Page 76 - Drumul_socialismului_1967_12

DRUMUL SOCIALISMULUI Joi 21 decombrie 1967
z

Peste eîtcva zile, clopoţelul Vacanta din această Iarnă adaugă 53 de elevi responsa­ vii din localitatea respeati^â. rula în această perioadă.
va marca ultima oră de curs oferă .elevilor bucurii şi fru­ bili al comisiilor sportive din Prin grija organizaţiilor Momentul cel mai Impor­
din acest trimestru. începe va­ museţi noi faţă de alte vacan­ licee, licee de specialitate, şcoli U.T.C., a organizaţiilor pionie­ tant care-şi va pune ampren­
canta. Pentru o vreme, căr­ ţe. Peste 500 de elevi vor ple­ profesionale şi tehnice care rilor, a secţiilor de învăţâ- ta pe desfăşurarea acestei va
ţile şi rechizitele şcolare vor ca in mod gratuit în taberele vor urma timp de 10 zile mînt, elevilor le sînt create şi cenţe îl va constitui sărbăto­
fi înlocuite cu patinele, schiu- de odihnă de Ia Vata de Jos. cursuri de instruire la tabe­ alte posibilităţi de distracţie rirea celei de-a 20-a aniver­
rile şi săniuţa, căci natura a Sâcel, Intregalde, Miercurea. rele din Miercurea Ciuo şi şi recreere: în curtea unor sări a Republicii. In toate lo­
ţinut să fie părtaşă la bucu­ Lupeni. Alba lulia, Timişul de Braşov. şcoli au fost amenajate prin calităţile şi taberele şcolare
riile copiilor, aşternînd peste Sus, Sinaia, Buşteni şi Nădrag, Un alt punct de atnactle, muncă patriotică patinoare na­ de pe cuprinsul regiunii vor
dealuri şi cimpii un covor gros unde vor petrece timp de 10 prevăzut în planul de măsuri turale, locuri pentru sâniuş, nu avea loc adunări festive şi ser­
de zăpadă. Veselia va fi mare. zile. iar un număr de 50 de al cornondamentuIui pentru fost asigurate condiţii pentru bări în care elevii vor prezen­ Se împlinesc în‘ zilele a­
buna dispoziţie' va fi prezentă pionieri vor fi oaspeţii caba­ organizarea acestei vacante, II practicarea sporturilor in săli. ta cele mai frumoase progra­ cestea cinci ani de la mult
peste toi Vacanta este vremea nei „Căprioara" de lingă ora­ constituie excursiile. 500 de e- iar bucuria micilor elevi nu va me artistice, montaje literar prea timpuria moarte a lui
rerreerii, a destinderii şi a re­ şul Deva. In acest răstimp, el levl vor face cîte o excursie cunoaşte margini în faţa origi­ muzicale, simpozioane, Iar la Radu Stanca, distins regizor,
gratuită de 5 zile in diverse nalelor şi îndrăgitelor „orăşele şcolile mai mari ei vor scoate eseist şl totodată, poet de o
«sisra .uii/iM w» cskk' locuri din tară. cu care ocazie ale copiilor", care vor răsări ' ediţii festive ale revistelor deosebită originalitate şi ele­
vor lua cunoştinţă de frumu­ în toate centrele de raioane şcolare. ganţă. Născut la Sebeş în
seţile şl bogăţiile patriei, de şi oraşe regionale. Programul vacantei mal cu­ 1920, a urmait Liceul la Cluj,
măreţele realizări ale socialis­ Vacanta aduce elevilor şi prinde vizite la diferite între­ apoi facultatea de filozofie a
mului, vor simţi pulsul muncii alte surprize plăcute. Intre 26 prinderi, la muzee şi expoziţii, Universităţii din Cluj-Sibiu.
