Page 75 - Drumul_socialismului_1967_12

Telegrame de felicitare

primite de preşedintele

9 Amănunte privind şedinţa Consiliului de Stat,
de închidere a primei părţi a Adu­
nării Generale a O.N.U.
Nicolae Ceauşescu
• Reprezentanţii unor guver­
ne şi grupuri de tari au omagiat po'
litica externă promovată de tara Preşedintele Consiliului de Stat al Repu­
blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu,
noastră.
a primit telegrame de felicitare, cu ocazia ale­
gerii în funcţia de preşedinte al Consiliului de
• Cuvîntul de închidere a fost
Stat, din partea şefului statului Republicii
rostit de tovarăşul Corneliu Mănes- Arabe Siriene, dr. Nureddin Atassi, şi a pre­
cu, preşedintele actualei sesiuni a şedintelui Consiliului Suprem dc Stat al* Re­
Adunării Generale a O.N.U. publicii Sudan, Ismail El Azhari.
(Agerprcs)

iUJ ÎN D E P L IN I I Reluarea lucrărilor

în plenul
S A R C IN II! ANULUI i m

Marii Adunări Naţionale

brie, data celei de a XX-a ani­ ţ e g şi D e v a , şi-au îndeplinit a parcului de.maşini, cît şi a
versări a proclamării Republi­ planul anual, realizînd pe 11 ridicării coeficientului de uti­ BIROUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
cii, Exploatarea minieră Lu­ luni, însemnate depăşiri la to­ lizare a capacităţii de trans­
peni va totaliza faţă de planul ne kilometrice convenţionale şi port. Valoarea acestora a atins ANUNŢA CA LUCRĂRILE IN ŞEDINŢA
anual un plus de 63.000 tone la tone marfă transportate. parametri care se cer consem­
de cărbune cocsificabil, cu Astfel, autobaza din Sebeş a naţi : la autobaza din Sebeş
38.000 mai mult decît angaja­ realizat in această perioadă, capacitatea de utilizare a par­ p l e n a r a a s e s iu n ii a c t u a l e a m a r ii
mentul luat. 1.533.000 tone kilometrice con­ cului de maşini a fost realizată
venţionale şi 68.000 tone marfă in procent de 103,5 la sută Ia a d u n ă r i n a ţ io n a l e, s e r e ia u m a r ţ i,
Industria transportate in plus, autobaza tone marfă transportate şi 26 DECEMBRIE 1967, LA ORELE 10 DIMI­
din Haţeg 813.000 tone kilome­
101.4 ia tran >;rtul călătorilor ;
trice convenţionale şi
43 000
la autobaza din Haţeg aceşti
tone marfă transportate, . iar
cea din Deva
107.4 şi respectiv 104.3 la sută.
Minerii oraşului Deva te. un plus de indicatori au atins pe 11 luni NEAŢA.
138.000 tone marfă transporta­
iar la autobaza Deva s-a rea­
lizat 100,3 la sută Ia tone mar­
fă transportate, fiind depăşite
Aceste rezultate au fost în­
Din datele centralizate la Co­
din Lupeni mitetul orăşenesc de partid De­ făptuite îndeosebi pe seama şi sarcinile de utilizare a capa­
cităţii de transport.
creşterii indicilor de utilizare
va, rezultă că sarcinile planu­
Sînt suficiente citcva
lui de stat pe acest an la ni­ minute pentru ca buş­
Anul 1967 a fost marcât de velul oraşului au fost îndepli- teanul să poposească la Fertilizarea terenului,
colectivul celei mai mari ex­ ‘ nite cu 20 de zile mai devreme. poalele munţilor.
