Page 72 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 72
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 20 deccmbrto 1967
Analiza modului cum se a
SUB PA R A VA N U L DIFERITELOR PRETEXTE sigură documentaţiile tehnice
cie execuţie scoale la iveală o
veche tendinţă a beneficiarilor S im p o z io n
şi proiectanţilor : sub parava
Anul 1968 pune în faţa co crâi'i în continuare şl 46 la mentaţll. In ocest fel se creea nul diferitor pretexte voit o-
lectivelor de muncă din sec sulă pentru obiective noi, ce ză de la început premisa unei c- bicctive (multe din motivele
torul de investiţii sarcini deo urmează să fie atacate. xecuţii defectuoase şi întirzialc invocate cămin discutabile), asi
sebite. Fondurile alocate pen Citirea acestor procente evi a unor obiective de valori şi gurarea acestor documentaţii Combinatul siderurgic
tru construcţia ele noi obiecti denţiază oricui că situaţia pre importanţă ridicată : staţiile de maximă importanţă se a- Hunedoara în colaborare
ve, pentru executarea în con zentă nu este tocmai mulţu de transformare 220'HO kv mînă repetai, piuă în ultimele cu filiala din Deva a So
tinuare a lucrărilor atacate vor mitoare. Combinatul carboni llăşdat, 110 kv Orăştie, 110 lev zile ale anului. Şi alunei toată cietăţii de ştiinţe matema
Brad, 110 kv Vulcan, pentru
spori Tată de anul curent cu a fer Valea Jiului încă nu şi-a a care ar fi trebuit să existe a lumea consideră că s-a achitat tice organizează azi la clu
proximativ 38 la sută. sigurat documentaţia necesară sigurate toate condiţiile încă de obligaţii, ncgltjînd voit, sau bul Grupului şcolar-proio-
îndeplinirea ritmică a planu- pentru lucrări în valoare de din prima zi a anului viitor. inconştient, greutăţile în care sional din Hunedoara un
se va zbate, abia de acum în
colo. constructorul. Asemenea simpozion cu tcina „Sis
practici vor pune în inferiori teme de prelucrare auto
tate executantul, nu-i vor per mată a informaţiei şi con
mite să pregătească minuţios
Documentaţiile tehnice de execuţie lucrul, să-şi stabilească tehno ducerii în munca «ic cerce
logii optime şi eficiente, vor
tare şi producţie1*.
împiedica aprovizionarea leh- In cadrul simpozionului
nico-materială, nu vor înlesni vor fi expuse mai mul Io
nu sînt asigurate integrai posibilităţi de creare a unor comunicări cu privire la
condiţii normale de lucru, de
organizare şi sincronizare a di utilizarea calculatorului c-
verselor activităţi ce concură lectrouic ul combinatului
Ia realizarea obiectivelor no
minalizate în plan. Toate a în prelucrarea statistica a
lui. în condiţiile unei eficien peste 20 milioane lei. cu tonte Cu prilejul unej analize des
te economice ridicate, presu că întreaga restantă se reali făşurate la Comitetul regional cestea se vor răsfringe implicit informaţiei primare, Io sis
pune aplicarea din vreme.Vh'n zează în propriile ateliere dc de partid asemenea neajunsuri asupra ritmului de muncă, « temul automat de urmărire
partea beneficiarului, proiec proiectare ! O situaţie necores s-au semnalat şi la Direcţia supta dinamicii realizărilor de a disciplinei contractuale,
ansamblu, grevînd îndeplini
tantului şi constructorului, n punzătoare se întilneşte şi la regională silvică. Sfatul popu la analiza operaţională şi
unui întreg complex de mă I M Hunedoara. Pentru lucră lar regional. Trustul S.M.T., la rea sarcinilor valorice şl fi
suri pregătitoare Dintre aces rile dc deschidere a orizonturi Fabrica chimică Orăştie şi al zice organizarea ştiinţifică a
tea se detaşează, prin necesi lor zero si —50 m de la E M tele Date fiind riscurile evidente Noul complex social al Grupului şcolar profesional din Cugir oferă condiţii op producţiei etc.