entuziaste. Excursiile vor o- decembrie şi 5 ianuarie, pen­ vizionări de spectacole de tea­ Obţinînd licenţa, râmine a­
ferl, de asemenea, posibilita­ tru copiii din învâtămîntul tru şi concerte, precum şi alte sistent aJ profesorului Lucian
tea cunoaşterii unor impor­ preşcolar şi elevii claselor acţiuni organizate de către co­ Blaga, apropiere care desigur
tante monumente Istorice le­ f—VIII, va fi organizată săr­ mandamentele raionale şi oră­ îşi are semnificaţiile şi ecou­
gate de trecutul de luptă al bătorirea pomului de iarnă. De şeneşti la care vor fi antrenate rile sale in formaţia tinârului
poporului, alcătuirii de albume Anul nou, şcolile generale vor mase mari de elevi. poet. După întoarcerea uni­
cu fotografii şl ilustrate, efgc găzdui carnavaluri pionere^ti In întocmirea programului versităţii în Clujul eliberat;
tuării unor culegeri de folclor, iar elevii de îa 16 licee, şcoli de activităţi s-a ţinut cont de Radu Stanca rămine la Sibiu
vizitării unor case memoriale, profesionale şi tehnice vor par­ particularităţile de virstâ ale închinîndu-şi activitatea preo­
muzee şt expoziţii. ticipa la serbarea revelionu­ elevilor, de dorinţele şî pre­ cupărilor teatrale. Cu puţin
confortăm, dar şi prilej de c- vor face excursii şi drumeţii Acţiuni la fel de interesan­ lui, unde vor spune pluguşoa- ferinţele lor. s-a urmărit ca
ducare a elevilor, de îmbogă­ la unele obiective turistice, vor te sînt prevăzute şl pe plan lo­ re, vor participa la jocuri şl toate acţiunile să aibă un ca­ timp înaintea sfîrşlt.ului de­
ţine funcţia de regizor al Tea­
ţire a cunoştinţelor lor. Iată urmări cicluri de demonstra­ cal, pentru elevii care nu concursuri distractive. racter educativ, recreativ şi trului Naţional din Clu.i. O
de ce comandamentul regional ţii practice ale sporturilor de merg în tabere şi excursii O acţiune deosebită este şt distractiv. Pentru reuşita tra­ viaţă, ded, în aparenţă, fără
pentru pregătirea vacantelor iarnă şi vor participa ei înşişi Pentru aceştia, în oraşele mn' „Festivalul filmului pentru c- ducerii lui în viaţă se impune
şcolare, format din reprezen­ la concursuri de săniuţe, schi, mari ale regiunii, vor lua fiin­ levi“. El va fi organizat In pe­ ca toţi factorii care-şi aduo desfăşurări spectaculoase, o
viaţă închinată în Întregime
tanţi ai Secţiei regionale de patinaj, diferite alte jocuri ţă 11 cluburi, care vor oferi rioada 25 decembrie — 5 ia­ contribuţia la buna desfăşura­ creaţiei, dar nu lipsită de
învâţâmint, Comitetului regio­ distractive, vor învăţa dntece largi şl diverse posibilităţi de nuarie în oraşele Deva, Brad. re a vacanţei să dea dovadă
nal al U.T.C., Consiliului re­ şi poezii patriotice, vor orga­ petrecere a vacanţei. Progra­ Alba lulia, Hunedoara şi Pe­ de pasiune, entuziasm şi spi­ tulburătoare şi, de cele mai
multe ori, dramatice frâmin­
gional al organizaţiei pionieri­ niza jocuri şi focuri de tabă­ mul lor de activitate se va a­ troşani şl va educe pe ecran? rit de iniţiativă, pentru ca e­ tă ri, căutări, întrebări, caro
lor, Consiliului regional al ră, nelipsind bineînţeles de semăna cu cel al taberelor. filme româneşti şl străine cu levii să trăiască clipe feririte ! şi-au lăsat amprentele asu­
U.G.S.R, şi Consiliului regional la mult-aşteptala serbare a po­ Aici se vor organiza Jocuri şi un bogat, conţinut de idei, so­ care să le râmînă neşterse în
pentru educaţie fizică şi sport mului de iarnă. întreceri sportive de lamă, au­ licitate de către elevi, precum minte. Ei sînt judecătorii cei pra întregii sale opere.
