinit planul pe 11 luni în pro­ plieate. cele 20 de hectare ocupate de brigăzile pentru eliberarea te­ pentru cel de la secţia uma­ cu articole care să explice, la
un nivel accesibil, fenomenul
porţie do 107,5 la suta. ^ ,, . . La cultura porumbului unde această cultură s-au valorificat renului şi executarea ogoare­ nă, o necesitate. Revistele li­ literar contemporan sau anu­
La obţinerea acestui lucces a contribuit şi muncitorul ioan Constantin, din fotografie. şi în anul trecut cooperatorii în total 482 tone de rădăcini de lor, iar nu de multă vreme s-a terare trebuie sâ constituie
Foto : V. ONOIU nu fost stimulaţi material, da­ sfeclă, care au adus unităţii început transportul îngrăşă­ pentru el a hrană spirituală mite probleme teoretice. In
torită producţiei bune realiza­ venituri în valoare de 144.600 mintelor organice în cîmp. Â- care sâ nu mai poată fi în­ sfîrşit, revistele şcolare pot
te, repartiţia terenului pe fa­ lei. cum. pe baza experienţei acu­ locuită cu nici o altă sursă de constitui pentru elevi un ex­
milii s-a făcut destul de uşor. La cultura cartofilor, 5 ani mulate vom trece la întocmi­ informaţie. celent prilej de îmbogăţire şi
nuanţare a exprimării.
rea devizelor de lucrări pen­
S-a semnalat faptul că stu­
Mai greu de rezolvat a fost a­
Există toate condiţiile ca durabilitatea cest lucru In sfeclă de znhâr şi consecutiv nu s-au realizat tru fiecare cultură în parte, denţii din primii ani de stu­ Desigur câ modalităţile de
producţiile planificate de 9.5
cartofi, culturi la care în anul tone la hectar. Iată însă câ în verificăm felul în care sînt diu folosesc un limbaj inex­ a-i apropia pe elevi de viaţa
precedent, ca urmare a recol­ 1907, prin aplicarea principiu­ păstrate seminţele şi nc pre­ presiv, sărac, lipsit de plasti­ literară sînt departe de a fi
refractarelor să erească cointeresarea materială. lui de cointeresare materială, ocupăm de ridicarea nivelului citate, impropriu, abundent fort, de bunăvoinţă şi de i-
epuizate. Cu minimum de e­
telor scăzute, nu s-a aplicat
de cunoştinţe profesionale ale
în formulări netrecute prin
tradiţia a fost infirmată. Bri­
Am analizat însă cu atentîe gada a H-a condusă de Ion Şo- membrilor cooperatori, astfel gîndirea proprie şi în stereo­ maginaţic, orice profesor de
(Urmare din pag 1) în asemenea condiţii nu mai zilor cu 2,5 la şuia, iar rezis­ factorii care au concurat la di­ fron, un bun organizator al îneît toţi aceşti factori, alături tipii care îşi au originea — literatură i’i pnnte aduce o
ponte fi vorba de aceeaşi rezis­ tenţa la compresiune va crcşle muncii, a reuşit să realizeze o de aplicarea principiului coin- faptul e incontestabil — în preţioasă contribuţie în re­
va asigura o structură mal tenţă a cărămizilor. in medic cu 100 legeni, p. minuarea producţiilor şi s-a producţie ele 16.524 leg la hec­ terasârii materiale, sâ contri­ şcoala de cultură generală. zolvarea acestui deziderat.