tate si importanţă, problemele Tcliuc şi de la Ghelar Est. In contextul pregătirilor lu care vor putea decurge dintr-o time de sludiu şi odihnă.
asigurării cu documentaţii teh execuţia documentaţiei tehnice crărilor de investiţii pentru a astfel de situaţie, se impune
nice de execuţie. Care este si nici măcar n-a fost contractată nul viilor se înscriu şi proble din partea tuturor beneficiari
tuaţia în această privinţă ? Un cu vreun proiectant sau diri mele asigurării amplasamente lor reconsiderări de poziţii, ur
tur de orizont în „bucătăria" jată spre execuţie în serviciul lor noilor obiective economice mate urgent de măsuri efici
sectorului de investiţii ne re propriu de specialitate. si social-culturale. Nici in a- ente pentru ca actuala situaţie Pe lingă faptul câ aprovizio
levă că la data actuală s-au a O situaţie cu totul ieşită din ccst domeniu rezolvările nu să fie îmbunătăţită radical. narea magazinelor săteşti cu
sigurat documentaţii tehnice comun se înlîlneşle la Între sint integrale ; pinâ in prezent ăsese măi furi dc sezon specifice lo
pentru peste 86 la sută din to prinderea regională dc electri nu sînt asigurate amplasamen Ing. NICOLAE ZAVOIANU calităţilor este nccorcspunză-
talul lucrărilor ce vor fi efec citate rină la data actuală, 60 tele pentru 42 de lucrări a că toare, o notă slabă o are şi de
tuate în anul viilor Dintre a- la sulă din planul anului vi ror valoare de plan se ridică activist al Comitetului servirea, păstrarea mărfurilor,
cestca, 95 la sută pentru lu- itor nu este acoperit cu docu- la 110 milioane lei. regional <le partid aspectul lor comercial, ordinea
In rafturile m aga^ şi curăţenia în magazine. In
acest sen9 sc pot da exemple :
magazinele clin Lăpugiul de
Sus, Lăpugiul de Jos. Paiaţa,
Birsău, Dobra şi altele E ade
„Prolog*1 pentru Aprovizionarea în perioada şi rea planului de desfac ere a taie pentru că în cele princi vărat că uncie localur i nu co
pale lipseau o scrie dc artico
recolta viitoare de iarnă a magazinelor săteşti mărfurilor, ronliz.îndu-se peste le ca : foi dc tort, zahăr vum- respund nici pc departe cerin
ţelor actuale ale unui comerţ
cu mărfuri şi articole în can
tităţi suficiente şl sortimente un milion de lei în acest an. lat, praf de copt, ardei boia, modern. Din cauza spaţiului
variate, constituie o problemă amoniac pentru prăjituri ele. redus, mărfurile slau îngrămă
Ca un prolog pentru pro de primă importanţă a comer dite fără a puica fi puse in
ducţia agricolă a anului ţului cooperatist. In ce măsu Absenfe Aceleaşi arlicolc lipsesc şi văzul cumpărătorului. Aşa de
1968 la întreprinderea ră ca şi-a găsit rezolvarea, a clin alic magazine săteşti ca pildă Ia magazinul clin Lâpu-
Agrosera Orăştie a fost con preocupat pe lucrătorii coope cele din Bălaia, Birsău, Lupu- giid de Jos, saci cu zahăr, ba
diţionată întreaga cantita raţiei dc consum, am putut nernofivate giul dc Sus, Lâpugiul do Jos loturi cu si bir şi pmzeluri stau
te de seminţe dc mazăre, constata cu ocazia raidului de ele. aruncate pc nişte grămezi dc
ntâ2ăriclie, sparcclă şi sfe faţă întreprins in salcie raio lemne şi lăzi In mijlocul în
clă furajeră, necesară în- nului II ia. 10 decembrie. Afluenţă marc căperii. Tot aici am înllluit şl
săinîhţuTilor de primăvară, la magazinul din Golhatca Sărate şi... un alt fenomen. In magazin nu
care se cifrează Ia 390 Gestionarul Victor Andrica li mai arde becul electric de mai
tone. bia pridideşte cu set vilul. bine dc doi ani. Motivul ? Co
Pentru fiecare raion au D e foaie — Face cu greu faţă, deoare nesărate operai i va ele consum din Do
fost asiguraţi hibrizi dubli ce vin să cumpere de oici foar bra n-a plătit laxa de lumină.