In veacul nostru contorsionat)
au luat dîn vreme toate măsu­ Pentru buna desfăşurare a diţii muzicale la radio şi te­ şi jurnale de actualităţi şi de mai sinceri, mai obiectiv! şf de diverse experimente mo­
rile necesare pentru ca in fie­ acestor activităţi, taberele din leviziune. întîlnlri cu diferite ştiinţă, iar pentru cei mici, fil­ mai autorizaţi ai strădaniilor La succesele obţinute de colectivul I. M. Barza îşi spu­ derniste, Radu Stanca ni se în­
care localitate elevii să bene­ regiune au fost dotate deja cu personalităţi, seri de lectură, me de desene animate. Un lu­ noastre. ne cuvîntul şi calitatea analizelor efectuate de laboran­
ficieze, în timpul vacanţei, de 100 de săniuţe, schiuri, telev;- vizionări în colectiv de filme cru care trebuie reţinut este NICOLAE ORDEANU făţişează ca un melancolio
cavaler, rătăcitor pe la toate
posibilităţi numeroase şi va­ zoare, aparate de radio şi jocuri şi spectacole, îneît sîntem con­ faptul că cinematografele sta­ secretar al Comitetului tele Elena Şerban şi Rozalla Faur. Foto : I. TEREK castelele unde sălăşluiesc a­
riate de petrecere în mod util distractive. vinşi că vor deveni locul bilite fac abonamente pentru regional Hunedoara tributele omenescului. Pe fla­
şi plăcut a timpului liber. Celor aflaţi în tabere li se cel mal îndrăgit de către ele­ elevi la toate filmele ce vor al U.T.C, mura sa sînt brodate cu fir
însemnele dragostei iar dea­
supra sa îşi filfîîe neîncetat
umbra aripii negre, ca un me­
mento, corbul. Un romantio
întîrziat deci, dar un roman­
tic de o factură modernă, cu
Ce caState au seminţele ? o recuzită poetică deosebit de
bogată, diversă şi originală.
9 Poetul, oricare ar fi el, ore a­
numite afinităţi temperamen­
Pentru a găsi răspunsul ţelor de legume ce se cul­ tale şi, în afară de aceasta,
corespunzător la întrebare, tivă în răsadniţe in lunilo nu evoluează izolat de un anu­
lucrătorii din cadru) Labo­ ianuarie şi februarie. Veri­ mit climat literar. De acced;
întreprinderea noastră a ob­ mitate : Cimpul lui Neag, Va­ ratorului regional pentru ficările efectuate pînă acum şi în cazul lui Radu Stanca,
6e pot face unele fireşti apro­
ţinut în anul curent o serie de lea Boului şi Valea Mării, plat­ controlul seminţelor efec­ la cea mal mare parte din pieri. De pildă, atracţia fas­
succese Planul valoric şi fizic forma de spargere a fierului tuează o serie de analize ia cele peste 300 probe exis­ cinantă pe care o simte in
a fost îndeplinit cu 37 de zile vechi de la Şărmag ş.a. La probele recoltate din lotu­ tente arată că seminţele de
înainte de termen. La 5 decem­ ultimul obiectiv — punctul de rile Agrosemului şi ale unor ardei, vinete, ridichi, varză, faţa unui fabulos ev de mijloc
brie, sarcinile anuale au fost pregătire a fierului vechi — întreprinderi agricole de castraveţi au puritatea şl îl înrudeşte întrucîtva cu Ma­
depăşite cu 646.000 Ici la pla­ s-a terminat drumul de acces, stat. Pe prim plan se situ­ puterea germinativă cores­ tei Caragîale de care îl apro­
nul valoric şi cu 9 kilometri de iar in prezent se lucrează la ează analiza calităţii seinin- punzătoare. prie şi cromatica înflăcărată
drum auto-forestier la planul amenajarea traseului liniei fe­ In hala cuptoarelor de ardere a cărămizilor realizate Ia Fabrica de produse re­ a imaginii. Discreţia şi ele­
fizic. In 11 luni s-au executat rate. fractare din Alba lulia, toate operaţiunile grele, cu volum mare de muncă sînt mecani­ ganţa versului amintesc pe
lucrări importante pentru des­ In vederea realizării sarcini­ zata neegalatul maestru al sonetu­
chiderea de noi bazine forestie­ lor de plan ce ne revin pentru lui, Mihai Codneanu. Unele
re şi de interes turistic. Dintre anul 1968 am întreprins şi alte tonuri violent vindicative nu
