Page 78 - Drumul_socialismului_1967_12
P. 78
Joi 21 decembrie 194?
DRUMUL SOCIALISMULUI
Prima parte a lucrărilor celei Manifestări consacrate
de-a 22-a sesiuni a Adunării zilei de 30 Decembrie
ITALIA rite aspecte ale politicii Inter
ne şi externe a României.
Generale a O.N.U. a luat sfîrşit tul Agerpres, N. Puicea, trans R.S.F. Iugoslavia
ROMA 20. — Coresponden
mite ; Cu prilejul celei de-a BELGRAD. — Coresponden
20-a aniversări a proclamării tul Agerpres, N. Plopeanu,
NEW YORK 20. — Trimisul te. In intervalul acestei se rămîn în continuare în atenţia Republicii, da ambasada Repu transmite: Ambasadorul Re
special Agerpres, R. Căplescu, siuni, folosirea metodelor con Adunării: „Neproliferarea ar blicii Socialiste România din publicii Socialiste România la
transmite : Prima parte a lu sacrate în Cartă şi-a găsit o melor nucleare", „Problema Roma a avut loc o conferinţă Belgrad, Aurel Mălnăşan, a ţi
crărilor celei de-a 22-a sesiuni elocventă ilustrare în adopta Africii de sud-vest" şi «Situa de presă, în cadrul căreia am nut o conferinţă de presă cu
a Adunării Generale a O.N.U. rea în unanimitate de către ţia din Orientul Mijlociu**, şl basadorul român, Cornel Bur prilejul celei de-a 20-a aniver
a luat sfîrşit in cursul nopţii Consiliul de Securitate a re din punct de vedere procedu tică, a vorbit despre semnifi sări a proclamării Republicii.
de marţi spre miercuri. Au zoluţiei privind situaţia din ral, sesiunea nu poate fi de caţia acestui important eveni Ambasadorul român a vorbit
fost epuizate punctele înscrise Orientul Mijlociu, hotărîre de clarată închisă. ment in viaţa poporului ro despre semnificaţia zilei de 30
pe ordinea de zi, cu excepţia natură sâ favorizeze ieşirea dîn In urma largului schimb de mân, precum şi despre reali Decembrie şi despre principii
problemei neproliferârii arme’ impas intr-o problemă majoră păreri pe care l-am avut, a zările obţinute sub conducerea le politicii externe a partidu
nucleare, care nu a fost dis a vieţii internaţionale. continuat vorbitorul, am a Partidului Comunist Român în lui şi statului nostru.
cutată în cadrul sesiunii decît Trecând în revistă principa juns la concluzia că există un toate domeniile de activitate. Au participat reprezentanţi
tangenţial, a problemei Orien lele probleme dezbătute, vor acord ca sesiunea să poată fi Ambasadorul român a răs ai presei iugosdave şi cores
tului Apropiat, care nu a fost bitorul a arătat că Adunarea reluată alunei cînd Preşedin puns apoî la întrebările puse pondenţi ai unor ziare, agenţii
abordată in Adunarea Gene Generală a acordat atenţia cu tele, după consultări cu sta de presă şi posturi de radio
rală şi a problemei Africii de venită problemelor dezarmă tele membre, precum şi cu Se de ziarişti cu privire la dife străine, acreditaţi la Belgrad.