cu perioadă scurtă dc ve te mulţi inşi din Gurasada. ne In raidul nostru nm aflat ră
In raidul nostru am desco
getaţie, corespunzători con spune o femele. perit un aspect caic ni s-a pa unii gestionari nu rcspeclă pro
diţiilor naturale specifice Cîmpuri Surduc. Magazinul — De ce ? doar şl acolo este iul dc-a dreptul straniu In gramul clc funcţionare a ma
zonelor de deal. Cooperative sătesc e o construcţie nouă, magazin ! timp c c sătenii clin Gol hal ca gazinului închid unităţile pen
agricole cum sint cele din modernă, cu vitrine largi, a — Mai bine n-ar fi ! Nu gă duc lipsă dc suie alît dc ne tru a-şi vedea de rezolvarea u
Bcrghin, Cislei, Deal Sccăşet ranjate estetic, cu cele mai seşti cc-ţi trebuie. Acum cîle cesară în perioada tăierii por nor probleme personale. Nl s-a
şi Păucn şi-nu ridicat deja noi şi specifice articole de se va zile am avut în familie o cilor şi conservării vozei, cei relatat de către cetăţenii din
întreaga cantitate dc să- zon. înăuntru ne-a surprins situaţie deosebită şi îmt tre din Gurasada au... munţi clc Gurasada că gestionarul „Bâ-
ininjă repartizată. plăcut abundenta, belşugul de buiau unele mărunţişuri N-am sare. l'c adresa magazinului, cănici“ închide clc multe ori
produse aşezate cu gust şi or găsit. Am venit aici. Şi chiar magazinul şl pleacă la vină-
dine In rafturi. Distingem : dacă s-ar găsi, lot nu mă duc fă iu nici un act. au sosit două loare.
broboade, fulare, baticuri, pu acolo Nu şlîî niciodată cînd c vagoane dc sare, în timp cc în Importanta sarcină cc revi
lovere, eăeiuli, mai multe mo deschis, pe deasupra, gestiona sloc sc găseau canlilâţi sufi ne comerţului cooperatist, clc
dele de încălţăminte (le iarnă rul se poartă urii cu cumpără ciente. Din cauza proastei de a satisface exigenţele crcscîndc
L a S .M .T . H a ţe g peniru bărbaţi, femei şi copii, torii. pozitări s-au pierdut circa 1000 ale cosumaioi-ilor dc ta sate.
mănuşi, ciorapi precum şi di Inclus mai bine dc 7 luni, de hg Coi caic au făcui co impune luarea unor măsuri
(Urmare din pagina 1) verse ţcsâlm i dc măi ase. bum magazinul dc produse indus mandă (magazinul clin Gollia- concrete, rapide dc înlăturare
bac si fibre sintetice ete. In triale din Gurasada şi-a reluat lea) nu au primit, iar celor car e a deficienţelor semnalate cu
faţa îcjghelci numeroşi cumpâ- nu au coiul (magazinul clin
Promptitudinea şi exigenţa iar aetivilalea. Activitatea, Gurasada) li s-a dat cfl pentru ocazia raidului dc faţă. Sint
comisiei de recepţie i-au con rălorî solicită diferite mărfuri. spus intr-un fol. pentru că cinci sole. Tocmai aici stă ciu deziderate ale publicului larg
vins cu acest prilej şi mai mult Soţii Măria si Laurean Lugojan respectivul magazin se uflă in
pe mecanizatori că pe prim oferă repede, amabil, lucrurile toi felul dc recepţii. Mărfurile dăţenia, caic altfel s-ar puica dc cumpărători, cerinţe impe
plan trebuie să stea buna cali cerute. în valoare de peste 50.1)00 Ici numi necunoaşierca reală a si rioase ale realităţilor din sate
tate a fiecărei lucrări executa — Vă lipseşte ceva, vreun aduse în aceste z.ilc. stau încă tuaţiei cerinţelor, onorarea la le regiunii noastre.