compactă şi un grad de finisa­ In încheierea discuţiilor, to­ întrucât mai mult de 30 la ajuns la concluzia câ suprafe­ tar. Mulţi cooperatori printre buie în mod eficient la spori­ Pnn limbajul lor elevat, nu­ Prezentele înseninări se vor
re avansat cărămizilor. De a­ varăşul ing. Victor Bertalam sută din cărămizile refuzate de ţele cu cartofi şi sfeclă ce re­ care Simion Rodean, Ioan So- rea simţitoare a producţiilor la anţat, plastic, revistele litera­ doar un semnal care sâ qtra-
semenea, vom procura 30.000 a subliniat că sînt create toate C.3. Hunedoara au avut mu­ veneau fiecărui' cQoperutor e­ fronie, Iosif Frăţilâ şi alţii au hectar, la întărirea economică re sînt poate mijlocul cel gâ atenţia asupra unei pro­
tone argilă superioară. Pentru condiţiile ca anul viitor fabrica chiile ciobite, propun ca bene­ rau prea mari. Astfel, nici în­ primit 00 la sută din producţia a unităţii. mai accesibil de îmbogăţire bleme de primă importanţă
căptuşirea oalelor de turnare sâ realizeze o producţie mai ficiarul sâ-şi doteze sectorul do treţinerea culturilor nu se rea­ IOAN C.HEORGHIU j şi de cizelare a exprimării e­ pentru moflernivaren proce­
vom acjuce din Italia 10 gar­ mare decît cea prevăzută in refractare cu maşini şi instala­ liza la timp şi la un nivel n- realizată peste plan, tevenin- inginer Ia cooperativa I levilor Lectura presei lilera- sului înştnict i v-ehicat iv.
nituri de cărămidă tot pentru proiect. ţii adecvate pentru a putea gi-Otehnlo corespunzător. De du-le cîte 1 100-1 350 kg de car­ agricolă din Gcungiu • re conferă mobilitate gîndirii Pfof. NIC OLFTA CIOBANII
oţelani hunedoreni. In prezent — Dacă ar fi sj\ formulăm primi cărămida paleţizată. aceea, consiliul de conducere a I
un grup de Ingineri de la dife­ lin angajament, a spus interlo­ Pentru a pune capăt anipno- hotârît reducerea suprafeţei de
rite institute din Bucureşti se cutorul, şi să dăm o garanţie zitâţilor şi suspiciunilor în pro­ teren ce a revenit fiecărei fa­
află în fabrică pentru rezolva­ oţelarilor, aş spune câ vom de­ blema calităţii, va trebui ca milii şi repartizarea culturilor
rea unor probleme tehnologi­ păşi cu 1,2 la sută capacitatea orice refuz sâ se facă în pre­ prăsitoare unui număr cît mai
ce. Aş vrea să fac o precizare. proiectată, vom reriuoe cheltu­ zenţa reprezentantului fabricii mare de cooperatori. In medie
La durabilitatea scăzută a ielile pe mia de Iei de la 1,012 noastre. au revenit 0,25 de hectare cu pierii: ziinbeim i
refractarelor contribuie şi cei Ici fn 1007, Ia 008 lei şl vom Din cîte se vede, în anul ca­ cartofi şi sfeclă, suprafaţă ca­
care le folosesc. In Italia, tim­ realiza un beneficiu de re vine colectivul Fabricii de re a fost bine întreţinută. Re­
pul de staţionare a oţelului în 13.000.000 lei faţă de 3,500.000 produse refractare din Alba zultatele cele mal bune au fost
oală este în medie de 30 mL lei pierderi cit s-an înregistrat Iulia este pornit pe fapte mar|. înregistrate de membrii bri­ In multe parchete de la în­ ritâţii muncii prevăd utiliza­ Am intrat optimişti In un'-
nute, iar la noi depăşeşte în în acest an* La oalitate, vom Aşteptăm ou Interes mult do­ treprinderea forestieră Haţeg rea căştilor de proiecţie in scop, lipsesc. O lucrătoare 1; ,
mod frecvent o oră. Evident că îmbunătăţi poroziiate cărămi­ ritul reviriment. găzi} I, condusă de Elisabeta a început crearea stocurilor de timpul lucrului. Majoritatea tatea foto nr. 36 din Petroşani. unitatea amintită ne-a spu* c; .
masă lemnoasă care vor asi­ muncitorilor din seolorul Bani După citeva clipe am rămas de multe oii cînd plouă afara,
gura îndeplinirea ritmică a Mare nu poartă căşti. Nu pen­
planului pe timpul iernii. Mă­ tru că mi ar vrea, ci pentru stupefiaţi. Interiorul era negru plouă şi în atelierul foto.