ploatări miniere din bazinul La producţia globală şi marfă,
Văii Jiului cu adevărate culmi ‘ prevederile planului la zi au
ale producţiei. Deţinătorii ' fost depăşite cu circa 12.000.000
Steagului roşu de unitate frun­ ‘ lei. . f l a c ă r a î n t r e c e r i i ! Eu c r e d c ă
a r e
taşă din ramura minieră pe Au fost produse în afara pre­ F i a c ă r a d a . Ş i g i n d i r e a n o v a t o a r e c a r e o acţiune permanentă
anul 1966 au ţinut să confirme vederilor de plan 504 tone vată n e v o i e d e u n s t i m u l a t o r
din , nou prestigiul de colectiv minerală, 30.000 buc. cărămizi s ă o a ţi ţe .
harnic, cîştigat de-a lungul ani­ dialit, 2.315 m p. placaj finit de T o a t e c o m p a r t i m e n t e l e p r o ­ u mai este pentru ni­ tenţialului productiv al fie­ de-a rîndul sute şi mii de
lor. Ei au realizat 1,437 tone pe marmură. 39 tone preparate de d u c ţ i e i , s e r v i c i i l e f u n c ţ i o n a l e cărei parcele. Efectul aces­ tone de îngrăşăminte orga­
meni un secret că fer­
post; cea mai mare productivi­ carne. 2.076 tone produse lac­ î n t r e c e r i i a u f o s t t r e c u t e p r i n s i t a d e a s ă N aduce tei preocupări se resimte; nice, ce ar putea aduce spo­
tate atinsă la Lupeni, înregis­ tate etc. Pînă la sfirşîtul anu­ a e x i g e n ţ e i şi r ă s p u n d e r i i . N u tilizarea terenului ruri mari de recolte, stau
sporuri mari de recoltă. S-a fără îndoială, în nivelul ri­
trând pe aceasta cale un plus lui se preconizează o depăşire e s t e u n f a p t i n t i m p l ă t o r , r e ­ dicat şi constant al produc­ neutiilizate. Gusu, Nădăştia
de 61.000 tone de cărbune ex­ a planului producţiei globale m a r c a i n g i n e r u l ş e f C o n s t a n ­ dovedit în practică eficienţa ţiilor de grîu, . porumb, car­ Superioară, Mărtîneşti, Bir-
tras peste plan. Cu acest plus, şi marfă cu circa 27.000.000 lei. N ă s c u t ă d i n t r - o d o r i n ţ ă fi ­ A s t a n u î n s e a m n ă c ă a c e a s t ă t i n D o b r o t ă , c ă s e c ţ i a s c u l ă r i e ridicată pe care o au îngră- său, Roşcani sînt doar cî-
minerii de la Lupeni au des­ Pînă acum, au raportat îndepli­ r e a s c ă a o m u l u i d e a s e a u t o - u r i a ş ă f o r ţ ă d e p r o p u l s i e a fo st n u ş i- a r e a l i z a t p l a n u l d e c i t in şămintele organice adminis­ tofi sau sfeclă. teva dîn cooperativele unde
prins, de fapt, ullima filă din nirea planului pe anul în curs d e p ă ş i n e c o n t e n i t , d e a s e r e a ­ n e g l i j a t ă . D i m p o t r i v ă . N u m a i d o u ă 1 l u n i ' d i n a c e s t ' a n . A i c i . trate la orice, cultură. Pe Din păcate se întîlneso şl s-au făcut Investiţii însem­
calendarul producţiei acestui un mare număr de secţii, şan­ li z a şi î m p l i n i c o n t i n u u , d e a - ş i c ă a l t e l e a u f o s t f o r m e l e şi p o ­ m u n c a n u e s t e b i n e organiza­ seama folosirii lor se. rea­ unităţi unde rostul fertili­ nate pentru procurarea de
an, fiind prima unitate minieră tiere şi întreprinderi. lu a c a e t a l o n p e c e l m a i b u n , s i b i l i t ă ţ i l e ei d e a f i r m a r e . I n ­ tă, s e f a c e m u l t ă r i s i p ă d e lizează 35-50 la sută din pro­ zării nu s-a înţeles pe de­ îngrăşăminte chimice în timp
din Valea Jiului care şi-a rea­ Printre cele dîntîi unităţi in­ f l a c ă r a î n t r e c e r i i s o c i a l i s t e, a g i n e r u l I o n P o p , l e - a p u n c t a i t i m p . D a c ă s - a r l u c r a d u p ă ducţia obţinută la hectar. plin sau este pur şi simplu ce gunoiul de grajd a ră­
lizat sarcinile anului 1967. dustriale care au îndeplinit s t i m u l a t şi î n a r i p a t g î n d i r e a c e ­ c u d e s t u l ă c o m p e t e n ţ ă . g r a f i c , c u s a r c i n i z i l n i c e şi Aşa se explică de ce feri*- neglijat. Lipsa de interes şi mas nefolosit.