te. articol de sezon, solicitat dc in baloturi şi lăzi în mijlocul vo!a înUmplării a comenzilor
Ln sfîrşitul anului in cu rs, siderurgiştii hunedoreni vor avea la dispoziţie o nouă S-a pornit cu forţe sporite şi săteni şi mi-1 aveţi ? — l-am magazinului. Clnd voi fi des dc călr e baza T C.I. Deva, lipsa GH. .111KCA
cantină, cu o capacitate dc 2.000 de persoane. la reparatul ailor utilaje agri întrebai pe gestionar. făcute şi puse Ia îndeminn dc răspundere a merceologilor. E. JUCU
IN FOTOGRAFIE i Aspect surprins in timpul finisării mozaicului Foto: V. OXOIL cole. Anul trecut remorcile au — Nu lipseşte nimic. După cumpărătorilor ? Poate la pri
fost lăsa io tuni Ia urmă deşi cum vedeţi şi dumneavoastră măvară cînd le trece sezonul 1
erau solicitate peste iarnă la rafturile sînt pline cu tot felul Trecem peste dr um Ia ma
transporturi. Acum însă ele dc articole. gazinul cu produse alimentare
nu fost luate In lucru cu prio — Cum reuşiţi să faceţi o a- — vînzălor Andrica loanica.
încorsetarea cuantumului de ritate şi 35 la sulă sînt deja provi/ionare alit de bună ? Din spusele cetăţenilor veniţi Mei iiiiâjc N a v ă
reparate De asemenea, 60 la
aici după cumpărături am a-
— Lucrez în comerţ de a-
sulă din semănătorlic univer
sale sînt şi ele puse in stare proapc 20 de ani, ciinonc gus t'Jal că lipsesc de mai mult
timp drojdia, lâmîilc, uleiul în
de funcţiune. S-au reparat turile şi preferinţele sătenilor, sticlă, făina dc mălai, scorţi agricole rografică
cerinţele comerţului
modem,
venituri In legumicultură îalive si alte utilaje care vor consult caietele cu noile artico şoara, periile dc spoit, de ră Un colectiv dc specialişti
multe grape reglabile, sape ro-
dăcină. )n schimb se găsesc în
le omologate. De fiecare dală
fi folosite in campania agrico
rafturi dc mai bine de doi ani
dc Io Institutul dc cerce
lă dc primăvară, lată în ce se mă duc personal la bazo- f.C.I. ele zile compoturi, gemuri, fos- Institutul de proiectări tări şl prolccîărl uavule din
materializează preocupările ac Deva de unde ridic marfa co farln şi altele. De aici denotă dc specialitate — MMM.A. Cuiulî, a realizat proiectul
mandată. Cînd nu găsesc aici
— a conceput o maşină o-
Cooperativa agricolă din sole s-au recoltat în total tă iniţiativă din partea coo tuale ale mecanizatorilor dc la cele dorite, mă deplasez la Pe o slabă orientare în alcătuirea rlglnală de plantat răsa prinsei nave hidrografice
S.M.T. Haţeg. Realizărilor ac
comenzilor, nu sc ţine seama
Rapolt dispune de condiţii doar 7 tone de păstăi, canti peratorilor de aici pentru va tuale li se adaugă altele care troşani sau în altă parte. de cerinţele şi specificul satu duri. Maşina va fi folosită destinate studierii profilu
deosebit de favorabile pen tate cc reprezintă abia pro lorificarea cît mai deplină a vor permite ca întregul parc dc Preocuparea pentru buna a- lui. Faptul că comenz.Ile sînt îndeosebi la plantarea ră lui albiei Dunării. Origina
tru cultivarea legumelor. Te ducţia de pe un hectar obţi condiţiilor de care dispune tractoare şi maşini să fie gata provizlonare a magazinului, întocmite prost, reiese din ur sadurilor de varza, ardei, lă prin formă şl conslruc-
renurile fertile situate pe pri nută în condiţii normale. Cau unitatea. la timp pentru a brăzda ogoa mătorul exemplu : în ziua de roşii şl vinele. Cel dc nl ţic, nn\a sa fl alcătuită
ma terasă a Mureşului, cît şi za ? S-a executat doar o lu rele cooperativelor agricole pentru o deservire promptă şi 9 decembrie gestionarul a tre doilea ulila.j, fabricai recent din 2 corpuri unite printr-o