cialitate. Nu există nici un „.20 de ani. O etapă scurtă de murdărie, parcă n-ar fi fost
sat în regiune care sâ nu aibă în viaţa societăţii noastre, dar sura este bună, dar râu este câ nu au. Ioan Iqncu, şeful sec­ Deficienţele sînt cunoscute
asigurată asistenţa medicală. ale cărei transformări este câ o parte din parchete nu au torului, recunoaşte câ munci­ zugrăvit de mai mulţi ani. 'ar de către conducerea coopeiv: •
Nici o unitate spitalicească greu şi impresionant să le pă­ fost pregătite temeinic pentru torii nu au primit căşti din... pereţii erau pătaţi de igrasie. tivet din Petroşani, dar nirnor
nu se mai prezintă aşa cum trunzi. Esenţa lor se află în exploatarea lemnului în depli­ neglijenţa conducerii sectoru­ Duşumeaua era crăpată. Uni­ nu mişcă un deget. Pînâ rin .
era cu 20 de ani în urmă. Toa­ grija neţărmurită a partidului nă siguranţă de securitate a lui. Cu asemenea scuze, fores­ tatea duce lipsă de mobilier
te au fost extinse şl moderni­ comuniştilor faţă de destinele muncii. După cum ne-a infor­ tierii se pot accidenta. Deci, va mai dura această situaţie ?
zate. Aceasta se reflectă cum ţârii, faţă de OM. Oricîtă sem­ mat inspectorul Petru Crăciun, tovarăşe Iancu, înlocuiţi scu­ corespunzător. Copiii care voi Nu de alta, dar no piere zîrr.
nu se poate mai bine în îmbu­ nificaţie ar avea cifrele, ori- de la Inspectoratul regional zele cu măsuri operative me­ sâ se pozeze sînt urcaţi pe o botul cînd ne fotografiem.
nătăţirea stării sănătăţii oame­ cîtâ strălucire s>ar da cuvîntu- pentru protecţia muncii, în masă şubredă, deoarece scau­
nilor, a ridicării standardului parchetele Cema, Bărişor şi nite sâ asigure securitatea nele destinate special aoeatul
de trai şl a prelungirii duratei lul, ea nu va putea fi exprima­ Lola, nu s-au amenajat poteci muncitorilor. L. DKMKŢPR
medii a vieţii. tă In totalitate. de aoces, deşi exploatarea lem­
(Urmare clin pagina 1) doara 9e prezintă cu o reţea nului a început de multă vre­
medlco-sanltarâ mult superioa­ me. Tot în aceste parchete,
ră întregii regiuni <le acum 20 încă nu au fost extraşi arborii
luştra drumul parcurs de la de ani. La Hunedoara, in 1944 aninaţi şi uscaţi, care pre2 intă
nivelul anului 1047 la cel al nu exista spital cu paturi, în pericol de accidentare.
lui 1067 pe linia grijii faţă de 1947 avea unul cu 2U de pa­ Normele de tehnică a secu
sănătatea populaţiei regiunii turi, o circumscripţie sanitară
noastre. In 1947 existau 617 ca­ urbană şi aproximativ 10 me­
dre medii-sanitare şl 102 me­ dici. In momentul de faţă, să­
dici, revenind un medic la mai nătatea locuitorilor de pe raza
bine de 4.000 de locuitori, 8 oraşului este vegheată de către
unităţi spitaliceşti cu 830 de 103 de medici, numărul patu­
paturi, două case de naştere rilor de spital a trecut de 900, (Urmare din pag. 1) 45 şi 05 C.P. pentru viticultură,
cu 8 paturi şi trei autosalvâri, are 5 creşe cu 249 de locuri leg u micul tură, iar din anul In parchetul Valea Sasului
la restul rubricilor : dispensa­ etc. Aici a fost ridicat unul 1970 tractoare pe şenile pentru de la I.F. Haţeg, există o ca­
re, circumscripţii sanitare ru­ dintre cele mai grandioase şi Diversificarea parcului de pante pînâ la 27 grade, împre­ bană. Forestierii sînt nemulţu­
rale, creşe, case ale copilului, mai moderne spitale din ţară, maşini a început sâ fie simţi­ ună cu seturi de maşini cores­ miţi de condiţiile de cazare de
cămine de bâtrini, spitale de înzestrat cu aparatură automa­ tă mai mult o dată cu primirea punzătoare lucrărilor pe aces­ aici. Au şi motive. Cabana nu
specialitate (cronici, eontagioşi, tizată in totalitate, care permi­ utilajelor pentru plantatul şi te terenuri. este- bine întreţinută, nu are
T.3.C.) poziţia este albă. In te efectuarea zilnică a unul recoltatul cartofilor, combate­ geamuri, iar uşile sînt crăpa­
prezent. în regiune există 2.700 număr de 1.600 consultaţii. rea dăunătorilor, combine uni­ Creşterea parcului de trac­
cadre medii-sanitare, 824 de Construcţiei lui impunătoare versale de siloz şi altele. Dacă toare şi maşini agricole de ti­ te. Pentru a asigura o cazare
medici, revenind un medic la i-au fost afectate 6 hectare de acum 4 ani executam mecani­ puri tot mai complexe va de­ corespunzătoare muncitorilor
din parchet, în luna iulie a.o.