sud-vest, care, deşi a fost dez rii, în centrul preocupărilor a- cretarul general, va constata
bătută, este totuşi menţinută flîndu-se în continuare necesi că sînt întrunite condiţiile pen R.D. VIETNAM Aspect din timpul pregătirilor de lup
în continuare pe ordinea de zi, tatea intensificării eforturilor tru examinarea unuia din tă ale tineretului R.D. Vietnam, hotârît să dea în orice mo Sesiunea Comisiei mixte
datorită interesului manifes în vederea îndepărtării spec punctele menţionate. Pe ace ment riposta hotărită agresorilor americani. Lucrările
tat faţă de această chestiune. trului ameninţării nucleare. eaşi caile se va stabili şi data
înainte de încheierea lucră Adunarea, a continuat el, reluării sesiunii. Cu ocazia Adunării de Stat
convocării sesiunii pentru dis
rilor, au urcat la tribună şeful s-a pronunţat pentru accelera cutarea unui punct, Adunarea Vietnam ul de sud romano — izraeliene
delegaţiei Franţei, A. Berard, rea eforturilor în vederea ela va putea aborda şi celelalte
şeful delegaţiei Somaliei, A. borării unei definiţii a agre două puncte. a R.P. Ungare TEL AVIV 20 (Agerpres). ri pentru dezvoltarea cooperă
Farah, preşedintele grupului siunii, a adoptat hotârîri im Intre 13 şi 19 decembrie 1967, rii în domeniul Industrial, a
In încheiere, Corneliu Mă
ţărilor africane, şeful delega portante, menite sâ promoveze nescu, a spus : Permiteţi-mi sA în Izrael a avut loc prima se gricol şi al turismului şi a fost
BUDAPESTA 20. Corespon
ţiei Ungariei, K. Csatorday, cooperarea industrială şi teh- vă adresez mulţumirile mele Miting cu prilejul celei de-a 7-a aniversări dentul Agerpres, Al Pintea, siune a Comisiei româno-izrae- aprobat statutul Comisiei mixte
care a vorbit în numele ţări nico-ştiinţifică între state, a sincere pentru spiritul de coo liene. româno-izraeliene. S-a căzut
lor socialiste, şeful delegaţiei examinat cu atenţie proble perare şi (înţelegere pe care a F.N.E. transmite : La 20 decembrie, la Delegaţia română condusă de de acord ca următoarea sesiu
Budapesta s-a deschis sesiunea
Iranului, M. Vakil, care a vor mele comerţului internaţional 1-ati manifestat constant, pen Gheorghe Cioară, ministrul co ne a Comisiei mixte sâ aibă
bit şi în numele Turciei şl Pa şi propunerile cuprinse în tru sprijinul şi încrederea ee Adunării de Stat a R.P. Un merţului exterior, şi delegaţia loc la Bucureşti, în luna mai
kistanului, reprezentantul per „Carta de la Alger", a aprobat mi le-aţi acordat în decursul Mesajul lui Ho Şi Min gare. izraelianâ condusă de Zeef 1968.
In legătură cu primul punct
manent adjunct aii Libanului, importante hotârîri privind acestor luni de activitate co de pe ordinea de zi — ratifica Sharef, ministru comerţului şi Membrii delegaţiei române
Souheil Chammas. care a vor extinderea activităţii O N.U. şi mună. Vă datorez, de aseme rea noului tratat ungaro-sovie- industriei, au examinat evolu au vizitat numeroase obiective
bit în calitate de preşedinte a instituţiilor sale specializa nea, recunoştinţă pentru înalta Patrioţii dau noi lovituri agresorilor ame* tic de prietenie, colaborare şl ţia schimburilor comerciale şi organizaţii industriale şi a
al grupului asiatic, şeful de te în diferite domenii' ale coo apreciere exprimată Ia adresa asistenţă mutuală— a luat cu dintre cele două ţâri şi modul gricole, instituţii ştiinţifice şl
legaţiei Ecuadorului, L. Beol- perării paşnice internaţionale. ţării mele, Republica Socialis ricani vîntul Janos Peter, ministrul de îndeplinire a prevede culturale, precum şi alte obiec
tes, preşedintele grupului ţâ Adoptarea unor măsuri în tă România, a politicii sale afacerilor externe, şi alţi de rilor acordului inlerguverna- tive de interes general.