posibilităţile dc irigare sint crare de îngrijire şi accas‘a Ing. A. POTOPEA deservite civilizată a contribuit la depă- buit să facă comenzi suplimen- Ia întreprinderea „Ceah punte comună, deasupra
argumentele cele mai convin cu înlîrziere, iar buruienile lăul" din l*iatra Neamţ, căreia sînt amplasate — In
gătoare. In ultima perioada dc au acoperit cultura. Tocmai este echipamentul de irigat două etaje — locuinţele
timp. suprafaţa destinată gră de aceea producţia a fost di piin aspersiunc. Destinat personalului na\igant, nu
dinăritului a fost extinsă la minuată şi veniturile la fel. Dezbălînd pe larg probleme cel mai bun alergător, cel mai ale şcolilor, întocmite eu oca Şcoala generală nr. 1 Alba irigării unei fargi game de merele dc lucru şi spaţiul
30 de hectare. Firesc era ca In total s-au înregistrat doar le legate de organizarea spor bun săritor, jocurile de had- zia deschiderii festive a anului lulia este un exemplu în a- culturi, echipamentul pre destinat cercetătorilor h<-
paralel cu aceasta să spo 10 000 Iei. La cultura castra tului de masă şl de perfor bal, volei, fotbal, oină au fost sporliv şcolar. însăşi această ceasiâ di lecţie. Ea sc află în zintă avantajul că spre deo drognift. Sistemul construc
rească şi preocupările coope veţilor, ce trebuia să ocupe manţă, conferinţa pe ţară a mereu prezente în activitatea sărbătoare a marcat un salt în plină campanie de transforma sebire de alte agregate si tiv adoptat dc institutul
ratorilor pentru realizarea u 10 hectare, în loc de 60 tone mişcaţii sporlive din iulie a.c. detaşamentelor şi unităţilor de sportul şcolar, ea fiind, de re a curţii intr-o bază sporti milare, poale Ii adoptat gătăţean, asigură novei o
nor producţii ridicate de le s-au realizat doar 10 tone. a stabilii sarcinile ce revin or pionieri. lapt, o continuare a activită vă complexă cu terenuri de oricărui teren agricol. hună stabilitate, indepen
gume. Dar, recoltele obţinute Evident, nu în toate cazu ganizaţiilor de tineret pentru Zilnic creşte numărul şcoli ţii sporlive desfăşurate încă de fotbal, volei, handbal, baschet, dent clc valuri şl curenţi de
în 1967 şi respectiv veniturile rile s-au obţinut astfel de îmbunătăţirea rezultatelor ob lor în care jocurile distractive ia începutul anului de învâţâ- pistă dc alergări, gropi pentru apă.
sînt cu mult mai mici decît producţii. Bunăoară, la roşii, ţinute in acest domeniu. Or sînt organizate cu regularitate mînt. sărituri, iar pennu sezonul (Agerprcs) (Agerprcs)
în anul precedent. Este o do varză, ceapă, ardei şi morcov-, ganizaţia pionierilor are dato in recreaţii, contribuind din întrecerile de handbal între rece, un patinoar. Alte şcoli
vadă că suprafaţa de teren recoltele nu fost mai bune. detaşamente, organizate sistem şi-au amenajat baze sportive
rezervată culturilor legumi Dar ce folos că aceste culturi ria de a organiza întreaga ac- plin la relaxarea copiilor pr.e- turneu, s-au extins anul acesta simple (pe măsura posibilită
cole nu a fost folosită în mod au ocupat suprafeţe destul de în nuilte şcoli din raionul nos ţilor) : lerenuri de handbal
chibzuit. Astfel, dacă în anul mici şi ca urmare nu au In tru nefiind nevoie de instalaţii (Cislei), port icuri de gimnastică "
trecut, de pe 25 de hectare fluenţat decît în mică măsură prea complicate şi fiind acce (Strcmţ), terenuri de volei (Ga
sibile elevilor din şcolile gene
cultivate cu legume s-au obţi veniturile totale. rale. Adevărate campionate au laţi) etc.