Succesul minerilor de la Lu­ mai devreme planul anual.fi­ l o r m a i b u n e c o l e c t i v e d e m u n ­ — D a c ă s e r v i c i u l t e h n i c e s t e r ă s p u n d e r i p r e c i s e , a l t a a r fi Uzarea terenului, factor ho- preocupare manifestată în Este adevărat că în ulti­
peni nu este o simplă Sntîmpla- gurează I MC-Bîrcea, Exploa­ că. A m a s i s t a t d e u n ă z i la o c r e i e r u l u z i n e i , p u n c t u l d e i n ­ s i t u a ţ i a . U n p r o g r a m m i n u ţ i o s târîtor pentru soarta recol­ această privinţă se simte mul timp s-a luat măsura
rc, ci urmarea firească a orga­ tarea minieră Deva, care în 11 a m p l ă d e z b a t e r e p e a c e a s t ă t e ­ t e r f e r e n ţ ă a t o t c e e s t e n o u şt d e l u c r u t r e b u i e să a i b ă şi s e r ­ tei, este înscrisă ca o ac­ mai evidentă acum, pe
nizării raţionale a producţiei luni a realizat 4 800.000 lei eco­ m ă . C o n s t r u c t o r i i d e m a ş i n i d e î n a i n t a t , a t u n c i a i c i t r e b u i e să v i c i u l t e h n i c şi d e c o n c e p ţ i e . ţiune permanentă aflata la timp de iarnă Dacă în salutară de a se organiza
şi a muncii, a extinderii meto­ nomii suplimentare la preţul la U z i n a „30 D e c e m b r i e “ d i n f i e l o c u l d e m u n c ă a l c e l o r m a l C h i a r i n c o n d i ţ i i l e i n c a r e u n i i ordinea zilei pe agenda lu­ cursul anului se invocă di­ brigăzi speciale de mecani­
delor înaintate de lucru care de cost şi 4.500.000 lei benefi­ C u g i r s e i n t i l n i s e r ă i n t r - u n b u n i s p e c i a l i ş t i şi i n g i n e r i , r e ­ i n g i n e r i l u c r e a z ă i n s e c ţ i i, el t crătorilor din agricultură. ferite motive pentru a aco­ zatori, dotate cu utilaje ne­
s-au soldat cu rezultate deose­ cii peste plan, şantierul Ener- în a l t p l e n s ă - ş i s p u n ă u n i i a l ­ p o t şt t r e b u i e s ă f i e a t r a ş i la Se cunosc numeroase e peri unele deficenţe de or­ cesare încărcării şi trans­
bite prin entuziasmul cu care go-construeţia de la Centrala t o r a c e a u r e a l i z a t, d a r m a i a ­ c e p t i v i şl s e n s i b i l i la no u . N o i m u n c a d e c o n c e p ţ i e şl a s i m i l a ­ xemple unde in fiecare ano­ din organizatoric, cum sînt portului îngrăşămintelor. A ­
s-a desfăşurat întrecerea soci­ termoelectrică Deva etc le s s ă c h i b z u i a s c ă î m p r e u n ă , a m ţ i n u t s e a m a d e a c e a s t ă r e a n o i l o r p r o d u s e . I n s u f i c i e n t timp al anului se organi­ cele referitoare la lipsa bra­ semenea brigăzi funcţionea­
alistă. Dc obţinerea acestui în­ Colectivele care au repurtat m a t u r şi c u r ă s p u n d e r e , s o a r t a c e r i n ţ ă n u m a i p e j u m ă t a t e . In e s t e . s t i m u l a t ă şi î n c u r a j a t ă zează transportul in cîmp al ţelor de muncă sau mij­ ză în cadrul S.M.T. din Alba,