rilor lalino-americane, şeful direcţia lichidării vestigiilor consecvente de pace şi coope HANOI 20 (Agerpres). Cu sud de zona demilitarizată. putaţi. In urma dezbaterilor, mental din 14 aprilie 1967, Lucrările comisiei mixte s-au
O violentă bătălie, care a du
rare cu toate ţările, pentru re prilejul celei de-a 7-a aniver rat peste patru ore, a fost an Adunarea de Stat a aprobat le au constatat progresele ob caracterizat printr-un spirit
ţinute pînă în prezent şi
au
sări a înfiinţării Frontului Na
cordial şi de înţelegere recipro
Omagierea politicii externe de feririle binevoitoare la adresa ţional de Eliberare din Vietna gajată între patrioţi şi . trupe gea privind ratificarea Trata examinat posibilităţile extinde că.
tului.
mea.
In şedinţa de după-amiază, mi
Cuvintarea preşedintelui ce mul de sud, într-una din regiu ale infanteriei americane, la nistrul finanţelor, Peter Valyl, rii pe viitor a cooperării eco
nile eliberate ale ţârii, a avut
nomice şi tehnjce între
cele
60 km nord-vest de Saigon, în
pace şi înţelegere între popoa lei de-a 22-a sesiuni a Adu loc un mare miting organizat provincia Tay Ninh. După un a prezentat proiectul bugetului adiţional privind schimbul de
două ţări.
nării Generale a O.N.U. a fost
de Comitetul Central al F.N.E.,
Au fost semnate un protocol
puternic tir de mortiere patri
de stat pe anul 1968.
îndelung aplaudată.
relatează Agenţia de
presă
★
re promovată de România înaintea rostirii cuvîntărilor „Eliberarea**. oţii au lansat un atac asupra mărfuri în perioada 1968-1970,
perimetrului ocupat de trupele
un acord de transport aerian
americane, folosind rachete şi
Preşedintele Prezidiului C.C.
finale, Adunarea a adoptat
mitraliere. Artileria, aviaţia şi
un pachet de rezoluţii înaintat al F.N.E., Nguyen Huu Tho, a unităţile de elicoptere au fost In Seimul civil, au fost întocmite planu
vorbit, cu acest prilej, despre
Cuvîntul de închidere rostit de de către Comitetul pentru te succesele forţelor patriotice şi chemate în ajutorul america R.P. Polone
ritoriile sub tutelă şi neaulo-
nome şi Comitetul pentru pro ale poporului Vietnamului de nilor. In altă provincie — Binh
Duong — la 30 km de Saigon.
sud în lupta împotriva agreso
blemele administrative şi bu
preşedintele Adunării Generale, getare. rilor americani şi marionetelor o unitate americană care efec tat miercuri legile privind pla O delegaţie reprezentind 36
VARŞOVIA 20
(Agerpres).
tua o operaţie de „curăţire" a
Seimul R.P. Polone a adop
mod
lor. El a condamnat în
In baza acestor rezoluţii se
fost întimpinată cu un puter
hotârît cercurile imperialiste a
cere accelerarea măsurilor me
nic foc de arme automate de
Corneliu Mănescu nite sâ promoveze dreptul Ia mericane pentru escaladarea patrioţii sud-vietnamezi, bine nul economiei naţionale şi bu de organizaţii politice sindi
cale şi religioase din Suedia,
getul de stat pe anul 1968, pre
împotriva
războiului agresiv
care reunesc peste 700.000 dc
indepen
autodeterminare şi
camuflaţi în poziţii fortificate.
denţă a unor teritorii colonia poporului vietnamez. Nguyen Lupta a durat peste trei ore. cum şi legea privind indica persoane, a depus la AttlbâV»-
torii de bază ai planuLui,
pe
Huu Tho s-a referit, de aseme
delegaţiei Sudanului, Mohamoil sistemului colonial şi aplicării le (Papua, Noua Guinee, Ifrii. nea, la sarcinile care stâu în Numai' în cursul dupâ-amiezii anul 1969, şi a aprobat activi da americană de la StocUholm
Fahred-Din, care a vorbit declaraţiei privind acordarea Sahara spaniolă, Guineea eeua- faţa poporului şi forţelor ar de marţi 30 militari americani tatea desfăşurată de guvern în o scrisoare de protest împo
în numele ţârilor arabe, re independenţei ţărilor şi popoa dorialâ, Somalia franceză. mate populare din Vietnamul au fost scoşi din luptă. anul 1966. triva războiului dus de S.U.A.