nut 378000 lei, în acest an de Realizările necorespunzâtoa- fost organizate în şcolile ge Pentr u asigurar ea materialul
pe 30 de hectare s-au reali re în ramura legumicolă la lui necesar, din bugetul secţiei
zat numai circa 221 000 Ici. cooperativa agricolă din Ra- nerale Mihalţ, Meteş, Teiuş, învăţămînt a Sfatului popular
liceul Zlatna etc.
raional Alba, fiecare şcoală a
Raportate la unitatea de su polt se datoresc şi slabei or Nu numai şcolile mari, ci şi primit mingi dc volei, fotbal,
prafaţă, respectiv la un hec ganizări a muncii. Pentru cele unele mai mici şl cu posibili handbal, iar uncie şcoli au
tar, sumele încasate reprezintă 30 de hectare au fost cuprinşi im tăţi reduse dovedesc preocupa complclat această bază cu
15,100 si respectiv 7.360 lei. în brigada legumicolă doar 25 re pentru activitatea sportivă, mingi şî materiale cumpărate
înseamnă că \enilurile din le de cooperatori. Iată de ce lu obţinînd rezultate promiţătoa din fondurile procurate prin
gumicultura au fost înjumă crările din grădina de legu re. Un exemplu : Şcoala gene activităţi sociai-utile (colectări
tăţii c. Cărui fapt se datoreş- me s-nu făcut cu înlîrziere. rală Hăprla, care şl-a amena dc borcane, măceşe, ghindă
le acest lucru ? Cunoscînd faptul că există jat un teren de handbal cu cte.).
De la începui trebuie să ară puţini oameni în brigada le ş c R porţi, a organizai întreceri în Avînd In vedere sosirea se- *
tăm că o dată cu stabilirea gumicolă, consiliul de condu tre clase şi s-a deplasat cu e zonuluî rece oît şi organiza
sortimentului de legume pen cere n repartizat culturile de chipele de handbal Ja Mihalţ, rea activităţii sportive în va
tru acest an s-a renunţat la sfeclă roşie şi morcovi coo pentru a susţine Jocuri amica canţa de Iarnă, există per
cultura vinclclor. fie la care peratorilor din brigăzile de tivitale sportivă a elevilor din cum şi la formarea unor trăsă le şi q face un schimb de ex spectiva amenajării de pati
cooperatorii de aici au obţi cîmp care nu s-au grăbit cu şcolile generale, promovmd turi de caracter, iar cele de perienţă. Te aceeaşi Unic se noare în Alba lulia, Tcmş,
nut rezultate bune. In anul recoltatul acestora. cele mai atractive şi accesibile orientare turistică vin sâ-i fa înscriu şi întâlnirile tur-rctur. Zlatna pentru a le pune la
trecut dc pe fiecare din cele Am arătat doar cîleva din miliarizeze pe elevi cu unele susţinute de echipele de volei dispoziţia elevilor.