ele amintesc drumurile auto măsuri. !n vederea asigurării chiar vagi rezonanţe coşbu-
Canciu-Miraş, Canciu-Prigoa- continuităţii lucrărilor la dru­ tâ şf a elimina neajunsurile cîene. Deşi obiective, toate a­
na, Bordu. Lâpuşnicul Mare. murile auto forestiere am creat care încă se mai manifestă. ceste asociaţii se dovedesc în­
Valea de Peşti şi Lotru-Ciban. stocuri de piatră concasată şi să în cele din urmă hazardate
Pentru, anul viitor sarcinile agregate pentru suprastructură. Vorbitorul a arătat că sar­ deoarece, dincolo de ele. se
sînt sporite. Colectivul -între­ In ziua de 9 decembrie, la pia­ cinile pentru anul 1968, de«l
prinderii noastre va trebui să tra spartă, aveam un stoc de sînt mal mari şi mai com­
execute lucrări a căror valoa­ rezervă dc 2.000 in.c. Există plexe, trebuie considerate ca
re întrece cu circa 7 milioane toate condiţiile ea pînâ la sfir- minimale şi găsite asemenea
lei pe cele din anul în curs. Se şilul anului să concasâm încă soluţii înoît să fie realizate
vor executa 100 kilometri 1.000 m.c de piatră. Tot in şl depăşite din prima zi. De
drum auto-foreslier, două de­ scopul evitării unor ştrangu­ asemenea a dat Indicaţii pri­
pozite finale, lucrări de corec­ lări, la staţia de prefabricate vind măsurile ce trebuie a­ profilează, distinctă ca o efi­
tare a torenţitor, un drum cu din Vinţul de Jos. care este în­ (Urmare din pag. 1) Consider, de asemenea, oă o specific de cocs cu circa 10-13 mic şi în bune condlţiuni plicate în acest sens şl re­ gie, originalitatea poetului.
bandă la cSnera de marmură zestrată cu betoniere de mare rezervă importantă de îmbu­ kg pe tona de fontă. Cel mal numai dacă va exista de ia zolvarea operativă a unor Temperament prin exce­
Alun, o platformă de spargere capacitate, vibratoare, lopeţi nătăţire a realizărilor — nu ineficient ni se pare consu­ bun început o corelare judi­ probleme ce afectează reali­
a fierului vechi pe Valea Şâr- mecanice, benzi transportoare, rurgiştii, experienţa dobînditâ numai pentru secţia noastră, marea limonitei de Ghelar. cioasă a producţiei cu cerin­ zarea ritmică a planului pe lenţă elegiac, Iui Radu Stan­
magului şi alte lucrări. Ce ciururi vibratoare etc, s-au in­ ci pentru toate secţiile com­ După socotelile noastre, dato­ ţele beneficiarilor, precum şi 1968. In mod deosebit trebuie ca i-a convenit, se pare, cel
perspective se întrevăd pentru tensificat lucrările de fabricare şi dorinţa de a folosi rit mai binatului — o constituie îm­ rită valorii metalurgice scă­ a cifrelor de plan cu preve­ avute in vedere programarea mai mult modalitatea balade*-
îndeplinirea acestor sarcini ? a tuburilor, fîşiilor şî diferite­ deplin agregatele existente, bunătăţirea organizării muncit zute ea va duce la pierderea derile sortimentale". judicioasă a producţiei, asigu­ câ : balada este specia sa de
Vom reuşi să depăşim nivelul lor materiale dc construcţii din ei au demonstrat că noile In sectoarele de transportur» a peste 1.300.000 lei la preţul Cuvîntui! fiecărui partici­ rarea stocurilor de materii blazon, după cum a lui Mihni
realizărilor din acest an ? beton pentru lucrările de artă sarcini sînt întru totul reali­ şi depozite. de cost şi 10.000 tone fontă în pant, întreaga dezbatere, au prime şi materiale şi alte Codreanu a fost sonetul. Con­
Răspunsul este categoric a- de la drumurile auto. zabile şi vor putea fi îndepli­ anul care vine. Rezolvarea a­ subliniat că în secţiile şl sec­ măsuri menite să asigure statarea e sprijinită şi de va­
firmaliv. Ca şi în acest an, Paralel cu aceste măsuri am nite şi depăşite cu succes. O contribuţie substanţială la cestor probleme de către or­ toarele combinatului sînt re­ funcţionarea deplină a agre­ loroasele eseuri în care aduce