prezentantul permanent ad relor coloniale a constituit, da Insula Fiji), se declară că re de sud. In Vietnam. Scrisoarea, care
junct al Izraelului, S. Rosen- asemenea, o preocupare impor ferendumul organizat de au este adresată preşedintelui
ne, şeful delegaţiei S.U.A., tantă a Adunării Generale, a torităţile britanice în Gibral- HANOI 20 (Agerpres). Cu Johnson, conţine, de aseme
Frontului Situaţia din Yemen
A. Golberg, şeful delegaţiei Is- arătat vorbitorul. tar contravine prevederilor li prilejul celei de-a 7-a aniver nea, cererea ca raidurile avia
Jandei, Hannes Kjartansson, Adunarea Generală, a men nei rezoluţii adoptate anul tre sări a constituirii ţiei americane asupra Repu
care a vorbit in numele ţări ţionat el, a adoptat „Declara cut de Adunarea Generală, re- Naţional de Eliberare din Viet blicii Democrate Vietnam sâ
lor vest-europene şi a altor de ţia asupra eliminării tuturor comandîndu-se totodată acce namul de sud, preşedintele SANAA 20 (Agerpres). Lupte dul Rahman Iriani, a acuzat înceteze.
legaţii, care au dat o înal discriminărilor cu privire )a lerarea acordării independen R D. Vietnam, Ho Şi Min, a violente s-au desfăşurat marţi joi Arabia Sauditâ câ acordă ft-
tă preţuire spiritului de femei", şi a continuat efortu ţei acestui teritoriu şi se afir adresat un mesaj în care trans în regiunile de la frontiera a jutor în armament forţelor Miercuri s-a încheiat la Pa
imparţialitate cu care au fost rile in direcţia codificării pro mă câ încercările de ştirbire a mite călduroase felicitări Co puseană a Republicii Arabe rebele regaliste după retrage ris sesiunea de toamnă a Adu
nării Naţionale Franceze şi a
prezidate lucrările Adunării, gresive a dreptului internaţio integrităţii teritoriale şi uni mitetului Central al Frontului, Yemen, a anunţat la Sanaa un rea trupelor egiptene, anunţă
consultărilor permanente t u nal şi a principiilor de drept tăţii naţionale sau de instala tuturor combatanţilor din ca purtător de cuvînt al comanda radio Sanaa. Acţiunile Arabiei Senatului. Ea a fost marcată
reprezentanţii tuturor grupu care trebuie sâ stea la baza re a unor baze militare pe mi drul F.N.E. pentru victoriile mentului armatei republicane Saudite, a afirmat postul de ra prin adoptarea bugetului Fran
ţei pe anul 1968, de către Adu
rilor regionale, cu întreaga relaţiilor amicale dintre state. cile insule din Oceanele Pa obţinute în lupta împotriva a 25 de soldaţi din detaşamentele dio, violează acordul de la
Adunare, în vederea bunel Cea de-a XXII-a sesiune a cific şî Indian şi din regiunea gresorilor americani şi aliaţi fostului Iman Badr, care au IChartum care stipulează re narea Naţională cu 249 voturi,
desfăşurări a acestor lucrări, Adunării Generale, a conti Caraibilor constituie o viola lor lor. încercat sâ se infiltreze în Ye tragerea celor 40.000 militari contra 233. La încheierea dez
ceea ce a determinat absenţa nuat vorbitorul — s-a desfă re a principiilor Cartei. men, au fost ucişi, iar aproxi egipteni din Yemen şi înceta baterilor a luat cuvîntul pri
— pentru prima oară în isto şurat în condiţii internaţionale Au fost. de asemenea, apro SAIGON 20 (Agerpres). mativ 50 răniţi. Au fost captu mul ministru, Georges Potn-
rate, de asemenea, importante
ria O.N.U. — a oricăror dez care nu au fost de natură sâ bate recomandările de ordin Miercuri dimineaţa, la 67 ki cantităţi de arme şi muniţii rea ajutorului acordat de rege pidou, care şi-a manifestat sa
bateri in problemele de pro favorizeze lucrările sale. bugetar şi administrativ pri lometri nord-est de Saigon, pa destinate forţelor regaliste din le Felsal regaliştilor yemenîţi. tisfacţia în legătură cu votarea
bugetului Franţei pe anul 1968.