810 locuitori, 23 de spitale cu teren, camerele cu 1, 2 şi 3 pa­ zat doar 15 lucrări în coope­ termina şi în viitor o perfec­ s-a început construcţia unei
a nivelului
ţionare continuă
peste 5.000 de paturi, 41 de turi dispun de telefon, radio, rativele agricole, acum numă­ activităţii staţiunii pe măsura noi cabane, dar nici pînâ în
case de naştere cu 192 de pa­ semnalizatoare pentru persona­ rul lor depăşeşte 40. Prin dota­ cerinţelor şl tehnicii avansate, prezent nu s-a terminat. Se
rea unităţii
un
noastre cu
turi, staţii de salvare la toate lul medical etc. graifâr pivotant şi remorci fapt ce va duce la obţinerea motivează lipsa de materiale şl
spitalele, cu 126 de autosani­ — Dacă sănătatea populaţiei basculante am reuşit sâ me- de producţii sporite la hectar specialişti, dar în acelaşi sec­
din satele îndepărtate de mun­ în toate cooperativele agricole tor se lucrează intens pentru
tare, o staţie aviasan cu 7 avi­ te era lăsată în seama babelor canizăm sută la sută şi trans­ deservite, la realizarea unui construirea a două grajduri.
oane sanitare, 6 cămine de bâ- şi a vrăjitoarelor de tot so­ portul îngrăşămintelor organi­ preţ de cost cît mai scăzut. De Fireşte, sînt necesare şl aces­
ce în cîmp.
trînî cu aproape 300 de paturi, iul, a continuat medicul şef, în Numărul maşinilor agricole altfel aceasta este una din sar­ tea, dar în primul rînd ar tre­
peste 100 de circumscripţii sa­ aceşti 20 de ani, sate ca : Jina, cu care sîntem dotaţi sporeşte cinile pe care Conferinţa Na­ bui sâ se construiască cabane.
nitare rurale, 17 creşe cu 708 Poiana, Lunca Cernii, Blâjeni, de la an la an. fapt ce se con­ ţională a P.C.R. a ştab î 1 it-o pe In parchetul Lola, una din
linia mecanizării agriculturii,
locuri, maternităţi, policlinici, Intregahle şi multe altele, au cretizează in uşurarea muncii urniînd ca o dată cu trecerea încăperile cabanei, a fost
transformată în grajd, motiv
spitale pentru eontagioşi şi cunoscut o adevărată renaştâr cooperatorilor şi în ridicarea staţiunilor de maşini şi trac­ pentru care in cealaltă came­
nivelului producţiei.
cronici, dispensare etc. re Ia viaţă. Ele dispun în pre­ Pentru perioada I0C8-1970. toare Ia funcţionarea pe baza ră, paturile au fost suprapuse.
Elocvent este faptul câ in a­ zent de dispensare, case de pe lîngâ sporirea parcului de gestiunii economice proprii şă In parte, aceste aspecte 6Înt
nul 20 al Republicii noastre, naştere, utilate cu aparatură maşini, unitatea noastră ridicăm la un nivel superior cunoscute de către conduce­ Atelierul f.M. Barza. Strungarul Florean Todea explică elevllor-ucenlcl execuţia unei
rea întreprinderii. De ce nu
singur oraşul regional Hune­ corespunzătoare, cadre de spe­ primi tractoare pe şenile de activitatea unităţii noastre. «« iau măsuri in conaeolnţâ 7 se dificile. •
Foto : I. TEREK