semnat plus de producţie, re­ astfel de. şuccese remarcabile p r o d u c ţ i e i v i i t o a r e . a p r o a p e t o a t e s e c ţ i i l e u n i i i n ­ m i ş c a r e a d e i n v e n ţ i i şl i n o v a ţ i i . întregii cantităţi de îngră­ loacelor de transport., în lu­ Sebeş şi IIia. Nu trebaie
zultat al strădaniilor întregului se preoctipâ intens de pregăti­ D i r e c t s a u i n d i r e c t . I n t r - o g i n e r i f a c m u n c ă d e d i s p e c e r a t , î n f r u n t ă r i d e p ă r e r i , p r o p u ­ şăminte. Pe baza unor cri­ nile de iarnă asemenea pro­ lăsat însă totul în seama
colectiv, se leagă în mod deose­ rea temeinică a producţiePa- f o r m ă t ă u a l t a l ă c ă t u ş u l E m i l s e p i e r d i n p r e o c u p ă r i m ă r u n ­ n e r i, c o n s u l t a ţ i i . . . O a m e n i i a u terii bine stabiliţe. consem­ bleme nu se mal pot oune. brigăzilor respective. Cu-
bit numele brigăzilor conduse nului viitor. P o d a r , p r e s a t o r u l E r o n i m H e r - te , n e e s e n ţ i a l e . N u s - a g ă s i t î n ţ e l e s şi m a i p r o f u n d s a r c i n i ­ nate în planurile de activi­ Şi totuşi, situaţiile întîlnite noscînd volumul mare de
de Petre Constantin, Sabin lea , f r e z o r u l I o n M o n u , r e c t i f i ­ i n c ă f o r m u l a c a r e s ă le p e r m i ­ le c e le r e v i n in l u m i n a d o c u ­ tate ale cooperativelor, )a în unele locuri denotă că ac­ muncă ce se cere efecîuat
Ghioancă, loan Popescu, Mîhai c a t o r u l G h e o r g h e M i h a i , m e c a ­ t ă s ă d e a t o t c e şti u . î m i v e ţ i m e n t e l o r C o n f e r i n ţ e i N a ţ i o n a l e Miercurea, GaJda, Simetîn ţiunea de ridicare a ferti­ trebuie mobilizate şi forţelo
cooperatiste
!a
unităţilor
losif
Blaga, Gheorghe Jurj,
sectoarele IX, VIII, V şi VII Unităţi de n i c i i P e t r u T u r c u şi D o b r e D e - d e m i n e n - a u n i m i c c o m u n cu a P .C .R . S. TRUTA sau Clinic există un, interes lităţii terenului esle privită buna reuşită a acţiunii de­
r e p r o ş a p r o b a b i l c ă c e l e s p u s e
Lengycl, ca şi a) minerilor din
susţinut pentru ridicarea po­
cu multă superficialitate. Anf
d i n , p e c a r e i - a m i n t i l n i t ş i la
a terenului. S»
ferii lizare
care au înregistrat cele mai bu­ l o c u l l o r d e m u n c ă , a u a p r e c i a t creează astfel posibilitatea
Din noianul de cifre ce ca­ transport auto
a c e s t e i
v a l o a r e a
i m p o r t a n t e
ne rezultate. c o m p e t i ţ i i c o l e c t i v e . N e - a m folosirii mai depline şi ju­
dicioase a forţei de muncă
şi Dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1968
racterizează cu concizia lor c o n v i n s şi noi. F l a c ă r a î n t r e ­ şi a mijloacelor de trans­
c e r i i s o c i a l i s t e a f o s t î n t r e ţ i n u ­
specifică activitatea minerilor t ă ş i a l i m e n t a t ă c u f a p t e port. Tn ultimă instanţă toa­
de la Lupeni reţin în mod deo­ De la o zi la alta creşte nu­ r e a l i z ă r i d i n c e i n ce m a i b u ­ te aceste măsuri vor avea