cedură care ar fi putut stînjenf Continuarea războiului din vind aparatul O.N.U. şi s-a trioţii sud-vietnamezi au ata interiorul Yemenului. Preşedintele Irianî a adresat,
activitatea Adunării. Exprl- Vietnam, intensificarea bom luat act de raportul de activi cat cu mortiere, rachete, şi ar Postul de radio Sanaa a a prin intermediul postului de
mîndu-şî preţuirea pentru mo bardamentelor împotriva R.D. tate al secretarului genera! al me automate, baza celei de a nunţat câ primul ministru radio Sanaa un apel către şe Poliţia indiană a folosit gre
dul în care preşedintele Adu Vietnam, comportă în momen Naţiunilor Unite. 25-a divizii de infanterie ame Amri continuă consultările în nade cu gaze lacrimogene pen
nării şi-a îndeplinit înalta răs tul de faţă cel mai grav pe După aprobarea, fără obiec ricană. In cursul după-amiezii vederea formării noului gu fii de state arabe şi islamice de tru a împrăştia demonstraţia
pundere care î-a fost încre ricol pentru pace şi constituie ţii, de către Adunare a reco de marţi un convoi al puşcaşi vern după demisia lui Al Aini. a-şi oferi bunele oficii pentru a JAPONIA. Elicopterul fără studenţilor ce a avut loc
dinţată, vorbitorii au omagiat principalul obstacol în calea mandărilor în vederea reluării lor marini americani, format obţine încetarea „agresiunii şi pilot „Dash*1 în timpul unui miercuri în oraşul Calcutla, în
în acelaşi timp politica exter îmbunătăţirii climatului inter lucrărilor celei de-a 22-a se din 30 de vehicule, a căzut în- ★ intervenţiei Arabiei Saudite în zbor experimental. Elicopterul semn de protest împotriva de
CAIRO 20 (Agerpres). Preşe
nă de pace şi înţelegere între naţional, a normalizării rela siuni. preşedintele a declarat tr-o ambuscadă a patrioţilor dintele Republicii Yemen, Ab- Yemen**. este ghidat prin radio de la miterii guvernului de coaliţie
între Dong Ha şi Que Son, la
popoare, promovată de Româ ţiilor dintre state. Interesele închisă prima parte a lucră distanţă. al frontului forţelor de stingă
nia şi şi-au exprimat satisfac păcii generale cer sâ se pună rilor acesteia. din Bengalul de vest. Demon
ţia fată de relaţiile bune e~ capăt acestui război, sâ se res straţia de miercuri a studen
xistente între ţările lor şi Re pecte dreptul inalienabil al „0 zi neagră pentru C.E.E. şi Europa occidentală" ţilor face parte din campania
publica Socialistă România. poporului vietnamez de a-şi Dejun oferit de preşedintele de proteste împotriva demite
In încheiere a luat cuvîntul hotărî singur soarta. rii guvernului de coaliţie din
preşedintele Adunării Gene Situaţia din Orientul Mij BRUXELLES 20 (Agerpres) fost „o zi neagră pentru C.E.E. ce ar putea apărea poale fi gă Bengalul de vest, campanie
rale. Corneliu Mănescu, care lociu a constituit, de asemenea, Adunării Generale Neputinţa Consiliului Minis şi Europa (occidentală)**, iar sit în modul cum s-a desfăşu începută luni cu demonstra
a făcut bilanţul acestei prime un factor de tensiune în rela terial al Pieţei comune de a In opinia colegului său belgian, rat reuniunea miniştrilor agri ţiile organizaţiilor politice şi
părţi a sesiunii. ţiile internaţionale, în această ajunge la un acord în vederea Pierre Harmel, ea a fost „o zl culturii ai „celor şase**, între continuată în cursul zilei do
Pe ordinea de zi au figurat perioadă. Este necesară con NEW YORK 20. Tunisul spe timpul lucrărilor primei părţi deschiderii tratativelor cu nefericită**. Şeful diplomaţiei ruptă brusc marţi noaptea, marţi cu demonstraţiile orga