constructorii forestieri din re­ asigurat fiecare şantier cu ne­ — Sporul producţiei de otel realizarea producţiei de oţel ganele ■ ministerului şl C.SP. zerve importante pentru a fa­ gatelor siderurgice. In aten­ importante contribuţii teore­
giunea noastră, sînt hotărî ţi nu cesarul de muncitori şi maşini. prevăzut pentru anul 1968 la sînt chemaţi s-o aducă are pentru noi o importanţă ce ca în anul 1968 Inima de ţia organelor şl organizaţilor tice referitoare la studierea
numai să îndeplinească sarci­ De menţionat este faptul că combinat va trebui să se rea­ acei care asigură „hrana de deosebită". otel a patriei să pulseze cu de partid din combinat, a speciei. Balada lui Stanca în­
nile dc plan. dar să. le şi de­ spre deosebire de anii trecuţi, lizeze numai la O.S.M. nr. 2 bazâ“ a cuptoarelor Martin — Vorbind despre posibilităţi­ şi mai multă putere. Rezervele organizaţiilor de sindicat şi ale să. renunţtnd la originarele
păşească. In acest scop la toate în anul curent am acordat mai — spunea ing. Cornel Delio- furnaliştli — care, în unele le ce le au colectivele de U.T.C, a conducerii tehnico- canoane formale, se refuză în­
şantierele există o permanentă multă atenţie întreţinerii şi u­ leanu, şeful secţiei respective. perioade din anul 1967, au coesari pentru realizarea unui evidenţiate, măsurile preconi­ cadrării în epic. Epicul, n;ît
preocupare pentru pregătirea tilizării maşinilor şi utilajelor. Noi, lucrătorii acestei secţii, ridicat semne de întrebare. Re- cocs cu o rezistenţă de 74 zate a se lua, elanul şi do­ adminîstrative va trebui să cît este, constituie un pretext
temeinică a producţiei viitoare. Ca urmare, operaţiile de săpa­ ne dăm seama că sarcina ce ne fertndu-se la acest fapt, tova­ la sută la toba Micum, nece­ rinţa de a smulge agregate­ stea în anul care vine eli­ pentru grandioase viziuni li­
Dintre obiectivele planificate a re în slîncâ, spargerea pietrei revine nu este deloc uşoară, răşul Olog Bublic, inginerul sar obţinerii producţiei de lor metal cit mai mult şi mal minarea cheltuielilor neecu- ric* Din vechile balade Ra­
se executa in 1968, 15 au fost pentru suprastructură şi cilin- mal ales că întreaga cantitate şef al sectorului fumale-aglo- fontă prevăzută, Gheorghe bun sînt în acest sens cele nomicoase, reducerea pier­ du Stanca reţine în schimb
atacate. La drumurile forestie­ drare au fost complet mecani­ se va realiza numai cu ca­ merare, a menţionat că s-a mai sigure garanţii. derilor de producţie ca urma­ fiorul tragic, care. cu diferite
re Sâlâtruc, Saşa II şi Voievo- zate, iar operaţiile de săpare in pacităţile existente. Dar fap­ datorat neasigurârii cu apa­ Pavel, şeful secţiei cocsifi­ In încheierea dezbaterilor a re a avariilor, opririlor acci­ intensităţi, străbate aproape
du, ce aparţin de şantierul Va­ pâmînt şi de încărcare au fost tele. rezultatele obţinute în rate de încărcare de rezervă care, a arătat că ele vor tre­ luat cuvîntul tovarăşul Gheor­ dentale şi defecţiunilor tehni­ întreaga sa operă. Poetul, con­
lea Jiului, se lucrează la tera- mecanizate în proporţie de 75 ultima perioadă, ne îndreptă­ pentru furnalele de 1000 mc. bui susţinute cu preocuparea ghe Călin, care a felicitat cu ce, economisirea materiilor ştient câ boala necruţătoare îl
samente, zidării şi podeţe. la sută şl respectiv 60 la su l A. ţesc să afirmăm că avem rea­ „Numai de aici, spunea el, a pentru aprovizionarea ritmică căldură colectivul de siderur- prime şi materialelor, in­ va răpune, priveşte în faţă şi
Pe şantierul Cerna s-a înce­ Pentru anul viitor indicele de le posibilităţi pentru a o înde­ rezultat o nerealizare de peste cu materie primă — cărbune giştl pentru rezultatele obţi­ tensificarea acţiunii de or­ rosteşte răspicat întrebări ne .