sebit atenţia cileva : 72 la sută mărul întreprinderilor care ra­ n e , cu i d e i şi s o l u ţ i i c o n s t r u c t i ­ ca efect ridicarea eficientei
din producţia exploatării a portează îndeplinirea sarcini­ v e , o r i g i n a l e , v a l o r o a s e , c u e- La C. S. Hunedoara a avut activităţii cooperatorilor, re*
fost realizată din abataje susţi­ lor de plan. Direcţia regională j o r t u r i d e g i n d i r e f e c u n d e . loc şedinţa activului comite­ ducînd cheltuielile ocazio­
nute metalic ; preţul de cost a a transporturilor auto ne-a co­ pentru dezbaterea cifrelor de SIDERURGIŞTII HUNEDORENI nate de fertilizarea terenu­
tului de partid pe combinat
fost redus în 11 luni cu municat că, autobazele de — C u f i e c a r e s u c c e s d o b i n d i t lui şî sporind nivelul recol­
3.227.000 lei ; pînă la 30 decem­ transport auto din S e b e ş , H a ­ — n e s p u n e a t o v a r ă ş u l P e t r u plan pe anul 1968. Au parti­ telor (a hectar. Este o pro­
M u n t e a n u , p r e ş e d i n t e l e c o m i ­
cipat membrii şj membrii su­ blemă de a cărei rezolvare
t e t u l u i s i n d i c a t u l u i — n e - a m
pleanţi ai comitetului de sînt chemate să se preocupe
s i m ţ i t d a t o r i s ă n e f i x ă m a l t e secţiilor şi sec­ VOR REALIZA PLANUL RITMIC,
pari.id, conducerea combina­ îndeaproape şi cu răspun­
„ r e d u t e * 4 p e c a r e s ă le c u c e r i m .
tului, şefii dere consiliile de conducere
D e r e g u l ă , o b i e c t i v e l e p r o p u s e
toarelor. ai serviciilor func­ ale unităţilor cooperatiste şi
n - a u f o s t n e r e a l i z a b i l e . D u p ă
ţionale, precum şi alte cadre organele agricole raionale.
m i n e , i m p o r t a n t 'este c a i n f i ­
x a r e a c r i t e r i i l o r d e î n t r e c e r e s ă cu munci de răspundere, LA TOŢI INDICATORII
g ă s e ş t i a c e l f i l o n c a p a b i l să muncitori, ingineri şi tehni­
c a p t e z e , să s t i m u l e z e , s ă d i n a ­ cieni frbnitaşi în producţie.
m i z e z e t o t c e a r e o m u l m a i Au luat parte tovarăşii Gheor­ P run e uscate
b u n in el. ghe Călin, prim-secretar al Co­ selor se completează cu 5.000 cii , perfecţionarea proceselor producţiei industriei con­
mitetului regional Hunedoara tone cocs metalurgic, 14.000 tehnologice şi asigurarea tu­ structoare de maşini, cer can­
D e b u n ă s e a m ă c ă a s t f e l d e tone fontă, 25.000 tone oţel şj turor condiţiilor necesare uti­ pentru export
al P. C. R., Gheorghe Vasiu, tităţi sporite de metal. De
i d e i a u c ă l ă u z i t p a ş i i a c e s t u i 33.000 tone laminate finite pli­ lizării cit mai depline a capa­
prim-secretar al Comitetului aceea, anul 1968 aduce in faţa
c o l e c t i v a t u n c i c i n d s - a a n g a ­ ne mai mult decit prevederile In ultima perioadă de
orăşenesc Hunedoara al P.C.R., cităţii agregatelor. Asimilare) colectivului de siderurgişti
j a t , p u n i n d c h e z ă ş i a c u v t n t u l u i anuale. timp, prunele uscate din
ing. Mircea Popescu, adjunct şi extinderea tehnologiei de din Hunedoara sarcini noi.