probleme complexe privind centrarea eforturilor statelor cial Agerpres, R. Căplescu. a celei de-a 22-a sesiuni. Marea Britanie riscă să arunce italiene, Amintore Fanfani, a cînd ministrul olandez a pără nizaţiilor dc femei.” In tim
pacea şi securitatea lumii, pro şi în primul rînd a statelor di transmite: Preşedintele Adu In cuvîntul sâu, secretarul comunitatea într-o nouă criză declarat câ „nimeni nu trebuie sit în mod demonstrativ reu pul acestora, politia a arestat
gresul ei economic şi social, rect interesate în vederea gă nării Generale a O.N.U, Cor general U Thant, a exprimat de amploare. Părerile sînt a sâ aibă vreo iluzie câ ceea ce niunea în momentul în care a I.COO de persoane.
a arătat Corneliu Mănescu, a- sirii unei soluţii pe calea tra neliu Mănescu, a oferit un de călduroase aprecieri la adresa proape unanime în această s-a întîmplat va putea fi uşor venit în discuţia participanţilor
dăugînd că, printr-un efort tativelor, care să pună bazele jun la care au participat secre activităţii preşedintelui, menţi- privinţă. Ministrul de externe reparat. Eşecul, a adăugat mi problema preţurilor la produ Agenţia France Presse rela
susţinut, Adunarea a reuşit sâ unei păci durabile în Orien tarul general al O.N.U., onînd că prezenta sesiune este vest-german, Willy Brandt, a nistrul italian, va fi resimţit în sele Iaci ale franceze. Agenţia tează din Atena că procesul
examineze punctele de pe a- tul Mijlociu, cu respectarea U Thant, vicepreşedinţii Adu unica la care s-a reuşit pe. ca spus câ este „în mod deschis interiorul şi în exteriorul co France Presse scrie că după compozitorului Mikis TJicodo-
gendâ, dînd multora dintre intereselor legitime ale tutu nării Generale, preşedinţii co lea consultărilor să se evite ori îngrijorat in legătură cu efec munităţii. Activitatea C.E.E. va ..întreruperea brutală** a şedin rakis, va începe la 17 ianua
ele soluţii de substanţă. ror popoarelor din această re mitetelor principale ale Adu ce dezbatere sau obiecţiune în tele pe care le va avea impasul fi prejudiciată**. Chiar şi mi ţei miniştrilor agriculturii, în rie, în faţa unui tribunal mi
Consider, a continuat el. c* giune şi renunţarea la orice nării, precum şi înalţi func problemele de procedură ceea privind aderarea Angliei asu nistrul de externe francez. cercurile comunitare se pune litar. Mikis Theodorakîs, îm
un factor important care a pretenţii de a obţine anexiuni ţionari ai Naţiunilor Unite. ce a determinat buna ei desfă pra activităţii organelor inter Couve de Murville, a apreciat întrebarea dacă reuniunea mi preună cu alţi cinci patrioţi
permis obţinerea acestor re teritoriale de pe urma opera Cu acest prilej, preşedintele şurare. ne ale Pieţei comune. După pă câ sînt posibile „anumite peri niştrilor pentru problemele so greci, care vor fi judecaţi in
zultate, îl constituie atmosfera ţiunilor militare. Adunării a mulţumit celor pre Dejunul s-a desfăşurat într-o ciale se va mai putea ţine la acelaşi proces, sînt acuzaţi do
de lucru şi de cooperare cari* Pentru ca Organizaţia Naţiu zenţi pentru spiritul de colabo atmosferă de deosebită cordia rerea ministrului de externe al peţii**. data prevăzută, adică astăzi 21 propagandă antiguvernamen
a caracterizat sesiunea. In nilor Unite să-şi îndeplinească rare de care au dat dovadă în litate. Olandei, Joseph Luns, marţi a Un exemplu al dificultăţilor decembrie. tală.