put construcţia drumurilor mecanizare la săpături de pâ­ plini Principala rezervă ce 25.000 tone fontă. Asemenea — de calitate corespunzătoare nute în activitatea desfăşu­ ganizare ştiinţifică a produc­ liniştitoare pe care în gene­
auto Zlaşti şi Fizeşli în lungi­ mînt va creşte Ia 80 la sută, ne stă la îndemînâ o consti­ deficienţe vor putea fi pre­ care „implică stabilirea de Ia rată în anul 1967, rezultate ce ţiei şl a muncii, îmbunătăţi­ ral ne-am obişnuit să le evi­
me de 15 kilometri, iar pe şan­ iar la încărcare va spori cu tuie intensificarea elaborării venite prin procurarea din bun început cu furnizorii a se situează la nivelul celor mai rea continuă a stilului de tăm, chiar cînd le intuim în
tierul Valea Sebeşului au fost 15 la sulă. Aceasta se va rea­ oţelului cu ajutorul oxigenu­ timp a aparatelor respective şi unor clauze contractuale de bune din istoria combinatu­ muncă în vederea eliminării preajma noastră.
atacote drumurile auto Donea- liza prin înzestrarea şantiere­ lui — tehnologie de mare pro­ asigurarea unei bune întreţi­ calitate şi livrare judicioase, lui. Aceste realizări dovedeso suprapunerilor şi paralelisme­ O pondere egală cu a ele­
Răchita, Sălaş. Frumoasa şi lor cu 4 excavatoare, 4 bolin- neri a agregatelor". la nivelul necesităţilor". că s-a muncit cu conştiinciozi­ lor. mentului funebral o are în o­
Ivăniş pe o lungime de 10 ki­ dere de încărcat şi prin utili­ ductivitate. care şl-a dovedit losif Pîrvu, Inginer şef tate şl răspundere, că au In încheiere, primul se­ i pera lui Radu Stanca dragos­
lometri. zarea mai raţională a meca­ pe deplin eficienta. Iar în »- Arâtînd că există suficiente la sectorul de laminoare fost aplicate măsuri politice, cretar al Comitetului re­ tea şl încrederea in viaţă "iu­
Intr-o situaţie asemănătoare nismelor existente. Forma de cest sens, preconizăm ca încă rezerve interne pentru ca pla­ a arătat că „stă în putinţa co­ tehnice şl organizatorice efi­ gional şi-a exprimat con­ birea este de fapt suportul şi
se găsesc şi celelalte lucrări organizare a muncii în brigăzi in trimestrul I al noului an nul de fontă să fie realizat şi lectivelor de laminatori să ciente. Dar comuniştii d;n vingerea că, sub îndruma­ factorul înnobilator al exis­
plani ficale pentru anul 1968. complexe cu plata in acord să echipăm cu lănci pentru depăşit, vorbitorul a semnalat combinat, întregul colectiv de
La depozitul final de la Uricani global se vn extinde la toate insuflarea oxigenului alte unele neajunsuri în stabilirea mărească fondul de timp şi in­ rea organizaţiei de partid, tenţei. Permanenta ei şi în­
s-a terminat operaţia de nive­ loturile din şantiere. două cuptoare aşa incit nu­ unor indicatori tehnlco-econo- dicii de utilizare a agrega­ muncitori, ingineri şi tehni­ colectivele de sîderurgişti din crederea in acestâ permanen­
cieni nu trebuie să se mulţu­
lare a platformei şi se lucrea­ Măsurile aplicate şi cele pe mărul agregatelor cnre să fo­ mici pentru anul 1968 şl a ba­ telor, iar pentru aceasta există mească cu realizările obţi­ combinatul hunedorean vor ţă sînt proclamate cu sonori­