s ă u d e o n o a r e , c ă v a a t i n g e lucru cu ajutorul oxigenului la regiunea Hunedoara sînt
v i r f u r i ş i m a i î n a l t e d e p r o ­ al ministrului industriei me­ Pentru prima dată în ul­ Faţă de realizările acestui an, tot maî mult solicitate pe
talurgice. timii ani combinatul şi-a în­ oţelâria Martin nr. 2, îmbu­ va trebui să producă in plus,
d u c ţ i e f a ţ ă d e c e l e p l a n i f i c a t e . piaţa externă. Ca dovadă,
A c u m , la f i n e l e a n u l u i , a c e s t In fata activului de partid deplinit in fiecare trimestru nătăţirea programării fabrica­ cu aceleaşi capacităţi de pro­ de la începutul acestui an
n o b i l s i m ţ ă m i n t a l d a t o r i e i îm­ din combinat, ing. Nicolao toţi indicatorii tehnico-econo- ţiei, a lucrărilor de întreţi­ ducţie, 170.000 tone de oţel.
plinite s e e x p r i m ă l a p i d a r şi Agachi, directorul general al mici şi toate obligaţiunile nere şi reparaţii, aprovizionarea In acelaşi timp va trebui să şi pînă acum, au fost expe­
diate
intermediul
prin
c o n c i s i n g r a i u l c o n d e n s a t a l c i ­ combinatului, a prezentat o contractuale faţă de benefi­ la timp şi în cantităţi sufi­ reducă preţul de cost cu 1,3 I.R.V.L.F., 425 tone de pru­
f r e l o r . T o a t e a n g a j a m e n t e l e au informare privind rezultatele ciari. Aceasta are o deosebită cientei cu materii prime şi la sută şi să sporească votu- ne uscate. Cele mai mari
fost îndeplinite şi depăşite. L a obţinute în realizarea sarcini­ valoare dacă avem în ve­ materiale sînt doar dteva din mul de beneficii. cantităţi au avut destinaţia
pîrghiile principale care, îm­
p r o d u c ţ i a g l o b a l ă , m a r f ă v i n - lor de plan pe anul 1967 şi dere că în; 1967, sarcinile de Atingerea acestor obiective R.F. a Germaniei, U.R.S.S.,
d u t ă ş l î n c a s a t ă , a n g a j a m e n t u l măsurile ce trebuie aplicate producţie au fost mult mai preună cu entuziasmul manifes­ solicită mobilizarea tuturor R.D.G. etc.
a f o s t 2.000.000 lei. I n 11 l u n i pentru îndeplinirea în cele complexe : s-au introdus în fa­ tat de întregul colectiv pentru rezervelor, a întregii capaci­ Recent, un alt Iot de
s - a u r e a l i z a t m a i m u l t d e maî bune condiţii a planului bricaţie 9 mărci noi de oţeluri dobîndirea de succese deose­ tăţi şi energii creatoare. Co­ prune uscate de 40 tone,
16.000. 000 lei. C u a p r o a p e 2 la pe anul 1968. şi 6 tipodimensiuni de lami­ bite în cinstea celei de-a XX-a muniştii întruniţi in şedinţa strînse din raioanele Brad,
sută s - a d e p ă ş i t a n g a j a m e n t u l nate. a crescut simţitor pro­ aniversări a Republicii; au sta: de activ a comitetului de
Atit din Informarea pre­ la baza săltării tuturor reali­ partid pc combinat şi-au ex­ Hia şi Orăştie. au fost tri­
d e c r e ş t e r e a p r o d u c t i v i t ă ţ i i zentată, cît şi din discuţiile ducţia oţelurilor aliate şi de zărilor. primat hotărirea lor, a co­ mise în R.P. Mongolă. Este
m u n c i i . I n i ţ i a l , e c o n o m i i l e s u ­ participantelor s-a desprins calitate. de fapt prima relaţie co­
p l i m e n t a r e la p r e ţ u l d e c o s t şi cu pregnanţă că anul în care înfăptuirea programului de lectivelor de muncă din care mercială a IR.V.L.F. stabi­
b e n e f i c i i l e e c h i v a l a u cu ne aflăm va fi încheiat de Rezultatele obţinute sint ur­ înflorire economică şi social- fac parte, de a nu precupeţi lită cu această tară.