4 hectare ocupate cu vinete cauzele ce au determinat di forme, potrivit cu particulari noţiuni de orientare în teren, şi fotbal ale Şcolii generale De pe acum unele şcoli se
se realizaseră în medie mai minuarea veniturilor. La a tăţile vîrstei. Acca9tă sferă dc dez.vollîndu-le spiritul de ini nr. 1 Alba Iul ia, cu Şcoala ge preocupă de elaborarea şi pre-
atribuţii se extinde asupra tu
bine de 30000 leg, iar prin cestea se mai adaugă şi fap ţiativă, curajul, perspicacitatea, nerală „Pelofi Şanclor" Deva, gălirea programelor sportive
valorificarea producţiei s-au tul că pe nbîa 10 la sută din turor comandanţilor de pio alături de o serie de calităţi cu care ocazie s-au legat prie cc vor fi prezentate cu ocazia
nieri, asupra tuturor cadrelor
încasat în total venituri de suprafaţa totală s-nu practicat didactice care sînt chemate să fizice. tenii Intre elevii celor două „Zilei pionierilor", înlnturln-
aproximativ 100 000 lei. I;\!â culturile duble. Din neajunsu ajute la organizarea şi desfă In urma difuzării în şcoli a şcoli. du-se supraîncărcarea elevilor
însă că în acest an vinetele rile existente în acest an tre şurarea activităţii cxtraşeolarc unui material metodic cu indi întreceri asemănătoare au a în trimestrul III.
nu fost scoase fi in cui Iută pe buie să fie trase învăţămin a elevilor. caţii pentru organizarea jocu vut loc şi la alte ramuri dc Interesul ce se acordă va ri
motivul apariţiei unei boli. tele cuvenite deoarece în 1968 rilor de orientare turistică, nu sport cum ar fi : fotbal (nr. 1, dica munca sportivă In şcoli,
Inginerul cooperativei, care suprafaţa cu legume va ajun Activilăţile sportive sînt mărul acestora a crescut sim Vinţul de Jos, Calda de Jos), în primul rlnd pe linia activi
venise mai rerent în unitate ge la 65 hectare. De aceea, mult îndrăgite de pionieri şi ţitor fiind realizate Intre deta volei (Benic, Galaţi), atletism tăţii de masă şl In al doilea
şi care nu cunoştea expe chiar de pe acum trebuie să şcolari, lucru dovedit de nu şamente şi între unităţi. De un (nr. 1 Alba lulia, Mihalţ), oină rinei pe linia performanţei, mal
meroasele şi interesantele pro
rienţa legumicultorilor dc aici se asigure baza materială ne puneri pentru completarea frumos succes s-a bucurat un (Mihalţ, Hăpria) etc. ales că anul acesla campiona
în producerea vinelelor n re cesară producerii răsadurilor, programelor. Ca urmare, în astfel de joc iniţiat de casa Preocuparea conducerilor tele şcolilor generale voi fi or
nunţat cu mare uşurinţă ’a să fie organizată în mod judi trimestrul I al anului şcolar pionierilor cu pionieri de la şcolilor şî n consiliilor pe şcoli ganizate la o sole de ramuri
cultură, cu tonte că accasia cios numea, stabilite sorti curent s-au organizat o seric şcolile din Alba Iulia. ale organizaţiei pionierilor noi (oină, şah)
putea fi amplasată pe alte te mentele de legume cele mai de activităţi sportive şi turisti Deşi calendarul sporliv şco pentru intensificarea activităţii
renuri. valoroase etc. La Rapolt există ce, cate au cuprins un marc lar a sosit cu înlîrziere. desfă sportive se concielizează şi Prof. EMILI AN TRUŢA
prin eforturile ce le-au făcut
Nici consiliul dc conducere reale posibilităţi de obţinere număr de participanţi. Jocuri şurarea activităţii n-a fost pentru asigurarea bazei male- preşedintele Consiliului
nu a avut vreo obiecţie. a unor venituri sporite din le distractive, cele de orienta împiedicată deoarece a avut lîole necesare activităţii spor raional Alba al Organizaţiei
S-au extins însă alte culturi, re turistică, întrecerile pentru ca bază calendarele sporlive live. pionierilor I. F Haţeg, depozitul final Baru Marc. Echipa de sortat
cărora li s-a acordat o slabă leguminillniă, dar pentru a- şî secţionat lemn do mină, condusă dc Victor Miţ, sortează
atenţie. Dc pe 5 hectare cu fa ceasla este necesară mai mul zilnic 50 a.c. material lemnos.