ză la amenajarea grupului so­ care le vom lua pînă la finele losească această tehnologie tăţi heraldice, nu înflmplâ-
cial Toi aici s-a terminat exe­ anului ne dau convingerea că modernă să ajungă la 6. In lanţei de minereu: „Un mie cal- o experienţă bogată şl au fost nute ; e necesar să se tragă munoi în aşa fel îneît anul tor, încă din prima poezie a
cutarea terasamenteior pentru in 1968, vom obţine succese şi plus, vom lua măsurile cele cufl arată că mînereurile pre­ stabilite măsuri corespunză­ concluzii din activitatea des­ 1968 să se încheie cu un bi­ volumului sau postum; „Lu­
montarea liniei ferate normale mai însemnate. mai adecvate pentru reducerea văzute a se consuma vor du­ toare. Sarcinile anului 1968 făşurată in acest an, pentru a lanţ bogat, cu sarcinile reali­ cirile l u m i i a c e s t e i a / Sînt b ă ­
Intr-un stadiu avansat sînt duratei de încărcare' a cup­ ce la depăşirea consumului vor putea fl realizate rit- valorifica experienţa dobîndi­ zate şl depăşite. t u t e d c v i a t u r i c a t r e s t i a , f
lucrările de corectare a toren­ Ing. ALEX. ROZSNYAI toarelor şi respectarea pro­ N u m a i d r a g o s t e a n o a s t r ă s t ă
ţilor de pe Pîrîul Morişoora, inginer şef al întreprinderii gramelor zilnice sortimen­ d r e a p t ă / In b ă t a i a v l n l u l u l şi
drumurile auto forestiere cala­ de construcţii, forestiere Deva tale, prin folosirea mijloacelor a ş t e a p t ă . / Dcs/dcutd d e t o a t e
tehnice de care dispunem. rea bazei tehnice cu care este i s p i t e l e 7 lŞi î n c h i d e cu g r i j ă
dotată unitatea. a r i p i l e , / Ş l d c - a c o l o , d i n v i r ­
Pregătirea condiţiilor in a­ i l i i c a t a r g u l u i , / B s t ă p f n a u r -
cest scop se face de pe acum. g l e i ş i - a l a r g u l u i * ( A r g o n a u -
m m m Această afirmaţie este întărită tica ). Dragostea de viaţă e atit
prin fapte. Pe uşile atelierului de mare fncît fiecare zi fu-
de reparaţii şi ale remizelor ratâ, morţii, chiar ni preţul
au început să iasă primele unor dureroase sacrificii, con­
tractoare şi maşini puse in sta­ stituie o victorie care trebuie
re de funcţionare. Calificati­ păstrată precum tînârul spar­
vul acordat la recepţia lucră­ tan vulpea furată : „ C a t i n ă -
rilor executate este bun. ceea r u l s p a r t a n a s c u n d l a m i n e /
r
ce denotă că încă de pe acum O v u l p e . . . c a r e - a l l t a t lm .p c i t
se insistă pentru crearea unor t a c e , l Ş i m u ş c ă - a d i n c d i n
premise favorabile creşterii c a r n e a m e a , c b in e ,, . / C c r a m
randamentului, utilajelor. s ă m ă f a c e t n d v a p o r n i să
Colectivul de mecanizatori s-au declarat de acord cu ce­ grilă, Octavian Crişan. Ion Cu asta însă misiunea noas­ l a t r e ?- ( V u l p e a ) ,
de la S.M.T. Dobra îşi va în­ rinţa ca toate realizările me­ Troznoi şi alţii, sînt şi exem­ tră. a fiecărui mecanizator, nu Radu Stanca este si un vir­
cheia activitatea pe acest an canizatorilor, dar mai ales ca­ ple oferite de Dorel Todea.