cursul dezbaterilor delegaţiile, în mod eficient rolul în pro
reunite în grupuri de lucru, movarea destinderii interna Peste 4.000 de muncitori do
oficiale sau neoficiale. s-au ţionale, în soluţionarea pro la Uzina „Rtiodiaceta** din
străduit să găsească soluţiile blemelor litigioase şi dezvol ficii din sud-vestul african O.N.U. constituie o dovadă a Lyon, au declarat miercuri o
cele mai potrivite, oferind ast tarea colaborării între ţâri, a mai mari decît bugetul naţio înţelegerii făţişe dintre Preto grevă de 24 de ore, revendi-
fel Adunării Generale posibi arătat Corneliu Mănescu. ea „TARA DIAMANTELOR" nal al acestui teritoriu. Aflu ria şi Lisabona care, împreună cînd îmbunătăţirea sistemului
litatea să se concentreze asu trebuie să reflecte pe deplin enţa de capitaluri ale marilor cu cealaltă capitală rasistă, Sa- de salarizare.
pra fondului problemelor şi sâ realităţile existente astăzi în trusturi străine creşte an de lisbury. au constituit o „sfînlă
ia numeroase hotârîri prin lume şi, în primul rînd, să de an, investiţiile străine, cifrîn- alianţă** îndreptată împotriva Potrivit agenţiei France
consens. Numărul mare de re vină o organizaţie universală. DOREŞTE SĂ FIE INDEPENDENTĂ du-se în prezent la 4,8 miliarde luptei de eliberare a populaţiei Presse, doi ciprioţi greci au
zoluţii adoptate în acest fel, Ei îi revine înalta misiune de de dolari Nu mai este demult din sudul Africii. Arestarea, fost răniţi miercuri seara în a-
este o reflectare a necesităţii a crea un cadru prielnic dez un secret faptul că cercurile deportarea şi judecarea recen propierca localităţii cipriote
de conjugare a eforturilor sta voltării personalităţii fiecărui „De douăzeci de ani aceeaşi misii speciale au fost create mari beneficii pentru rasişlii colonialiste consideră că men tă, la Pretoria, a 37 de patrio Limassol de către necunoscuţi
telor in vederea promovării stat membru, de a oferi posi situaţie". Acesta a fost laitmo pentru a studia şi propune re sud-africani şi monopolurile ţinerea unor raporturi bune cu ţi din Africa de sud-vest re care au deschis foc cu arme
intereselor lor comune ; de bilităţi largi de afirmare şi tivul majorităţii vorbitorilor comandări în problema curmă străine. Acest teritoriu este bo rasiştii sud-afiieani, precum şi prezintă nu numai o sfidare automate asupra unui autobuz
monstrează viabilitatea modu iniţiativă tuturor statelor, mari care au abordat din nou anul rii situaţiei intolerabile create gat în resurse naturale, ocupînd a slatu-quoului, in aceaslâ re a rezoluţiei adoptate chiar anul care transporta 30 de persoane.