2.000. 000 lei p e î n t r e g u l a n. către sideruigîştii din ma­ marea creşterii preocupării or­ culturală a României socia­ in acest scop nici un efort.
D u p ă 10 l u n i a n g a j a m e n t u l a rea cetate de metal a pa­ ganelor şi organizaţiilor de liste stabilit de Congresul a) Aducînd drept argumente
f o s t d e p ă ş i t c u 3.697.000 lei. triei cu un bilanţ deosebit partid, a conducerii tehnîco- TX-lea al P.C.R solicită însă condiţiile tehnice şi materiale
nou create, elanul şi puterea
E x i s t ă insă un d o m e n i u în de rodnic : depăşirea planului administrative, a colectivelor în această etapă eforturi deose­ de muncă a miilor de side-
c a r e o a m e n i i n u ş i - a u l u a t a n ­ producţiei marfă cu 198 800.000 bite Realizarea noilor obiec­
g a j a m e n t e . E s t e c e l a l i n i ţ i a t i ­ lei, iar a producţiei marfă de muncă din secţii şi sec­ tive industriale şi social-«ul- GH. COMŞUTA
v e i şi g i n d i r i i c r e a t o a r e , al vîndută şi încasată cu toare pentru mai buna orga­ turale prevăzute a se con­
d e s c o p e r i r i i şi a p l i c ă r i i n o u lu i. 240.000000 lei. Tabloul succe- nizare a producţiei şi a mun­ strui. creşterea impetuoasă a (Continuare în pag. a 2-a)
De curind, în oraşul Vulcan a fost dat in folosinţă CUM VA EDUCAT! COPIII ? aibă o anumită autoritate faţă
S. Vasilescu — Teiuş : Fără
îndoială părinţii trebuie
să
unul dintre cele mai moderne blocuri — D 7 —• cu 72 a- de copii, bazată pe înţelegere
fortaraente (primul plan al fotografiei). deplină, dragoste şi respeet
Foto: V. ONOIU Creşterea şi educarea copii­ portarea noastră în societate, bruschează pentru cea mai multe ori poate fără să se mai reciproc Certurile, neînţelege­
lor suscită din partea părinţi­ în familie, Ia locul de mun­ mică greşeală. Copilului tre­ reîntoarcă. rile dintre soţi dăunează foar­
lor, a celor care i-au adus pe că, putem servi ca exemp u buie sâ-l explicăm cu multă Aurelia Mariş, casnică — te mult educaţiei. Unii părinţi
lume multe eforturi, sacrificii, copiilor noştri ? Ce exemplu răbdare de ce a greşit şi ce Vinţ : Deşi mama este aceea vin acasă beţi, îşi bat soţii'e,
reclamă dragoste, interes, pa­ poate da un părinte copilului urmări poate avea greşeala care se află mai mult în preaj­ copiii, fac scandaluri, înjură,
0 nouă farmacie la Hunedoara siune, dăruire. său dacă se întoarce noaptea lui. ma copiilor şi căreia îi rev ne introduc în casă o adevărată
Ancheta noastră : „Cum vă
tîrziu acasă în stare de ebrie­
Relaţiile dintre părinţi şi
educaţi copiii ?“, deschisă acum tate, îşi bruschează soţia, îl copii se bazează pe sentimen­ sarcina cea mai grea in edu­ atmosferă de teroare. Cînd am
spus acest lucru, m-am gîndit
carea şi creşterea lor, trebuie
De curind, în oraşul Hu­ viri. Deocamdată, farmacia oîteva săptămîni, a produs un trezeşte din somn şi deranjea­ te şi nu pe bătaie. Greşit pro­ să manifeste multă atenţie, la unii taţi din Teiuş, «are
nedoara a început să func­ este deschisă numai pînă viu ecou în rindurile părinţi­ ză vecinii ? cedează unii părinţi care, pen­ grijă, să depună eforturi şi s-au împrietenit cu paharul
ţioneze o nouă farmacie. Ia ora 16. uroiînd ca intr-un lor. Iată dteva opinii ale u­ Cît de greşită este poziţia tru a-şi menţine autoritatea, taţii, respectiv soţii. Amînrioî mai mult decît cu familia.