cu rezultate bune în muncă, lificativul de foarte bine acor­ Laurean Sîrbu. Ştefan Opriş, se termină, spunea directorul tuos al metaforei. De fapt în­
îndeplinind planul anual în dat de cooperativele agricole care nu îngrijesc cu toată răs­ unităţii. Râmine ca în conti­ treaga sa operă poeWcă este o
proporţie de peste 110 la sută, deservite pentru lucrările exe­ punderea utilajele pe care le nuare să ne preocupăm de ri­ amplă metaforă realizată cu
încă din primele zile ale lunii cutate, să aibă acoperire în au în primire sau nu le folo­ dicarea calificării şi a răspun­ o excepţională forţă imagina­
decembrie. Succesul exprimă fapte, sâ-şi găsească corespon­ sesc la întreaga capacitate. Ca derii în muncă a lucrătorilor, tivă ca, de pildă, această stro­
strădania mecanizatorilor de dent în sporuri de producţie. I urmare, se încarcă in mod ne­ pentru a stâpîni temeinic teh­ fă care conţine una dintre re­
a utiliza mal bine timpul de — La capitolul respectiv sîn­ justificat cheltuielile îndeosebi nica din dotare şi a o mînui le mai frumase metafore di a
cu pricepere, ceea ce trebuie
lucru şi de a folosi utilajele tem încă deficitari, amintea la elementul reparaţii, unde şi lirica noastră erotică î „ N e - a r
cu randament sporit. Dar, pri­ tovarăşul Cruceru. în sensul că in acest an s-au înregistrat să se materializeze in îmbună­ t r e b u i o m i e d e a n i s ă r e c l ă ­
vite prin prisma sarcinilor re­ multe unităţi cooperatiste în depăşiri de peste 20.000 lei. tăţirea aplicării agrotehnicii a­ dim . / C e - a m s f ă r i m a t a s e a r ă
vansate. în creşterea simţitoa­
ieşite din lucrările Conferin­ care lucrează brigăzile noastre re a nivelului recoltelor şi a cu d e s p ă r ţ i r e a n o a s t r ă / Ş l
ţei, realizările nu oglindesc o de tractoare nu au obţinut re­ Desigur că trecerea la func­ eficientei activităţii pe rare o n ic i a t u n c i n u - l s i g u r c-am
activitate cu eficientă ridicată, coltele prevăzute. De ce ? Au ţionarea pe principiul gestiu­ desfăşurăm Trecînd la gesti­ m a i putea, s ă fim. / Eu c r e a n ­
corespunzătoare condiţiilor fost cazuri cînd a lăsat de do­ nii economice proprii, sarcină unea economică proprie, dezi­ g a ta d e a u r , tu f r u n z a m e a
create şi posibilităţilor exis­ rit calitatea unor lucrări, s-a stabilită de Conferinţa Naţio­ a l b a s t r ă " ( D e s p ă r ţ i r e ) .
tente. întîrziat executarea lor, iar al­ nală a P.C.R., impune ca ast­ derat major stabilit de Con­ Cu puţin timp înaintea
fel de fenomene negative care
Acest lucru l-au remarcat, tele au fost făcute după prefe­ atîrnâ greu în balanţa activi­ ferinţa Naţională a PC.R . u­ sfirşituluî. Radu Stanca scri­
gîndindu-se la rezervele ce rinţa mecanizatorilor. tăţii mecanizatorilor să fie în­ nitatea noastră va contribui sese poezia T e s t a m e n t , dedi­
n-au fost încă pe deplin valo­ Toate acestea vizează o la­ lăturate cu desâvîrşire. Stă in într-o măsură tot mai mare la cată fiului său, Barbu. Ultima
rificate, tovarăşii ing. Valen­ tură esenţială a activităţii sta­ puterile colectivului ca prin realizarea politicii partidului strofă ne-a urmărit şi se ca­
tin Cruceru, directorul unită­ ţiunii de maşini şî tractoare şl de să ne urmărească mereu:
ţii, inginerul şef Axente Gută, anume disciplina în muncă, mobilizarea tuturor eforturilor. în agricultură, acordînd un a­ „ I a r d a c ă p o ţ i $i ai c u m v a
Cu două zile în urinîi ziarul nostru a consemnat un succes deosebit al siderurgicilor tehnicianul luliu Moise, meca­ susţinea tovarăşul Guţâ. Dacă ;>e fiecare tractor şl maşină să Jutor permanent şî multilate­ i r ă g a z . / D i n f o r u l n a v e i ta le ,
dîn Câlan : îndeplinirea planului anual la producţia globală şi marfă. Echipa prim-fur- nicii şi mecanizatorii Toma ne putem bizui cu încredere pe se obţină un randament supe­ ral in dezvoltarea şî consoli­ p l a n e t a r , I Ia o s c l n t e i e , c h i a r
nalistului Eoan Lâscâu, din fotografic, şi-a spus şi ea cu vintul in realizarea acestui Herci, Nicolae Nemeş. Ion aportul unor mecanizatori ca rior, avind asigurată o inde­ şl p e n t r u - u n c e a s , ‘j Ş i - n a m i n ­
succes. Foto: I. TEREK Dimperiu. In unanimitate ei Gheorghe Sorea, Axente Ne- pendentă mai mare in folosi­ darea cooperativelor agricole I t i r e a m e a a p r i n d c - o iar".
de producţie.
RADU CIOBANI)