lui de elaborare a soluţiilor sau mici. Realitatea demon acesta la O.N U. problema ocu de ocuparea de către R.S.A. a primele locuri în lume la pro giune constituie un puternic acesia la O.N.U., dar şi un fapt
prin consultări a cărui semni strează că soluţionarea litigii pării ilegale a Africii de sud- acestui teritoriu. Numai Adu ducţia de metale neferoase şi sprijin împolriva mişcării de e care urmăreşte intimidarea Directorul general al Agen
ficaţie s-a conturat cu deose lor internaţionale depinde în vest de către Republica Sud- narea Generală a adoptat din rare, în special vanadiu şi ger- liberare naţională şi un mijlot luptei de eliberare a întregii ţiei pentru apărare a Japo
bire la sesiunea actuală. zilele noastre de cooperarea Africanâ. Teritoriul Africii de 1946 pînă în 1966 un număr dc maniu Mal mult de 15 la sută de presiune continuă asupra populaţii în această parle a niei. Kaneshichi Masuda, a re
Desfăşurarea lucrărilor noas activă a întregii comunităii sud-vest, au arătat ei, consti 76 rezoluţii, condamnind poli din producţia mondială capi tinerelor state independent lumii. „Repunerea în libertate cunoscut în parlament că „pe
tre, a declarat Corneliu Mi'.- internaţionale şi că ţările mici tuie una din ultimele redute, tica de apartheid a R.S A. faţă talistă de diamante provine de din Africa. Embargoul cu pri şi repatrierea celor arestaţi, insulele japoneze Okinawa se
nescu. oferă o mărturie în plus şi mijlocii pot juca un rol de prin care imperialismul caută de populaţia indigenă. Auto aici. Un mare număr de com vire la livrarea de armament a arătat reprezentantul român găsesc amplasate 36 de rampe
că discuţiile duse cu răbdare seamă în arena politicii mon sâ frîneze procesul istoric ire rităţile rasiste sud-africane au panii miniere Şi societăţi inter cerut de Consiliul de Securila în cadrul discuţiilor, ar însem de lansare pentru rachete nu
şi perseverenţă. înlr-un spirit diale. pot influenţa în măsură • versibil al mişcării de elibera răspuns însă prin instaurarea naţionale au investiţii de capi >e, este încălcat — a arătat re na un act de justiţie cu alît cleare americane*'. Este pen
constructiv, responsabil, con ronsiderabilâ evoluţia eveni re naţională a popoarelor, al unui regim rasist terorist, ră tal în această ţară, beneficiile prezentantul Somaliei, iar par mai impei ios, cu cît ne pregă tru prima dată cînd un repre
stituie calea cea mai sigură de mentelor. contribuind la sa.lv sfărîmării sistemului colonial". pind băştinaşilor orice drep depăşind întotdeauna investi leneriî comerciali principali a: tim sâ sărbătorim un an inter zentant oficial al guvernului
abordare eficientă a proble fardarea păcii şl securităţii îr. De 20 de ani, problema Afri turi politice. ţiile făcute. Numai trustul in R.S.A. continuă sâ sprijine gu naţional al drepturilor omu japonez recunoaşte existenţa
melor păcii şi securităţii ome lume. cii de sud-vest apare cu regu Africa de sud-vest este de ternaţional ..Consolidated Dia- vernul aceslei ţări. De aseme lui". pe Insulele Okinawa a unor
nirii. de promovare şi încu Preşedintele Adunării Gene laritate pe agenda dezbaterilor monds Mi nes of South-West nea refuzul Portugaliei de a dispozitive nucleare şi face
Adunării Generale. Zeci de co
rajare a apropierii şi înţele rale a arătat că din cele 9P de (oarlo multă vreme sursă de Africa Co“, obţine anual bene voia rezoluţia adoptată de T. ALEXANDRESCU precizări în legătură cu aces
gerii în raporturile dintre sta puncte ale ordinei de zi, trei tea.
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI; str. Dr. Petru Groza nr. 35. telefon 12 75 15 85 23 17. — TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara-D, 44.065