Este a cincea unitate de a­ timp scurt, ea să funcţio­ nora dintre ei. unor mame care ascund în folosesc bătaia şl alte .pedepse. răspund deopotrivă de educa­ Copiii sînt foarte sensibili şi
cest gen deschisă aici in neze şi după masă. Prof. Maria Joandrea — S;- faţa soţilor greşelile copiilor, Acest procedeu îl umileşte pe ţia lor. De aceea, e bine ca a- orice jignire, lovire sau brus­
ultimii ani. Preocupindu-se îndea­ merîa: Consider foarte utilă de teama să nu fie prea aspru cel lovit şi-] degradează pe lunci cind unul din părinţi la care, le poate traumatiza su­
Localul noii farmacii se proape de satisfacerea cit ancheta socială deschisă în pa­ mustraţi. Astfel, copiii se în­ cel ee-1 aplică. Bătaia îndepăr­ măsuri de îndreptare a greşe­ fletele. Părinţii trebuie să fie
află în complexul comer­ mai deplină a nevoilor dc ginile ziarului privind educa­ vaţă să tăinuiască şi eî anumi­ tează pe copii de părinţi, îi lilor comise de către copii, să atenţi, elastici, înţelegători faţă
cial din incinta poştei şi medicamente ale locuitorilor ţia copiilor. Desigur, fiecare te lucruri, întîl mai mici, apoi face să se răcească faţă de ei. nu intervină celălalt, astfel de ei. Numai astfel vor putea In halele spaţioase şi lumi­
este dotat cu mobilier mo­ hunedoreni, Oficiul farma­ dintre noi am vrea ca fetele mai mari. Dacă vrem să fie Asemenea părinţi apar în faţa scade autoritatea unuia sau a cultiva copiilor sentimentele, noase ale I.A.S, Mintia păsă­
dern, aparatură, un bogat ceutic regional va deschide şi băieţii noştri să fie fruntaşi copiii noştri sinceri, trebuie să copiilor ca nişte brute, tirani, celuilalt. Deci, de felul <um calităţile morale şi cetăţeneşti, rile găsesc condiţii optime de
sortiment de medicamente aici în anul viitor încă o la învăţătură, la locul de mun- fim şi noi sinceri. de care se tem să se apropie şi sînt educaţi copiii, răspund în conduita pe care trebuie să le îngrijire şi hrănirc.
şi toate celelalte accesorii farmacie, in microraionul , că. să fîe politicoşl, cinstiţi, Părinţii îşi pot menţine ne­ faţa societăţii ambii părinţi, aibă un om demn de timpurile In fotografie este prezen­
necesare unei bune deser­ IV. culţi. Ne-am pus însă vreoda­ ştirbită autoritatea în faţa co­ pe care, cînd vor fi mari, îi nu numai mama. aşa cum o­ pe care le trăim. tată banda de hrănire a pa­
tă întrebarea dacă prin com­ piilor, dacă nu-i jignesc, nu-i părăsesc cu multă uşurinţă, de bişnuiesc să creadă unii. GH. ABRUDEANU sărilor.